Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 iunie 2016
Senatul · MO 109/2016 · 2016-06-21
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–25 iunie a.c. 3; 18
Aprobarea unei modificări în componența nominală a Biroului permanent al Senatului 3–4
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului – procedură de urgență; – Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor; – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului – procedură de urgență; – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; – Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară; – Lege privind unele măsuri pentru reorganizarea unor structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale 4
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
20 de discursuri
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc.
Rog toți colegii prezenți în Senatul României să poftească în sala de plen.
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 162 de senatori, și-au înregistrat prezența 99, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.
Ordinea de zi, aprobată astăzi în Biroul permanent de la ora 13.00, v-a fost distribuită.
Sunt comentarii legate de ordinea de zi?
Dacă nu sunt comentarii, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
Din sală
#9391Nu merge! Nu merge!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Reluăm.
Am înțeles că nu a funcționat sistemul electronic de vot. Mai întreb o dată dacă la ordinea de zi doriți...
Vă rog.
Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Pentru această săptămână, Biroul permanent vă propune următorul program:
– astăzi: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; ora 17.00, vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic; ora 17.30, vot pe solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; ora 18.00, pauză; 18.15, întrebări, interpelări și răspunsuri, pe care vă rog să le depuneți din timp;
– miercuri: 9.30, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților; de la ora 10.00, plen comun; de la ora 12.00 până la 13.00, lucrări în plenul Senatului – rog toți colegii să fie prezenți mâine pentru lucrările din plenul Senatului –, de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;
- joi – lucrări în comisiile permanente;
- vineri și sâmbătă – activități în circumscripțiile
- electorale.
- Sunt intervenții legate de programul pe această
- săptămână?
- Nu sunt...
- Sunt?
- Supun aprobării dumneavoastră programul pentru
- această săptămână.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Îl rog pe viceliderul Grupului parlamentar al PNL să facă anunțul pe care l-a solicitat.
Dacă mai sunt și alți lideri ai grupurilor parlamentare care doresc la începutul acestei ședințe să facă anunțuri, îi rog să poftească la microfon.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Informăm plenul Senatului și Biroul permanent că Grupul parlamentar al PNL a hotărât ca domnul senator Cristian Rădulescu să ocupe funcția de chestor al Senatului, în locul domnului senator Cristian Petru Bodea, începând cu data de 21 iunie 2016.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Da, o să și supunem la vot propunerea dumneavoastră, pentru că-i procedural.
Problema pe care v-o invoc am anunțat-o, era bine dacă o știam din Biroul permanent, că așa era firesc.
Ați trimis și în scris la Biroul permanent, da? Liderul Grupului parlamentar al PSD, vă rog. Domnul senator Mihai Fifor.
## **Domnul Mihai Viorel Fifor:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vreau doar să salut prezența în sală a primarului general al capitalei, doamna senator Gabriela Firea, pe care o felicităm încă o dată pentru mandatul obținut.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Stimați colegi,
Solicitarea Grupului parlamentar al PNL, comunicată și Biroului permanent astăzi în scris, va trebui supusă votului dumneavoastră.
După vot.
Supun aprobării plenului Senatului modificarea în componența Biroului permanent, prin înlocuirea unui chestor, aparținând Grupului parlamentar al PNL, cu domnul senator Cristian Rădulescu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Aveți dreptate. O să revenim. Va trebui să votăm revocarea întâi și după aceea înlocuirea. De asta am spus că trebuia în Biroul permanent.
Stimați colegi,
Supun aprobării dumneavoastră revocarea din funcția de membru al Biroului permanent și din funcția de chestor a domnului senator Bodea _. (Discuții la prezidiu.)_
- Imediat.
În condițiile în care solicităm revocarea unui coleg dintr-o funcție, vă rog să fiți de acord să fie vot secret electronic. Există obiecțiuni, liderii grupurilor parlamentare?
Supun spre aprobarea dumneavoastră modalitatea de
vot. Mă obligă regulamentul. Vot secret electronic.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Supun aprobării dumneavoastră revocarea din funcția de chestor a domnului senator Bodea.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Supun aprobării dumneavoastră numirea în funcția de chestor a domnului senator Rădulescu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
## Stimați colegi,
Dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Este vorba de șapte acte normative care au fost elaborate:
1. Lege privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#142852. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
· other
1 discurs
<chair narration>
#144423. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#146014. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
· other
1 discurs
<chair narration>
#146945. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
· other
1 discurs
<chair narration>
#147996. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.
· Dezbatere proiect de lege
6 discursuri
## **Domnul Șerban Nicolae:**
Mulțumesc. Se susține.
Vot · Amânat
Dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona: – Proiect de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit – COM(2016) 198 final 5
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră procedură de urgență.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona: – Proiect de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit – COM(2016) 198 final 5
2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată.
- Se susține?
Vă rog, domnule senator.
Da, o susținem. Inițiatorii o susțin.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona: – Proiect de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea de către anumite întreprinderi și sucursale de informații privind impozitul pe profit – COM(2016) 198 final 5
3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura și modificarea art. II alin. (4) din Legea nr. 317/2009.
- Susține cineva?
Nu se susține.
4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Nu se susține.
5. Propunerea legislativă privind statutul personalului
feroviar.
Nu se susține. 6. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare.
Nu se susține.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.
Nu se susține.
· other · respins
207 de discursuri
## Mulțumesc, domnule președinte.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Teodorovici Eugen Orlando.
Temeiul juridic îl constituie art. 50 din tratat, întrucât propunerea modifică o directivă existentă, care se bazează pe articolul respectiv.
Prezenta propunere impune ca întreprinderile multinaționale să facă public într-un raport specific impozitul pe profit pe care-l plătesc, împreună cu alte informații fiscale relevante. Întreprinderile multinaționale cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro, indiferent dacă-și au sediul în Uniunea Europeană sau în afară, vor trebui să respecte aceste cerințe suplimentare în materie de transparență.
Nu se impune nicio obligație nouă pentru microîntreprinderile sau întreprinderile mici din Uniunea Europeană. În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că prezenta propunere de directivă respectă principiul subsidiarității și al proporționalității.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Există discuții?
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dacă nu sunt intervenții, supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Domnule senator Vochițoiu, vă rog. Sper că aveți de făcut un anunț important.
Foarte important, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă rog să fiți de acord ca punctul 5 din nota privind aprobarea procedurii de urgență pentru adoptarea unor inițiative legislative să treacă în acest fel, să fie discutat în regim de urgență. Vă rog frumos.
Deci punctul 5, Propunerea legislativă privind statutul personalului feroviar.
Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Cu acceptul liderilor grupurilor parlamentare, supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.
-
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Intrăm la capitolul proiecte de acte normative.
Punctul 1, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.
Cerere de reexaminare.
Declar dezbaterile generale deschise.
Stimați colegi, am intrat pe proiectele de acte normative. Declar dezbaterile generale deschise.
Domnul Marcel Ion Boloș este prezent, da? Microfonul 9, domnule ministru.
Pe scurt, prezentați legea.
secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Ministerul Transporturilor susține raportul Comisiei pentru transporturi astfel cum a fost întocmit.
## Mulțumesc.
Din partea comisiei de specialitate, domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.
Comisiile reunite, pentru transporturi și pentru muncă, ale Senatului României au adoptat un raport comun de admitere cu amendamente asupra legii trimise la promulgare.
În consecință, vă supunem spre adoptare acest raport. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declar închise.
Intrăm în procedură de vot asupra legii.
Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare, cererea fiind transmisă de Președintele României.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor formulate în cererea de reexaminare. Supun aprobării dumneavoastră raportul.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
75 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri. Adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră și legea.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Nu. Credeam că este și dezbatere.
Păi, am dat cuvântul la dezbateri.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Nu-i întâmplător amendamentul pe care l-ați votat. Aș vrea să știe toată lumea ce a votat acum, că, prin amendamentul adus la art. 2, după alin. (2) se vine cu un alin. (3), care nu a fost în legea inițială, cu următorul conținut: asimilarea funcțiilor și salariilor personalului din organismele intermediare cu cele de la fonduri europene. Adică bani adevărați, schimbarea salarizării. Iar noi spunem: nu, așteptăm legea unică a salarizării.
Asta ați votat acum.
Mulțumesc.
Punctul 2, Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Era vorba de un raport suplimentar.
Prezent, președintele Comisiei pentru constituționalitate. Vă rog, domnule senator. Microfonul 6.
În ședința din 21 iunie 2016, Comisia pentru constituționalitate, reanalizând decizia Curții Constituționale, prevederile legii trimise la promulgare și amendamentele cuprinse în anexele raportului inițial, adoptat în ședința din 25 aprilie 2016, a hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină soluția adoptată anterior.
În consecință, Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport suplimentar și raportul inițial de admitere, cu amendamente admise, a legii.
Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Motoc. Microfonul central, vă rog.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Avem în față o inițiativă legislativă care are o tentă destul de populistă și este pusă într-un moment, să zicem, favorabil celor care încearcă să o promoveze.
Este clar că primarii din România lucrează pentru comunitățile pe care le reprezintă și pentru munca lor ei nu sunt încă plătiți la adevărata valoare a activității pe care o prestează. Salariul lor este unul foarte mic în comparație cu importanța muncii pe care o prestează. Este clar că orice Guvern ar veni de aici înainte ar trebui să aibă ca o principală
prioritate creșterea salariilor acestor primari și, în general, ale aleșilor locali pentru activitatea pe care o desfășoară.
Însă, pentru a fi consecvenți, noi milităm ca indemnizațiile acestea speciale, pensiile speciale, să nu existe. Pensiile trebuie să se bazeze pe o contributivitate pe durata activității fiecăruia dintre cei care își desfășoară activitatea în plan economic sau de altă natură. În aceste condiții, Grupul parlamentar liberal, consecvent ca și până acum, se opune acordării de pensii speciale oricărei categorii sociale.
Nu avem nimic cu primarii, avem nevoie cu toții de ei în activitatea pe care o desfășoară în cadrul comunităților locale, însă nu trebuie să existe niciun fel de excepții de această natură. Din acest motiv, noi ne opunem cu vehemență unei asemenea propuneri, într-un moment ca acesta.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Există și alte puncte de vedere? Domnul senator Nicolae Vlad Popa.
Suntem într-o situație extrem de jenantă, când o comisie a Senatului, numită pompos „pentru constituționalitate”, vine și susține un raport împotriva unei decizii a Curții Constituționale.
La Curtea Constituțională se spune foarte clar: există o discriminare în cadrul tuturor aleșilor locali, fiind selecționați dintre aleșii locali primarii, viceprimarii, președinții de consilii – selecționați, subliniez! – și vicepreședinții de consilii județene. Și se spune că această chestiune este o încălcare a Constituției.
Nu-i pasă comisiei, nu-i pasă majorității unde ne trezim, unde trăim, când cel care reglementează încalcă cu bună știință o decizie a Curții Constituționale.
Eu nu mai înțeleg nimic. Și pentru acest lucru să știți că răspunde majoritatea, adică Grupul PSD.
## Mulțumesc.
Stimați colegi, dacă nu mai sunt alte puncte de vedere... Domnule senator Donțu, vă rog. Microfonul 6.
Comisia pentru constituționalitate a analizat în două rânduri fiecare motivație a Curții Constituționale și pe un tabel a dat răspuns și a pus în acord fiecare motivație de neconstituționalitate și am ajuns în situația în care avem astăzi un text constituțional. De aia probabil că și o parte din reprezentanții PNL în Comisia pentru constituționalitate au votat acest raport.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 17.00.
Punctul 3, Propunerea legislativă privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenia română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.
Nu este prezent.
Din partea Guvernului României, prezentă pentru acest proiect, doamna Valentina Conțescu, secretar de stat la Ministerul Muncii.
Doamna Valentina, aveți cuvântul.
Pe scurt, vă rog.
## **Doamna Valentina Conțescu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**
Mulțumesc.
În principiu, susținem această propunere legislativă. Insistăm însă asupra faptului că trebuie amendat alin. (2) al art. 1, în sensul ca solicitările de acordare a beneficiilor să fie îndreptate către casele județene de pensii, respectiv Casa de Pensii a Municipiului București, dat fiind că Ordonanța nr. 105/1999 prevede această procedură.
Mulțumesc, doamnă ministru. Președintele Comisiei pentru muncă. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisiile Senatului au avizat favorabil acest proiect legislativ.
Noi, Comisia pentru muncă, vă supunem atenției raportul de admitere a propunerii legislative.
Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc frumos.
Dezbateri generale, puncte de vedere, grupuri parlamentare?
Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii legislative.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Raportul a fost adoptat și propunerea legislativă, de asemenea.
Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană și a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.
Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul inițiatorilor... Nu sunt prezenți aici.
Din partea Guvernului României, la acest proiect este prezent domnul ministru secretar de stat Florin Moțiu.
Domnule ministru, pe scurt, vă rog frumos.
secretar de stat în Ministerul Justiției
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, având în vedere că, în ceea ce privește modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006, sunt necesare măsuri pentru punerea în aplicare a patru regulamente comunitare în România și, ca atare, prin această inițiativă legislativă se acoperă acest gol din actualul sistem legislativ românesc.
Mulțumesc.
Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Din partea comisiei de specialitate, secretarul comisiei, doamna senator Doina Federovici.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ, Comisia pentru afaceri europene și Guvernul susțin adoptarea acestei propuneri legislative.
În consecință, în data de 14 iunie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.
Vot, astăzi, ora 17.00.
Punctul 5, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului prezent astăzi, domnul ministru secretar..., ministru, iertați-mă!, Ciprian Bucur, ministrul pentru relația cu Parlamentul.
Domnule ministru, dacă puteți succint să prezentați legea.
ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul
Domnule președinte, vă mulțumesc.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul care se află azi în dezbaterea plenului Senatului a fost elaborat de Guvern în temeiul art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.
Proiectul de lege pe care îl prezentăm a fost structurat pe 12 domenii, iar acestea sunt: finanțe publice și economie, dezvoltare regională și administrație publică, afaceri interne, justiție, cultură, fonduri europene, agricultură și dezvoltare rurală, sănătate, comunicații și societate informațională, transporturi, administrarea patrimoniului protocolului de stat și prorogarea sau modificarea unor termene. În cadrul acestor domenii generale sunt cuprinse materii ce vor fi reglementate în concret pe calea ordonanțelor ce vor fi emise.
Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii și începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Comisiei juridice, doamna Doina Federovici. Vă rog.
Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.
Comisia a luat în dezbatere astăzi proiectul de lege. A analizat atât avizele pozitive, cât și cele negative venite și a hotărât să adopte un raport de admitere cu amendamente admise, care fac parte din anexa nr. 1, și amendamentele respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2. Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul raport.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Discuția este referitoare la Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Așa cum bine s-a subliniat de comisie, există amendamente respinse.
Întreb comisia dacă susține amendamentele respinse. Nu le susține.
Păi, am întrebat, Puiu. Te rog, te rog!
A! Da, da. Da.
La dezbateri generale, deci după ce nu au existat susțineri pentru amendamentele respinse, domnul senator Hașotti. Vă rog, legat de...
Vă mulțumesc, domnule președinte,
Vin în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi, nu întâmplător, sunt tot felul de discuții.
Vreau să vă spun, stimați colegi, că nu s-a întâmplat niciodată să fie respinsă solicitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Nu s-a întâmplat niciodată! Sigur, dumneavoastră puteți spune: mă, pot fi și premiere. Dar una e să fie o premieră corectă, judicioasă, favorabilă țării până la urmă și altceva este să nu lași Guvernul să emită ordonanțe.
Vreau să vă spun că nu o dată în decursul anilor s-a votat în favoarea emiterii de ordonanțe de către Guvern, chiar la unele guverne care erau minoritare. Aici nu este vorba dacă suntem la putere sau în opoziție, nu este vorba dacă susținem sau nu susținem Guvernul. Este vorba de a da un vot pentru ca Guvernul să poată guverna în aceste două luni și să emită ordonanțe, nu ordonanțe de urgență, pe niște..., pe niște domenii foarte clar stabilite, discutate în comisii, unde s-au făcut amendamente, unde mai încăpeau și alte amendamente, dar asta este altceva.
Prin urmare, fac un apel la dumneavoastră ca să dăm dovadă de normalitate. Cel puțin noi, aici măcar, în Senat. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Alte puncte de vedere. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.
Nu m-am simțit..., n-am putut să rezist și să nu citesc tot ce a scris Guvernul și tot ce vrea.
Păi, vrea pe mama, vrea pe tata din groapă, vrea și pe verișoara. Să mă ierte Dumnezeu!
Vrea cam multe. Dacă voia mai puțin, da.
Și, având în vedere faptul că domnul Cioloș ne-a gratulat, la cât suntem de nemernici și de hoți în Parlamentul acesta, păi, să vină în vară la noi, să ne cheme. Suntem aici.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Da.
Alte puncte de vedere, vă rog.
Domnul senator Georgică Severin, domnul senator Șerban Nicolae...
Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Comisia pentru cultură și media a Senatului a respins toate punctele pentru care Ministerul Culturii a solicitat abilitarea de a da ordonanțe. Era vorba de anumite elemente, cum ar fi: modificarea radicală a Legii cinematografiei, o modificare în zona patrimoniului și una în zona șantierelor arheologice.
Credeți-mă, am avut cu toții toată bunăvoința, dar niciun moment nu am găsit acel caracter de urgență care să necesite scurtcircuitarea Parlamentului pe aceste domenii.
Trecem peste – să spunem – anumite tendințe de a se forța mâna Parlamentului, dar reamintesc celor care spun că este o premieră că este, într-adevăr, o premieră să avem un guvern tehnocrat care ne-a prezentat un program de 13 pagini, care la Cultură, la programul pe care noi l-am votat și l-am validat, avea cinci sau șase rânduri – dacă mă înșel, îmi cer scuze –, iar acum vrea să facă reforme radicale pentru care Parlamentul nu l-a abilitat. Nu a avut încredere. Ne-au prezentat patru rânduri de program general și acum vor să schimbe totul.
Nu se poate – și cred că am procedat corect – și este normal ca acest Guvern să rețină că este pus să administreze, și nu să reformeze.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule senator Dobra, vă rog. Microfonul central.
Haideți că încetul cu încetul aflăm ce v-ați pus în gând. Eram chiar curios să aflu, nespus de curios, care ar putea fi motivele pentru care nu veți abilita Guvernul să emită ordonanțe peste vară.
Că a cerut prea mult și că, dacă cerea mai puțin, e în regulă. Păi, o fi ca la piață. E în regulă, nu vreau eu să văd listele de pe vremea Guvernului Ponta. Dar nu s-au discutat, cum spunea domnul Hașotti, aici, la vremea aceea nu se discuta. După aceea am aflat că vrea prea mult Guvernul la Cultură. O fi rău și asta? Guvernul e pus să administreze, nu să reformeze. Ne-am fi așteptat de la Guvern, noi, să reformeze profund, sincer ce n-a reformat Ponta în trei ani.
Dar până la urmă, una peste alta, înțelegem și noi, cei din PNL, înțelege și Guvernul, înțelege și populația că e o singură motivație: să nu facă Guvernul acesta nimic, dacă se poate, nici măcar să nu repare ce ați stricat voi în trei ani, dacă se poate, să nu intervină nici la APIA și multe, multe alte motivații și, la urmă, să se spargă toate.
Faceți asta astăzi! Faceți asta astăzi și nu abilitați Guvernul, dar să știe toată lumea de ce n-a lucrat Guvernul și ce n-ați vrut să se întâmple.
Așa vă place de fiecare dată...
Din sală
#38653Să se ducă la inundații!
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
...să nu lucreze alții, să lucrați voi prost, să veniți repede, să lucrați prost și, când alții își propun să repare, să faceți tot ce e posibil...
Vă rog.
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
...ca să nu repare nimeni nimic.
Dacă aceasta vă e poziția, până la urmă, v-o respectăm, e dreptul dumneavoastră, dar să știe toată lumea de ce Guvernul acesta nu lucrează, când nu lucrează.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
E adevărat, n-a existat până acum un precedent ca Parlamentul să nu emită o lege de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare. Dar n-am avut până acum un guvern care să guverneze atât de prost. N-am avut un guvern care să manifeste iresponsabilitate când mor copii, când mor oameni la inundații, când sistemul sanitar, când sistemul de învățământ au asemenea probleme, când nu există absorbție de fonduri europene și când subvențiile de la agricultură nu s-au plătit la jumătatea anului – acesta.
În principiu, nu avem de dat socoteală pentru votul nostru adversarilor politici și nici nu avem a ne justifica, cum nici Domniile Lor nu au cum face acest lucru. E adevărat, i-aș atrage respectuos atenția unui coleg de al nostru că „voi” este totuși o formulă colocvială, nepotrivită la microfonul central al Parlamentului. Aici nu era vorba de un dialog, ci era vorba de exprimarea unui punct de vedere politic, asumat.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Este în interesul României, este în interesul românilor – mă refer la cetățeni – ca acest Guvern, în perioada de vacanță parlamentară, să exercite doar acte de gestiune curentă și să se limiteze la actele de guvernare.
Așa cum a făcut-o până acum, a emis o ordonanță de urgență, cu o aroganță absolut neconstituțională, de modificare a legislației penale. Un consilier de stat din aparatul prim-ministrului și-a permis să spună public: am emis această ordonanță pentru că Parlamentul nu și-a făcut treaba.
Nu este o acțiune de retaliere, Parlamentul nu răspunde și nu se răzbună pe Guvern, dar când vede atâta incompetență, atâta superficialitate și mai ales lipsă de responsabilitate este obligația Parlamentului să nu fie complicele proastei guvernări, să nu cauționeze printr-un act de împuternicire, de delegare legislativă, acte care deja au produs efecte negative în societatea românească.
Profesorii ies în stradă, medicii protestează, fermierii protestează și mi-e greu să cred că întreg poporul greșește, iar Guvernul Cioloș are dreptate.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise.
Stimați colegi,
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, care nu au fost susținute. În aceste condiții, supun la vot raportul comisiei, cu amendamente admise.
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Urmează, Camera Deputaților.
Listă din partea liderilor grupurilor parlamentare.
Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea plății contribuției anuale care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerțul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013 și semnat de România la New York la 3 iunie 2013 și ratificat de România prin Legea nr. 32/2014. Declar dezbaterile generale deschise.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru acest proiect. Este doamna Daniela Gîtman, da?
Pe scurt, doamna ministru, vă rog să prezentați proiectul.
**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** – _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:** Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi... O secundă, doamna ministru!
Rog colegii să ia loc în bancă. Vă rog.
Rog toți colegii, inclusiv primarii, să ia loc, să fie atenți la dezbateri, chiar dacă sunt printre ultimele dezbateri în Parlament la care participă. Să fie atenți. Și e vorba și de respectul pentru doamna ministru.
Doamna ministru, pe scurt, vă rog.
Guvernul susține raportul de admitere al Comisiei pentru apărare, administrație publică și siguranță națională. Mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc.
Raportul comisiei, domnule președinte, vă rog. Domnule senator Stuparu Timotei, vă rog.
În Comisia pentru apărare s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.
Așadar, comisia vă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumim.
Dezbateri generale? Nu sunt
Le declar închise.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Raportul și proiectul au fost adoptate.
Punctul 7, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, precum și a Acordului de gestionare arierate dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții care reglementează procedurile de plată și rambursare în cadrul Acordului de garantare privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific, precum și din țările și teritoriile de peste mări, semnate de România la 1 iulie 2015 la București.
Imaginați-vă, dacă am citit un sfert de oră titlul proiectului, cam ce conține.
Declar dezbaterile generale deschise.
Din partea Guvernului României, domnul Attila György. Vă rog, pe scurt.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Prin proiectul de lege vă supunem ratificării Acordul de garanție de la Cotonou III, semnat în numele României la data de 1 iulie 2015 de ministrul finanțelor publice.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Comisia de specialitate. Domnul senator Viorel Arcaș. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Punctul 8, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Insulei Man privind schimbul de informații în domeniul fiscal, semnat la Londra la 4 noiembrie 2015.
Declar dezbaterile generale deschise.
Din partea Guvernului României, prezent, domnul György Attila.
Vă rog. Microfonul 9.
Mulțumesc.
Prin acord se stabilesc, printre altele, sfera teritorială de aplicare a acordului, impozitele care fac obiectul schimbului de informații în domeniul fiscal, modalitatea de efectuare a schimbului de informații și confidențialitatea informațiilor. Susținem forma adoptată de comisie. Mulțumesc.
Mulțumesc. Comisia de specialitate. Domnule senator Arcaș, vă rog.
Comisia de specialitate, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, a adoptat un raport de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Dezbateri generale, dacă sunt? Dacă nu, le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorii sunt? Nu sunt prezenți. Din partea Guvernului...
**Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:** Stați, stați...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Doamna senator, dacă sunteți inițiatoare, era... Cu 10 minute înainte trebuia să fiți aici.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Așteptați...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Eu aștept. Problema este că aveți 150 de colegi care vă așteaptă și nu-i firesc.
Dacă inițiatorii nu sunt prezenți, din partea...
A! Domnul ministru. Domnul Barbu. Inițiator?
Inițiator, da? Sunteți inițiator?
## **Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Lider de grup!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
A! Vă rog să poftiți.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Nu, nu. Vrea să ceară retrimiterea la comisie.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Da. Da. Da. Am înțeles.
Vă rog! Vă rog!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Vă rog să păstrați liniște!
Domnule Vochițoiu, vă rog să luați loc.
Doamna Anghel, vă rog să luați loc.
## **Domnul Daniel Constantin Barbu:**
Îmi permit să solicit, domnule președinte, în numele grupului, retrimiterea la comisie pentru o săptămână.
Colega senator Anghel, inițiator al legii, nu a fost prezentă în comisie când s-a dezbătut raportul.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Nu-i nimic.
Supun... Am înțeles, domnule președinte..., domnule profesor.
Supun aprobării dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al ALDE de retrimitere la comisie.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Rog să votați.
79 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Retrimisă la comisie pentru o săptămână.
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Inițiatorii sunt?
Nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului României îl rog pe domnul György Attila să prezinte poziția Guvernului.
Mulțumesc.
Prin inițiativa legislativă se propune modificarea prevederilor referitoare la scutirile acordate la plata impozitului pe clădiri și a impozitului pe teren prevăzute în Codul fiscal, astfel că în cazul clădirilor care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, facilitățile fiscale acordate să fie ferm menționate în lege, și nu acordate în funcție de hotărârea consiliului local.
Guvernul nu susține proiectul legislativ. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule ministru.
Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a hotărât cu totul altceva decât poziția Guvernului. Membrii comisiei, analizând propunerea legislativă, avizele primite și punctul de vedere al Guvernului, au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport. Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.
Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.
Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.
Inițiatorul nu este prezent.
Guvernul României este reprezentat tot... Ba nu...
De domnul Marius Vorniceanu. Prezent? Da?
Domnul Vorniceanu, pe scurt, vă rog, prezentați proiectul.
## **Domnul Marius Vorniceanu** – _vicepreședinte_
_al Autorității de Supraveghere Financiară_ **:**
## Domnule președinte,
## Domnilor senatori,
Vreau să vă spun că Comisia pentru buget, finanțe din Senatul României a inițiat procedura de modificare și completare a Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările și în această lege se regăsește un capitol integral cu privire la compensarea directă.
De principiu, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară susține propunerea legislativă doar în măsura în care aceasta nu instituie obligație pentru păgubitul RCA de a se adresa direct proprietarului asiguratorului RCA...
Mulțumesc.
...și reprezintă o opțiune. Dar acest proiect este un capitol separat în noul proiect legislativ.
Mulțumesc.
Comisia de specialitate, vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun plenului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a inițiativei legislative, fiind un capitol separat al proiectului legislativ.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declar închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii.
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Proiectul de lege a fost respins.
Și ultimul proiect în dezbatere pentru această ședință de plen.
Punctul 12, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului național „Creșe pentru copiii României”. Inițiatorii sunt și doresc să susțină?
Nu sunt.
Din partea Guvernului României, doamna Caraman... A! Da. Da.
Doamna Valentina Conțescu.
Vă rog, aveți cuvântul. Vă rog. Pe scurt.
## Mulțumesc.
Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru mai multe motive, pentru că se încalcă principiile autonomiei administrației publice locale, nu sunt identificate nevoile comunităților și numărul de creșe propus este o cifră matematică. De asemenea, problema terenurilor pe care trebuie să le pună la dispoziție consiliile locale pentru construirea creșelor nu este de competența Guvernului...
Mulțumesc, doamnă ministru.
Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Andronescu.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ vă propune un raport favorabil, întrucât, dacă stăm să ne uităm puțin în istorie și să analizăm, România a pierdut cea mai mare parte a creșelor pe care le-a avut până în 1989, ceea ce a creat o mare dificultate familiilor tinere.
De aceea, cred că este firesc și normal ca Guvernul să se intereseze și să aibă în portofoliul de idei și de fapte construirea de creșe în toate județele țării.
Raționamentul autorilor acestei inițiative legislative este unul cât se poate de corect, pentru că ține seama de ponderea populației în repartizarea numărului de creșe din acest program guvernamental pe fiecare județ în parte.
Vă mulțumesc și eu.
Vă mulțumesc și vă propunem să aprobați această inițiativă legislativă.
Dezbateri generale. Sunt alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator Vochițoiu. Dacă se poate, pe scurt. Vă rog. Microfonul central.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Credeam că nu mai e nevoie în calitate de inițiator să iau cuvântul, dar sunt puțin șocat față de ce aud din partea Guvernului.
Doamna, nu știu... Sper să aibă copii și să-i trăiască, să fie sănătoși! Vreau să vă spun că nu toți românii au bani pentru bone private. Dacă tot vorbim de politici demografice, cred că de data aceasta avem o politică pe care putem să o aplicăm fără foarte mari cheltuieli. Deci programul acesta este gândit pentru patru ani de zile. Guvernul sper să-și termine mandatul foarte repede, cât mai repede, până la sfârșitul acestui an, și să vină un guvern care să ducă acest program în favoarea românilor și să-l aplice.
Îi mulțumesc doamnei ministru Andronescu și comisiei, și tuturor celorlalți colegi din comisii, care toți... Doamna reprezentantă a Guvernului a dat aviz favorabil. Sper ca astăzi toți colegii senatori să voteze în favoarea acestui proiect legislativ.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc.
Declar dezbaterile generale închise.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a propunerii.
Vot · Amânat
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Din sală
#57243Listă!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Se solicită listă.
103 voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri. Raportul și propunerea legislativă au fost votate. Stimați colegi,
Intrăm în programul de vot pe legi organice.
Rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală _. (Discuții în sală.)_
Vă rog să luați loc.
Am dezbătut astăzi două acte normative cu caracter de lege organică.
Legea pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Îl
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
94 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. Legea a fost adoptată.
A! Amendamentele respinse. Da.
Supun aprobării dumneavoastră și legea.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Din sală
#58265## **Din sală:**
Listă!
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Listă! Nu. Nu. Se solicită de liderul Grupului parlamentar al PSD listă.
Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană și a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Propunerea legislativă se supune votului.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Stimați colegi, continuăm lucrările ședinței noastre.
La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție.
Vă rog, stimați colegi.
Vă rog să luați loc.
Rog toți colegii prezenți să ia loc.
În conformitate cu prevederile art. 151 alin. (6) din Regulamentul României..., din Regulamentul Senatului, la dezbaterile asupra cererii de urmărire penală vor lua cuvântul președintele comisiei – pe care îl invit dacă este prezent în sală sau cineva din partea comisiei –, senatorul la care se referă cererea respectivă și, după caz, dacă se consideră necesar, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Invit... Vă rog, cu mare atenție, pentru a ști ce votăm. Invit reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, urmând să precizeze expres forma hotărârii care se supune votului, având în vedere că proiectul de hotărâre anexat la raport cuprinde ambele ipoteze, respectiv de a cere urmărirea penală și de a nu cere urmărirea penală a domnului senator Titus Corlățean.
Vă rog, doamna secretar al Comisiei juridice, prezentați raportul și proiectul de hotărâre, așa cum au fost discutate și aprobate în Comisia juridică.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Este o chestiune foarte importantă, poate de nuanță pentru unii, de ea depinde și votul dumneavoastră. Vă rog.
Raport asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, de formulare a cererii de efectuare a urmării penale față de domnul senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe
În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală și al Deciziei Curții Constituționale nr. 270/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Senatului României solicitarea, prin Adresa nr. 450/C/2016 din data de 16 mai 2016, anexând referatul din data de 13 mai 2016, întocmit de procurorul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, în Dosarul nr. 644/P/2014 al Secției de combatere a corupției, care cuprinde 19 volume, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în modalitatea normativă prevăzută de art. 297 al Codului penal, cu aplicarea art. 13² din Legea nr. 78/2000, și împiedicarea exercitării drepturilor electorale, în modalitatea prevăzută de art. 385 alin. (1) din Codul penal.
În ședința din 14 iunie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări s-au reunit în vederea adoptării unui raport cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Titus Corlățean.
La ședință a participat domnul senator Corlățean, care a fost invitat să-și prezinte punctul de vedere cu privire la sesizarea transmisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 644/P/2014.
După verificarea dosarului și ascultarea punctului de vedere al domnului senator, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat prin vot secret asupra acestei solicitări.
Astfel, senatorii membri ai comisiei, în ședința din 14 iunie 2016, au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă solicitarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 644/P/2014, transmisă în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Titus Corlățean pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale. În consecință, în temeiul art. 151 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică supune votului plenului Senatului adoptarea prezentului raport.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Vă rog să citiți. Stimați colegi...
Stimați colegi,
Iertați-mă că mereu simt nevoia să... constat că pentru unii colegi pare o chestiune ușoară. Nu este o chestiune ușoară, pentru că riscați să votați greșit, necunoscând foarte bine proiectul de hotărâre.
Vă rog.
Proiect de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014
Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală față de domnul senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, transmisă Senatului cu Adresa nr. 450/C/2016,
În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 151 din Regulamentul Senatului, republicat,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – Senatul hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 151 din Regulamentul Senatului, republicat.
Semnează președintele Senatului.
Mulțumesc. Mulțumesc.
În continuare, îl invit la microfon – dacă dorește – pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.
Vă rog, domnule senator.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Am fost invitat în cadrul procedurilor pe care dumneavoastră, domnule președinte de ședință, le-ați menționat și care se desfășoară în cadrul Senatului României să am astăzi o intervenție în legătură, în esență, cu modul în care au fost organizate, modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, în esență, 2 noiembrie 2014, în străinătate, evenimente care, la acel moment și ulterior, au generat foarte multă emoție, au generat dezbateri publice, nu o dată în contradictoriu, au generat acuzații și, în ultimă instanță, un dosar penal, inițial _in rem_ și ulterior cu acuzații la adresa celui care vă vorbește, pentru, în esență, suspiciuni sau indicii așa-zis rezonabile privind, în esență, încălcarea sau îndeplinire de o manieră defectuoasă a atribuțiunilor de serviciu.
Am avut o primă intervenție în cadrul Comisiei juridice, în fața doamnelor și domnilor senatori, după ce atât Domniile Lor, cât și eu am avut acces, cu întârziere, cred, de două săptămâni față de reprezentanții mass-mediei, care au primit,
ca de obicei, aș spune, în acești ani, direct de la sursa Parchet referatul procurorilor, ceea ce, în mod evident, nu este în regulă. Dar am avut și eu acces, cu întârziere, alături de membrii Comisiei juridice, la dosarele respective. Am avut o dezbatere la acel moment și mi-am expus o serie de argumente.
Am spus atunci și o spun și acum de la microfonul central al Senatului României că resping în termeni foarte clari și foarte categorici orice acuzație care îmi este adusă de Parchetul General, DNA, privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiunilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetățenii României să voteze.
Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele dintre ele cunoscute, menționate în spațiul public, altele care necesitau explicații pentru a fi bine înțelese și altele – și le voi spune astăzi, în plenul Senatului – care au fost, poate, mai puțin menționate în spațiul public sau deloc.
Așa că am să vă cer îngăduința, am să vă solicit cu deferență îngăduința de a vă răpi totuși câteva minute. Voi încerca să fiu pe cât posibil concis, dar am nevoie de câteva minute să spun anumite lucruri. Am să vă rog să aveți răbdare și atenție pentru a asculta ceea ce am de spus astăzi, în fața dumneavoastră, pentru ca dumneavoastră să luați o decizie în deplină cunoștință de cauză.
Domnule senator, aș dori să vă apropiați de finalul expunerii dumneavoastră. E și...
Voi încerca să...
Vă rog.
Voi încerca să fiu mai concis, domnule președinte.
Vă rog.
Dar credeți-mă că s-au spus foarte multe lucruri în spațiul public și eu am de spus, la rândul meu, după un an și jumătate, mai multe lucruri. Cert este că, în final, acest lucru a fost transpus prin necesitatea de a asigura secții de votare corecte în sedii care să asigure caracterul oficial și solemn al votului.
Decizia echipei și a Ministerului Afacerilor Externe a fost, spuneam, de a organiza același număr de 294 de secții de votare ca în 2009. Într-o serie de situații importante au fost păstrate exact numărul – și aș spune în majoritatea cazurilor –, numărul și chiar secțiile care au fost propuse.
Și vă voi da câteva exemple, pentru că este bine să fim extrem de clari. Ambasada României în Germania a făcut o evaluare și a propus cinci secții de votare, ca în 2009, spunând explicit: nu avem motive să credem că prezența foarte slabă la vot din 2009 se va schimba. Nu avem date foarte clare privind românii din străinătate. Și atunci au fost propuse cele cinci, au fost aprobate. La fel în cazul Austriei, cu cele trei propuse de ambasadă și aprobate de Centrala MAE, în cazul Belgiei, cu cele patru secții propuse de ambasadă și acceptate de Centrala MAE, la fel în cazul Portugaliei, unde este o comunitate românească, cu cele trei propuse și aprobate. Și pot continua.
Au fost situații în care au fost indicii că este nevoie de un număr suplimentar de secții de votare. Și aici mă refer la Republica Moldova, în primul rând, pentru că știam că numărul cetățenilor români a crescut. Din cele 13 secții de votare din 2009, au fost aprobate 21 de secții de votare. La fel în cazul Marii Britanii, din opt, au fost aprobate 11, cu un principiu totuși important, pe care l-am susținut inclusiv la DNA în cazul Republicii Moldova, la fel și în cazul Marii Britanii: era foarte important să oferim dreptul de vot și altora în teritoriu, nu doar în capitală, și să evităm cozile și asaltul în secțiile de vot din capitală. Nu întâmplător au fost propuse descentralizarea și organizarea de secții de vot și în restul teritoriului. Și aici vreau să spun foarte clar și critic în termeni foarte fermi formula folosită de Parchet atunci când face o critică privind organizarea secțiilor, unor secții de vot în Republica Moldova în „zone rurale și excentrice”. Eu consider că este o rușine această formulă, pentru că a organiza și în alte raioane ale Republicii Moldova – unde? –, în municipalități, în capitalele de raioane aceste secții de votare nu înseamnă nici zonă rurală și nici excentrică. Și aș putea să continui.
Domnule senator,
Până la ora 18.00 trebuie să și votăm. O parte din colegi au întâlnire la diverse ambasade, diverse locații.
Vă rog să găsiți puterea să sintetizați prezentarea.
Da, voi încerca să sintetizez.
Cazul Torino. Nu pot..., nu am timp să menționez toate aceste detalii, îi invit pe cei care încă au acces la dosar să citească ceea ce consulul scrie despre grupurile violente, despre grupurile care au venit spre seară și ceea ce s-a întâmplat acolo, acolo unde trei oameni din șapte fie nu s-au prezentat, fie, ca să citez consulul, „au fost incompetenți sau iresponsabili și mai mult au încurcat”, cei din biroul secției de votare. Deci mult mai puține ștampile folosite.
Care au fost cauzele? Pe scurt. Unele le cunoașteți și voi face referire la procedura mult mai lentă, dar scrupuloasă, legată de completarea declarațiilor pe propria răspundere, la tabelul cu datele de identificare, la absența a aproximativ 130 de membri din partea partidelor politice în birourile secțiilor de votare, care au împiedicat ca votul să aibă loc așa cum era prevăzut, și, bineînțeles, la o serie de alte chestiuni legate de presiune, de intimidări la adresa celor din birourile secțiilor de votare.
Lucrurile care s-au menționat mai puțin în această perioadă. Au fost informații, unele au apărut chiar și în presă, dar au trecut foarte rapid, și sunt lucruri pe care mulți dintre dumneavoastră le cunoașteți: au fost destui oameni, cetățeni care – în special din județele din vestul țării – au plecat..., și-au descoperit dorința de a vota în diferite capitale europene în acel 2 noiembrie; au fost vizualizate și autocare cu numere din..., în special din județele din vestul țării, foarte multe mașini care s-au deplasat; au fost ascultate discuții, sunt oameni care călătoresc cu avioane _low cost_ – avioane _low cost_ care zburau spre Londra – și au auzit grupurile de turiști care s-au dus la Londra să viziteze – mă întreb pe ce bugete și pe ce bani –, pentru ca, după aceea, să îngroașe rândurile la cozi; au fost, de asemenea, grupuri...
Concluziile, vă rog! Concluziile!
Au fost, de asemenea, grupuri care, după ce au votat, s-au așezat din nou la rând pentru a îngroșa rândurile și pentru a genera dificultăți în procesul de votare; au fost foarte multe chestiuni pe care, din păcate, nu pot să le menționez acum – nu am timp –, dar a fost și operațiunea Facebook, care a fost o operațiune de mare amploare, care a implicat în mod necesar foarte multe resurse...
Îi rog pe colegii senatori să nu părăsească sala.
...și umane, și bugetare, asupra cărora nici n-a existat un gram de interes din partea anchetatorilor. Nimic din ceea ce am menționat nu a reprezentat un subiect de interes pentru a clarifica mai întâi _in rem_ și după aceea ce s-a întâmplat cu adevărat. N-a interesat pe nimeni.
De ce nu am vorbit în acest an și jumătate? Sunt, pe scurt, două sau trei motive.
În primul rând, sunt jurist și respect, și cunosc regulile. Nu am dorit ca, atunci când există un dosar _in rem_ , să intervin prin declarații publice, să intervin în modalități care ar fi putut fi considerate drept presiuni asupra procurorilor. Am lăsat procedura să curgă și am sperat că lucrurile se vor clarifica. Încă o dată, am spus, nu aceasta era linia! Și voi menționa un singur lucru: cine a citit referatul procurorilor din Comisia juridică a remarcat foarte multe paragrafe profund politice, inacceptabile, care n-ar fi trebuit să existe într-un referat al procurorilor și care n-au niciun fel de legătură cu ceea ce înseamnă actul de justiție sau cu o anchetă imparțială și independentă. Acele considerații de ordin politic, care vizează un partid politic, un candidat, pentru mine au reprezentat, din păcate, o confirmare nedorită.
În al doilea rând, lucrurile pe care le-am menționat – și aș putea să dau mult mai multe alte detalii legate de neregularitățile care, cu adevărat, s-au întâmplat și care au influențat în câteva secții, nu în majoritatea, în majoritatea s-a votat corect – ridică, de fapt, o problemă foarte serioasă: de absență a legitimității celui care a fost ales președinte. Și asta este o temă foarte serioasă.
Ca om care nu sunt doar om de partid, ci, de 22 de ani, sunt în serviciul Ministerului Afacerilor Externe și al României, eu am capacitatea să realizez ceea ce înseamnă o dezbatere publică și care este impactul în lumea externă...
Mai aveți 30 de secunde, vă rog.
## **Domnul Titus Corlățean:**
...dacă s-ar fi ridicat un astfel de subiect privind legitimitatea celui ales așa cum a fost ales. Și sunt obligat astăzi să menționez acest lucru.
Și, în sfârșit, ultimul motiv, care este extrem de personal, ține de modul în care eu mi-am construit viața în toți acești ani, de foarte mulți ani, și care, rezumând, înseamnă să știu să-mi întorc obrazul, atunci când este cazul să-mi întorc obrazul, să nu doresc răul nimănui și să aștept, cu răbdare, cu îndelungă răbdare, adevărul, care sunt convins că va ieși la lumină.
Vreau să mulțumesc, în final, în primul rând, judecătorilor din Biroul Electoral al secțiilor de votare din străinătate. Nu s-a spus acest lucru public: Biroul Electoral al secțiilor de votare din străinătate, la finalul procesului electoral din primul tur, a adoptat o poziție oficială, care nu s-a dorit a fi menționată public de alții, și acest birou spune: „În ciuda dificultăților ivite, procesul electoral la secțiile de votare din străinătate s-a finalizat cu respectarea dispozițiilor legale.” Acest lucru are o și mai mare semnificație după decizia recentă a Curții Constituționale.
Și vreau, în final, să mulțumesc – și e un act de reparație morală – colegilor diplomați și celor din corpul tehnicoadministrativ al Ministerului Afacerilor Externe, care au fost blamați incorect și care și-au dat, realmente, toată străduința să organizeze corect aceste alegeri prezidențiale. Ceea ce s-a întâmplat a mers dincolo de voința lor și a mea și am convingerea că, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă unii nu doresc, se va face și lumină, și dreptate.
Vă mulțumesc, în final, pentru răbdarea pe care ați avut-o și timpul, mai limitat decât aș fi dorit, pe care mi l-ați acordat pentru a avea această prezentare.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu.
Stimați colegi,
Încep cu a supune aprobării dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea votului pentru situația privind solicitarea Parchetului.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Rog toți colegii să voteze.
104 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Intervenții din partea grupurilor parlamentare. PSD?
Nu.
PNL?
Nu.
PSD, Șerban Nicolae.
Microfonul central.
Eu nu am spus, dar nu... cred că ora 19.00 este încă... prea devreme totuși, da...
Vă rog.
Voi fi scurt, stimabile. Domnule președinte, Stimați colegi,
Dincolo de mica glumă de început, aș vrea să vă spun însă că nu-mi face deloc plăcere să iau cuvântul într-o asemenea situație, pentru că, din punctul meu de vedere, ne aflăm într-o situație jenantă.
Ca de obicei, așa cum știți că fac de fiecare dată, am citit referatul întocmit de procurorul de caz cu toată atenția și cu toată seriozitatea. Mi se pare că este o insultă adresată Senatului României, este o batjocură față de profesia de jurist, față de statutul procurorului, față de ordinea constituțională în statul român. Și îmi asum pe deplin ceea ce spun.
Aș vrea să fac câteva precizări procedurale.
Respectând regulamentul, Comisia juridică a întocmit (în mod corect și cu sprijinul compartimentului de specialitate al Senatului) un proiect de hotărâre. Atrag atenția însă asupra faptului că, potrivit Constituției – fac doar precizarea pentru stenogramă –, Senatul poate cere începerea urmăririi penale pentru un membru al Senatului în legătură cu fapte penale săvârșite în calitate de membru al Guvernului și nu se poate pronunța în sensul că „Senatul nu cere”. Un vot de adoptare a unei negații nu este constituțional, dar nu este prima oară când ne aflăm într-o asemenea situație. Față de situația din actualul regulament, este corect proiectul de hotărâre așa cum a fost întocmit, dar aș prefera ca, pe viitor, să nu mai avem nici cereri de acest tip și, cu atât mai puțin, prevederi regulamentare care înfrâng dispozițiile Constituției.
Stimați colegi,
A doua problemă este însă una care ține de relația cu Parchetul. Dacă vă aduceți aminte, cred că la solicitarea privindu-i pe doamna senator Ecaterina Andronescu și pe domnul senator Șerban Mihăilescu, în ziua în care noi discutam în Senat dacă cerem sau nu începerea urmăririi penale, Parchetul ne-a mai trimis încă patru volume care, teoretic, ar fi avut legătură cu solicitarea.
Cu toate astea, în cazul de față, deși există o decizie a Curții Constituționale în legătură cu care doamna Kövesi, procuror-șef al DNA, a manifestat un interes deosebit, Parchetul nu a transmis niciun fel de modificare a punctului de vedere în legătură cu care suntem solicitați să ne pronunțăm. Astfel, se solicită ca Senatul să exercite atributul constituțional de a cere începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, așa cum îl descrie Parchetul: pentru îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de membru al Guvernului. Și la pagina 7, și la pagina 9, cu copy-paste, se vorbește de două ori: „Titus Corlățean a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu.”
Rog să finalizați.
## **Domnul Șerban Nicolae:**
...este că...
## Da, imediat.
...este că se extinde această concepție aberantă după care organizarea alegerilor, stimularea participării la vot ar avea de-a face cu folosul necuvenit cu caracter nepatrimonial.
Toți cei care candidează urmăresc să obțină capital electoral materializat prin voturi, asta este esența democrației, iar atunci când acest lucru este considerat infracțiune, din punctul meu de vedere, este un atac grav la adresa ordinii constituționale.
De aceea, fără a intra în fondul acestui referat rușinos,
Vot · Amânat
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Mulțumesc.
Domnul senator Dobra, din partea Grupului PNL.
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
## Dragi colegi,
Ca de fiecare dată, Grupul PNL va vota în favoarea cererii Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
Nu e aceasta o surpriză și nu am obstrucționat niciodată justiția din acest punct de vedere.
## **Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Asta nu e justiție!
Vă rog să păstrați liniște în sală! Domnule senator, dacă se poate, pe scurt, vă rog.
## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**
Din același motiv..., din același motiv, vom vota și împotriva raportului de respingere...
...a cererii de cercetare, atâta timp cât colegii noștri, consecvenți, din Comisia juridică au votat împotrivă.
Facem însă precizarea că votul nostru de astăzi nu este împotriva colegului și senatorului Titus Corlățean.
Votul nostru de astăzi este în favoarea începerii unei proceduri care să poată arăta dacă în această țară, dacă în vreun minister cineva, vreo clipă, a imaginat că ar putea obstrucționa votul cetățenilor români.
Mai mult de atât nu, atâta timp cât votul nu e o lozincă și cât el trebuie asigurat pentru toți cetățenii, în țară sau în străinătate.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumim.
**Doamna Cristiana Irina Anghel**
**:**
Nu e adevărat! Nu e adevărat!
PNL va vota astăzi...
Vă rog.
...pentru începerea urmăririi penale.
Mulțumesc. Din partea Grupului UNPR. Vă rog, domnule Vochițoiu, dacă se poate, pe scurt. Sigur, e greu, după ce a vorbit Șerban Nicolae 15 minute, e mai greu să le cer colegilor să...
O să încerc să fiu scurt, deși cred că atunci când vorbim de destinul unui om, oricare ar fi el, cetățean român, trebuie să avem răbdarea necesară.
Oricum, noi hotărâm prin vot.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Am fost întrebat de foarte multe ori în diverse medii și în dezbateri televizate, și nu numai: oare procurorii ăștia nu exagerează deja în România? Și eu răspund, de o vreme încoace, invariabil: dar hoții nu au exagerat în România? Dar infractorii care au furat pensiile românilor și i-au obligat pe 3 milioane să plece din țara lor după o pâine nu au exagerat? Ba da!
Dacă un singur om – nu mai vreau să dau nume, că nu vreau să-mi aud huiduieli pe aici – e suspectat că a furat 700 de milioane de euro, nu era nevoie de o muncă titanică a procurorilor să-i stopeze pe acești infractori? Ba da, era!
Uniunea Națională pentru Progresul României va susține întotdeauna instituțiile statului român în această luptă titanică pe care o duc cu infractorii României. Însă în acest caz avem de-a face cu altceva. Titus Corlățean este un produs rar, nu singurul, dar rar, al diplomației românești. Un om care a muncit 22 de ani. Nici nu i-am spus că, de când procesul ăsta este pe rol, i-am întrebat pe toți ambasadorii și pe toți diplomații cu care eu am intrat în contact ce părere au despre munca lui Titus Corlățean.
Toți, la unison, mi-au spus că a fost un foarte bun ministru de externe și că nu are nicio vină pentru faptul că unii români, într-adevăr, au fost obstrucționați să voteze.
Astăzi, de fapt, stimați colegi...
Domnule Dian Popescu, vă rog! Vă cer un minut de răbdare.
Vă rog, nu dialogați cu sala.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
Că vă vor întreba oltenii din Gorj de ce nu pot vota la alegerile astea care urmează. Pentru că, stimați colegi, noi avem o mare problemă: am introdus o lege care le cere românilor din diaspora să se înregistreze în acel registru
electoral. Din 3 milioane, s-au înregistrat vreo 1.200 doar. Ce facem? La toamnă veți vedea adevărata problemă, când românii care țin cu bani România nu vor putea să-și exercite dreptul la vot.
Eu cred că...
Mulțumesc.
## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**
...în loc să ne ocupăm de lucrurile acestea, ar trebui să ne ocupăm de această problemă reală.
Dacă tot am acest drept constituțional și legal, să votez astăzi după propria conștiință, eu vă vorbesc în nume personal că voi vota în favoarea României, în favoarea diplomației românești.
Mulțumesc tare mult.
Mulțumesc.
Domnul senator Barbu, din partea Grupului ALDE. Vă rog, domnule profesor.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor colege,
Domnilor colegi,
Noi vom vota în favoarea raportului Comisiei juridice pentru că, în opinia noastră, nu este vorba despre domnul Titus Corlățean în această chestiune, ci despre ceva mult mai important. Sigur, orice coleg este foarte important. S-a întâmplat ca domnul Corlățean să fie în această speță victima colaterală. E vorba despre o tentativă a Parchetului, o tentativă repetată, de a penaliza procesul electoral. Trebuie să facem distincția între identificarea fraudelor electorale sau..., și acest lucru s-a întâmplat din 1990, 1992, în fiecare an, marginal, au fost găsiți cetățeni care au fraudat procesul electoral în secțiile de votare, și altceva este ce s-a întâmplat cu procesul referendumului și ce încearcă acum DNA: penalizarea procesului electoral ca atare, adică a modului în care alegerile sunt organizate. Și acest lucru este absolut inacceptabil.
Și, de aceea, încă o dată, pentru a încheia, suntem întru totul de acord cu Comisia juridică, cu punctul său de vedere, și îl vom vota.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
## Mulțumesc tare mult.
Constat că ultimul grup, UDMR, nu dorește să se înscrie la cuvânt.
## Stimați colegi,
Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cererea de urmărire penală se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și 76 din Constituția României, republicată, iar votul este secret și se exprimă cu bile.
Totodată, în respectarea prevederilor art. 151 din regulament, hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți, minimum 42. De asemenea, hotărârea Senatului, care cere sau nu cere, mai nou, ne-a pus în această situație Curtea Constituțională, se publică în Monitorul Oficial.
Potrivit prevederilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea unui proces-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 136 din regulament.
Urmează, ca atare, să alegem comisia respectivă de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal.
Rog reprezentanții grupurilor parlamentare să facă propunerile.
Pentru Grupul PSD.
Vă rog.
Domnul senator Coca Laurențiu.
Grupul PSD îl propune pe domnul senator Coca Laurențiu.
Pentru Grupul PNL?
Domnul Viorel Grigoraș.
Domnul Viorel Grigoraș. Pentru Grupul UNPR?
Îl desemnăm pe domnul senator Ioan Iovescu.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Ioan Iovescu.
Pentru Grupul liberal-conservator? Vă rog.
Doamna senator Anghel.
Doamna senator Anghel. Și pentru Grupul UDMR? Microfonul 2.
Domnul senator Vegh Alexandru.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Domnul senator Vegh.
Supun aprobării dumneavoastră componența comisiei de numărare a voturilor.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor (L23/2016; reexaminare la solicitarea Președintelui României) 5–6
Vă reamintesc că, potrivit raportului prezentat, Comisia juridică a hotărât să respingă solicitarea Ministerului Public, transmisă în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Titus Corlățean pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Având în vedere raportul și proiectul de hotărâre prezentate plenului de către reprezentanta Comisiei juridice,
în conformitate cu prevederile art. 133 din regulament, republicat, procedura de vot, așa cum spuneam, este secretă și se desfășoară astfel: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urnă neagră înseamnă vot „pentru” proiectul de hotărâre prezentat de reprezentantul Comisiei juridice, adică proiectul de hotărâre prin care Senatul nu cere urmărirea penală față de domnul senator Titus Corlățean; bila albă introdusă în urna neagră și bilă neagră introdusă în urnă albă înseamnă vot „contra” acestui proiect; de asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abținere”.
Dacă lucrurile sunt clare, aș vrea să rog chestorii să poftească pentru a ridica bilele.
Vă rog! Cei doi chestori!
Avem unul numit astăzi..., așa, cald, proaspăt. Vă rog. Bilele!
Domnul..., al doilea chestor! Domnule senator Rădulescu, vă rog.
Rog secretarul Biroului permanent, domnul Rotaru, să dea citire senatorilor în ordinea alfabetică și să înceapă procedura de vot.
Îi rog pe toți colegii prezenți, în măsura în care doresc, să-și exprime votul prin introducerea bilelor în urne... Mulțumesc. Vă rog.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
O să dau citire numelui câtorva colegi care au întâlniri urgente.
Motoc Octavian, Voinea Florea, Stuparu Timotei...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Dacă se poate, un pic mai rar, să și vedem când se votează...
Nu să vedem cum se votează!
Vă rog! Vă rog! Vă rog! Vă rog! Federovici Doina, Varujan Vosganian...
Din sală
#112638## **Din sală:**
Plec în delegație...
## **Domnul Ion Rotaru:**
Unde vă trec prezent, cum... Vă rog, așteptați un pic!
Domnul Popa Nicolae Vlad, Firea Gabriela, Nistor Vasile – delegație chineză, Anghel Adrian...
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Rog chestorii să nu înmâneze bilele până nu aud numele senatorului strigat.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Constantinescu Florin. Și continuăm în ordinea alfabetică.
|Agrigoroaei Ionel|prezent, a votat| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|a votat| |Anghel Cristiana Irina|| |Mutu Gabriel|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|delegație externă| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |---|---|---|---| |Badea Viorel Riceard|delegație|Geoană Mircea Dan|| ||externă|Domnul președinte Tăriceanu|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent|Ghilea Găvrilă|| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă|Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Ioan Chelaru:**||Ilieșiu Sorin|prezent| |Mai rar, vă rog.||Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan|prezent<br>prezent| |**Domnul Ion Rotaru:**<br>Mai rar? De ce?
||Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila|prezent| |Blaga Vasile<br>Am primit dispoziție de la domnul președinte, „mai rar”,<br>că mă conformez.||László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș|prezent<br>prezent<br>prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Luchian Ion<br>Marian Dan Mihai<br>Marian Valer<br>Marin Nicolae<br>Markó Béla<br>Mazăre Alexandru<br>Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Mocanu Victor|| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Moga Nicolae|prezent| |Chelaru Ioan|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Motoc Octavian|a votat| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mutu Gabriel|prezent, a votat| |Chiuariu Tudor Alexandru||Nasta Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Năstase Ilie|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Neagu Nicolae|| |Boboc Cătălin<br>Corlățean Titus|prezent|Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre|prezent| |Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Tișe Alin<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Barbu Tudor<br>Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru|prezent<br>prezent, a votat<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent|Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin|prezent<br>prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Popa Florian|prezent| |Filip Petru|prezent|Popa Ion|delegație| |Florian Daniel Cristian|||externă| |Flutur Gheorghe||Popa Mihaela|prezentă|
Continuăm lucrările după ce obținem rezultatul votului. Luăm o scurtă pauză. Mulțumesc.
## PAUZĂ
Stimați colegi, vă rog să luați loc. Îl rog pe domnul senator Laurențiu Coca să citească procesul-verbal.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Rog toți colegii să ia loc.
Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat cu privire la Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, în Dosarul nr. 644/P/2014
Procedând la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile, în conformitate cu art. 136
din Regulamentul Senatului, republicat, comisia de numărare a voturilor a constatat următoarele:
- numărul total al senatorilor – 162;
- numărul total de voturi exprimate – 118, din care:
- voturi pentru: 92;
- voturi contra: 26;
- voturi anulate: 0;
- abțineri: 0.
Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu cele ale art. 151 alin. (7) din regulament, Senatul nu cere urmărirea penală a domnului senator Titus Corlățean, fost ministru al afacerilor externe, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului nr. 644/P/2014 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție – Direcția Națională Anticorupție.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mulțumesc și eu, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, declar închisă ședință Senatului de astăzi. Mâine, la ora 12.00, după ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, vom continua lucrările.
Mulțumesc.
O seară plăcută!
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#122750„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|943537]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/28.VI.2016 conține 24 de pagini.**
Prețul: 60,00 lei
În aceste condiții, Guvernului îi rămâne să guverneze. Va veni momentul când, probabil, vom discuta și despre demiterea acestui Guvern, care a dat o măsură nefericită a incompetenței sale și, așa cum spuneam, a iresponsabilității în gestiunea actului de guvernare.
Stimați colegi,
Așa cum am anunțat deja, Grupul senatorial al Partidului Social Democrat va vota împotriva Proiectului de lege privind abilitarea acestui Guvern de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare.
Vă mulțumesc.
Anexăm la prezentul raport și proiectul de hotărâre.
Este un exercițiu care nu-mi este simplu, nici ca om care, de 22 de ani, lucrează în slujba statului român, în politica externă, nici în plan personal, dar este un exercițiu necesar. Și-l voi face.
Am avut foarte multă răbdare; timp de un an și jumătate am tăcut. Și am să vă explic care au fost rațiunile pentru care am decis ca un an și jumătate să tac, lăsând anchetatorii – speram – să-și facă datoria, în deplină imparțialitate și în deplin profesionalism. Nu că mi-aș fi făcut iluzii – nu mi le-am făcut –, dar a fost în mod clar și astăzi îmi este extrem de clar că linia și direcția au fost cu totul altele.
Așa că am să vă prezint – încerc concis – o serie de elemente pe care le consider necesare în spațiul public și spre informarea Senatului României, menționând de la bun început – am spus-o atunci, în noiembrie 2014, am spus-o și ulterior la Comisia juridică –, am trecut și am avut, și am simțit un profund regret față de situația în care s-au aflat cetățenii români de bună-credință – subliniez, de bună-credință – care au trecut prin acele evenimente în 2 noiembrie 2014, nu pentru alții. Și am să mă explic în cele ce urmează.
Voi face însă un comentariu introductiv absolut necesar, pentru ca dumneavoastră și opinia publică să înțelegeți și să aveți o fotografie corectă a lucrurilor despre care vorbim și instituțional. Și mă voi referi foarte pe scurt la instituția Ministerul Afacerilor Externe, acolo unde am avut onoarea să fiu ministru.
Ministerul Afacerilor Externe este o instituție specială. Este o instituție care a fost considerată și este în continuare considerată ca fiind elita administrației românești – și există motive foarte serioase pentru acest lucru. Care sunt consecințele legate de modul în care această instituție a fost construită și funcționează? Este o instituție care are atribuții speciale legate de promovarea și apărarea interesului național al statului român, aspecte ce țin de securitatea națională. Consecințele sunt foarte serioase pentru cei care cunosc superficial această instituție. Ceea ce voi spune – cred eu – este necesar.
Într-o astfel de instituție, arbitrariul..., cel puțin, vorbind de lucrurile importante, serioase, arbitrariul nu există. Există niște reguli și niște proceduri extrem de stricte. Există mult mai multă transparență decât v-ați putea imagina, inclusiv cu privire la oamenii care intră în Ministerul de Externe și funcționează, cu atât mai mult față de cei care au funcții de responsabilitate, și nu mă refer numai la funcția de ministru. Există proceduri de verificare și eu am trecut prin aceste lucruri în permanență în cei 22 de ani în care am făcut parte, direct sau implicit, din această instituție de elită a administrației românești. Nu există o transparență mai mare în verificări în ceea ce privește oamenii din Ministerul de Externe și în ceea ce privește vetting-ul și verificările. Și este bine de știut acest lucru.
Spun asta pentru că procedurile care sunt parcurse în Ministerul de Externe implică reguli foarte clare și foarte stricte. Vă voi da un singur exemplu: atunci când se iau decizii, atunci când se propun decizii, când se promovează documente în sistemul intern al Ministerului de Externe, acele memorandumuri interioare, care propun decizia, trec de la bază, cu toate semnăturile, prin foarte multe etape intermediare. Trec cu avizele, cu semnăturile foarte multor oameni. Și trec, o spun public, nu este niciun secret, prin fața foarte multor alți ochi, altor ochi, decât cei instituționali ai Ministerului de Externe. Sunt și alte instituții prezente.
Și spun foarte clar. Dacă s-ar fi încercat ceva ilegal încă din perioada verii 2014 sau din toamna lui 2014, nu mai spun înainte de 2 noiembrie, vă garantez că s-ar fi știut în secunda următoare, interinstituțional. Și e bine să știți acest lucru pentru cei care s-au jucat cu cuvintele, din neștiință sau din rea-credință, cu privire la modul în care se iau deciziile în instituția numită Ministerul Afacerilor Externe.
Vreau să subliniez un al doilea lucru. Ministerul Afacerilor Externe și eu, ca ministru, a îndeplinit și am îndeplinit cu scrupulozitate toate regulile, toate exigențele legale și procedurile, inclusiv procedurile standard folosite în toate ciclurile electorale prezidențiale și de altă natură de către această instituție. Voi explica puțin mai târziu care sunt, în opinia mea, cauzele pentru ceea ce s-a întâmplat.
Însă vreau să subliniez că, poate, principala dificultate obiectivă de care instituția Ministerului Afacerilor Externe s-a lovit, și nu doar în 2014, a fost cea legată de faptul că nu a existat – vă rog să vă raportați la momentul de până la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014, nu la ce a urmat după aceea, nu la modificările legislative pe care și eu le salut în clipa de față, raportați-vă la acel moment –, nu a existat un alt reper obiectiv, subliniez, pentru a lua decizii de 100% acuratețe, decât raportarea la ciclurile prezidențiale electorale anterioare și, în esență, în primul rând, la ciclul și la practica electorală și secțiile de votare din 2009, de la alegerile prezidențiale.
Trebuie să știți un lucru, și acest lucru este reflectat în ceea ce ambasadori din state importante au scris către Centrala MAE sau au declarat ulterior la DNA, și aceste documente, toate aceste declarații se regăsesc în dosarele care au fost transmise și la Senat. Nu există ca regulă generală, nu există evidențele clare, inclusiv cu privire la numărul de români, la dispersia regională pe localități. Pot să citez declarații, inclusiv ale..., și comunicări către Centrala MAE, care sunt în dosar, care provin de la Ambasada României de la Paris, de la Ambasada României din Germania, din Statele Unite și din alte localități.
Este o realitate obiectivă. Poate știți, poate nu știți, există o lege în România, este Legea nr. 248 din 2005, care impune obligația cetățenilor români care au domiciliul sau reședința în străinătate să se declare, să se înregistreze la misiunile diplomatice.
Știți care a fost numărul celor care au respectat această obligație atunci, în noiembrie 2014? 13.200 de cetățeni. N-a existat un reper obiectiv foarte clar, au existat estimări în anumite cazuri, dar cu un anumit grad de imprecizie, pe care înșiși ambasadori din state importante, ambasadori români, l-au subliniat în documentele la care făceam referire.
Un al doilea lucru. Vă rog să țineți cont că, spre deosebire de alegerile naționale, la alegerile locale, în plan intern, cel puțin până la alegerile din 2014, nu au existat liste electorale, spre deosebire de secțiile de vot din țară, acolo unde sunt pe lângă primării, sunt listele electorale cu cetățenii care, în mod concret, evident, sunt înregistrați și sunt potențiali votanți. În străinătate nu au existat niciodată, până la acest moment, doar acum, când se lucrează la acest registru electoral pe noua lege, nu au existat liste electorale și este o dificultate de natură obiectivă.
În al treilea rând, în evaluarea care a fost făcută în Centrala Ministerului Afacerilor Externe a contat atunci când s-au făcut aceste evaluări, s-au făcut propuneri, a contat foarte mult și criza economică foarte dură care a lovit Europa, începând cu 2009. A fost o consecință foarte importantă peste care unii pot să treacă foarte ușor, dar nu este așa. Au fost locuri de muncă care au dispărut, au fost consecințe economice și sociale asupra românilor care lucrau în diferite țări, s-a constatat chiar un fel de migrație intracomunitară, în interiorul comunității Uniunii Europene, dar a fost în mod clar o stopare după 2009 a fluxului de români dinspre România spre alte țări ale Uniunii Europene. Și lucrurile astea sunt reale: atacurile xenofobe, atitudinile politice împotriva românilor în state cu vechi democrații, și aici voi menționa și Franța, și Germania, și Marea Britanie. Atacuri extrem de dure au fost de natură să inhibe prezența românilor într-o serie de state. Și spun asta pentru că toate lucrurile care s-au spus cu milioanele de români care sunt în străinătate – da, sunt, poate că sunt 3 milioane, poate mult mai puțin, care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014 – au fost legende.
Vreau să vă spun foarte clar. În toată comparația și în toate raportările anterioare au fost, în general, zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii, până în noiembrie 2014. În 2000, poate ați uitat, la primul tur au fost 33 de mii de votanți, În 2004 au fost 40 de mii de votanți. În 2009, în primul tur, au fost 95 de mii de votanți. Acestea au fost reperele obiective pe care Ministerul Afacerilor Externe a putut să le aibă. Și vă aduc aminte că în 2009 am avut și atunci o campanie electorală foarte fierbinte, cu trei candidați și cu o temperatură foarte ridicată. Și au fost 95.000 de votanți la votul din turul întâi, astfel încât, inclusiv în absența unor instrumente sociologice care să ne permită o evaluare corectă a conduitei electorale, a modului în care românii intenționează să se prezinte la vot, decizia Ministerului Afacerilor Externe a fost aceea de raportare la numărul secțiilor de votare din 2009 – număr obiectiv: 294 de secții de votare.
Vreau să fac o mențiune care este importantă, un lucru mai puțin știut. Să nu credeți că Ministerul Afacerilor Externe funcționează așa, de o manieră arbitrară pentru organizarea alegerilor electorale. Și, apropo, Ministerul Afacerilor Externe a avut competențe organizatorice logistice, nu MAE-ul, ci alte instituții au condus procesele electorale: BEC-ul, Biroul Electoral al secțiilor de votare din străinătate și Autoritatea Electorală Permanentă, dar, spunând acest lucru, vreau să subliniez că noi am organizat la acel moment o echipă tehnică lărgită, o echipă tehnică de organizare a alegerilor, formată din 22 de persoane, care a funcționat zi și noapte, cu doi coordonatori generali: secretarul general al ministerului și secretarul general adjunct. Au fost echipe lărgite, tehnice, de sprijin; la primul tur 100 de persoane, 99-100 de persoane, și la turul doi 111 persoane, un întreg mecanism și oameni care au lucrat pentru pregătirea acestor alegeri.
În ceea ce privește stabilirea listei secțiilor de votare atât de mult discutată, am spus-o la Comisia juridică, o spun și acum, au fost respectate toate procedurile standard în stabilirea listei de secții de votare. A fost transmisă acea circulară din Centrala MAE către ambasade, către consulate, ambasadele, consulatele, oficiile diplomatice au formulat propuneri – subliniez, propuneri – care au fost centralizate la echipa tehnică, un total de – vă rog, rețineți cifra – 320 de secții propuse în total, față de cele 294 de secții acceptate și stabilite în final de Centrala MAE. Acestea sunt cele douăzeci și ceva de secții de votare despre care unii au impresia că ar fi schimbat în mod fundamental soarta alegerilor.
Am aflat și eu – și o mărturisesc cu sinceritate –, am aflat și eu atunci de la echipa tehnică de organizare a alegerilor, de la secretarul general al MAE, că Centrala MAE niciodată nu a acceptat integral – subliniez – propunerile formulate de ambasadă. Ca regulă, da, majoritatea sunt acceptate, dar Centrala MAE are tot dreptul să ia decizia finală, existând argumente pentru acest lucru. În anumite situații chiar s-a suplimentat numărul de secții de votare, față de chiar propunerile unor ambasade, în anumite situații, nu foarte multe, în cele mai multe s-a păstrat același număr de secții de votare și în foarte puține cazuri, cu titluri de excepție, au existat ajustări. Și voi face comentarii pe această temă.
Care sunt explicațiile pentru care propunerile unor, nu foarte mulți, ambasadori nu au fost acceptate integral? Un lucru foarte important, care este mai puțin știut: stabilirea numărului de secții de votare ține cont de resursele disponibile ale Ministerului de Externe, care sunt, inevitabil, limitate.
Și vă mai dau un exemplu, ca să înțelegem despre ce vorbim. Ambasada României în Republica Moldova, la Chișinău, a propus 21 de secții de votare, făcând precizarea în comunicarea transmisă către Centrala MAE, în același timp, că nu avem – citez din memorie ambasada –, nu avem însă resurse decât pentru 11 din cele 21 de secții de votare pe care le-am dori organizate în Republica Moldova. Pentru restul, trimiteți personal, diplomați din Centrala MAE. Deci, practic, pentru jumătate din secțiile de votare propuse în Republica Moldova ambasada cerea personal detașat din Ministerul de Externe, pentru o singură ambasadă. Imaginați-vă care ar fi fost impactul detașării unui întreg corp administrativ, corp diplomatic din Ministerul de Externe, pentru toți cei care solicitau mult mai multe. Resursele sunt limitate. Și acest lucru îl veți găsi și în comunicarea Ambasadei de la Chișinău, și în comunicarea Ambasadei de la Madrid, și în alte evaluări care sunt importante.
În al doilea rând, există o regulă pe care trebuie să o subliniez și este spusă de lege: legea stabilește obligativitatea organizării secțiilor de vot în sediile ambasadelor, consulatelor, oficiilor diplomatice, consulare și doar ca derogare, în mod facultativ, dacă autoritățile locale din statul respectiv acceptă, și în afara secțiilor respective. Și acest lucru, ca principiu, a fost respectat.
În al treilea rând, specificul unor propuneri formulate de ambasadori... Trebuie s-o spun și o spun ca om care cunosc foarte bine Ministerul de Externe și am profund respect față de colegii diplomați și ambasadori. Acești ambasadori, însă și diplomații de acolo trebuie să știți că sunt interfața în relația
cu comunitățile românești, cu asociații, cu lideri de asociații românești, mulți dintre ei, și nu spun o chestiune care nu este cunoscută, având o culoare politică, o identitate politică. În general, diplomații sunt foarte reticenți și ambasadorii foarte reticenți să intre în contradicții, să fie criticați, să refuze, să sperie, să nu apară în comunicate de presă critici din partea, în speță, a liderilor de asociații și preiau fără niciun fel de filtru tot ceea ce foarte mulți lideri de asociații, cu culoare politică, au propus. Este o realitate. Și acest lucru a fost valabil în toate ciclurile electorale, și Centrala MAE a avut un filtru de raționalitate în a lua decizia finală.
Și, în sfârșit, un lucru pe care iarăși îl cunoașteți din viața reală. Au existat, cu titlu de excepție, și ambasadori politici a căror activitate a depășit mult ceea ce ar fi însemnat în mod normal mandatul lor diplomatic. Și au avut tot felul de alte „atribuțiuni” pe care și le-au exercitat inclusiv atunci când au formulat propuneri.
Vreau să menționez în continuare un lucru pe care, poate, l-ați uitat. Eu nu l-am uitat. Au fost dezbateri foarte, foarte încinse înainte de alegerile din 2014, legate de riscul de fraudă, de turism electoral, riscul de vot incorect, de fraudă. Și au fost exemple anterioare, știm foarte bine ce s-a întâmplat la Paris, în 2009, atunci când cei care anchetează în România nu au fost deloc interesați să facă lumină. Au fost situații de turism electoral, de autocare – și au fost relatări inclusiv în presă – care s-au dus încoace și încolo. Lucrurile astea nu au preocupat anchetatorii în 2009, dar lucrurile astea au existat și acest lucru a fost o preocupare foarte serioasă din partea Ministerului Afacerilor Externe. Și acesta este motivul pentru care, între altele, Biroul Electoral pentru secțiile de votare din străinătate a insistat foarte mult, inclusiv prin circulara pe care a transmis-o în dimineața zilei de 2 noiembrie 2014, pentru ca declarațiile pe propria răspundere și tabelele cu datele personale să fie completate în fața biroului secției de votare, ceea ce, în mod evident, a dus la prelungirea timpilor de așteptare. Și acest lucru a fost până la urmă motivul pentru care atunci când s-a discutat – și am discutat cu cei din echipa tehnică de organizare a alegerilor din Ministerul Afacerilor Externe – să nu acceptăm un lucru care s-a întâmplat, stimați colegi, anterior.
Au fost organizate secții de votare anterior, în 2009, în restaurante, în sedii de asociații și ONG-uri cu clară coloratură politică, acolo unde, în mod evident, nu au putut fi garantate imparțialitatea și neutralitatea procesului de vot, în biserici...
În cazul Spaniei au fost păstrate cele 38 de secții de votare. În cazul Italiei, pentru rațiuni pe care tare mult aș fi vrut să am timp să le menționez, din cele 55 organizate în 2009, au fost menționate și păstrate 51.
Voi da totuși un singur exemplu. S-a dorit evitarea, atunci când s-a făcut evaluarea în echipa tehnică de organizare a alegerilor din Ministerul de Externe, s-a dorit evaluarea, evitarea, între altele, a turismului electoral. Și trebuie să știți că ambasada a propus în jurul Romei – acolo unde, da, sunt mulți cetățeni români – secții de votare la 5 sau 10 kilometri.
Or, turismul electoral a fost o realitate și anterior; și îndemnul la plimbarea cu autocarul era în mod evident. Însă toate aceste lucruri au o serie de explicații. Și voi începe mai întâi cu Parisul și cu Torino. Foarte scurt.
În cazul Parisului au fost acuze legate de faptul că Ministerul de Externe nu ar fi organizat trei secții de votare, așa cum a propus ambasada. Vreau să vă aduc aminte că, în 2009, a existat o singură secție de votare. În baza evaluărilor făcute în Centrala MAE, Centrala Ministerului de Externe a aprobat organizarea a două secții de votare, și nu doar șase ștampile și cabine de vot, ci de două ori șapte, la maximum, mai mult decât dublu, și a fost o decizie rezonabilă...
În condițiile în care Curtea Constituțională a spus că „în mod defectuos” presupune în mod obligatoriu încălcarea legii, normal era ca Parchetul, prin procurorul de caz și, bineînțeles, cu oficiul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să-și precizeze sesizarea către Senat. Mai exact, să ne comunice dacă în înțelesul sintagmei „în mod defectuos” a identificat o încălcare a legii de către domnul Titus Corlățean ca ministru de externe. Faptul că nu o face este în continuarea atitudinii sfidătoare pe care Parchetul o are față de Senatul României.
Dincolo de declarațiile absolut inadmisibile ale procurorului-șef al DNA, ale altor șefi din Parchet, ale unor membri CSM, de dispreț față de Parlament, de dispreț față de ordinea constituțională din România și față de normele statului de drept, recte „ștatul”, este doar un plus.
În acest text se face referire la o interpretare politică a votului electoratului. Se spune aici – și dați-mi voie să vă citez, cum spunem noi, să nu avem vorbe la proces – că, prin acțiunile sale, ministrul de externe..., „dat fiind comportamentul electoral al marii majorități a acestora – este vorba de românii care votează în străinătate –, a avut ca urmare creșterea procentului total de vot obținut de către candidatul propus și susținut de către PSD.”
Dincolo de faptul că este profund incompetent profesional procurorul care a întocmit un asemenea text, nici măcar nu știe că la vot nu contează procentul, ci contează numărul de voturi. Am putea și noi să fim ironici și să-i spunem că, dacă la Paris se vota la 19 secunde un vot, puteam să presupunem în mod rezonabil că este timp suficient și sunt suficiente secții de vot ca să voteze 3 milioane de români din diaspora, și nu 300.000.
Dar, chiar cu propriile argumente, procurorul de caz se expune ridicolului. Astfel, dau un singur exemplu pe fond – nu doresc să intru în cercetare, cu atât mai mult cu cât colegul nostru Titus Corlățean a vorbit destul de mult, atacând fiecare problemă de drept sesizată –, e vorba de Republica Moldova. Se spune că a fost desființată o secție de vot în mod nejustificat, unde au votat, la alegerile din 2009, 275 de persoane și au fost nejustificat înființate alte șase. Dar din tabelul prezentat chiar în acest referat rezultă că au votat peste 300 de persoane în fiecare dintre cele șase secții nou-înființate, ba într-una au votat 3.000 de persoane.
Deci, cu alte cuvinte, i se reproșează ministrului de externe că a desființat o secție unde votaseră, în urmă cu cinci ani, 275 de persoane și că a înființat alte secții, unde au votat câteva mii de persoane. Dacă asta înseamnă „în mod defectuos” rămâne să apreciem.
Ceea ce este însă foarte grav...
Am primit dispoziție de la domnul președinte, „mai rar”, așa că mă conformez. |Popa Nicolae Vlad|prezent,|Mocanu Victor|absent| |---|---|---|---| ||a votat|Neagu Nicolae|absent| |Popescu Corneliu||Nicoară Marius Petre|absent| |Popescu Dumitru Dian|prezent|Obreja Marius Lucian|absent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent,||Oprea Dumitru|absent| ||a votat|Oprea Gabriel|absent| |Purec Ion Simeon|prezent|Pașcan Emil Marius|absent| |Rădulescu Cristian|prezent|Pataki Csaba|absent| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent|Pelican Dumitru|absent| |Rotaru Ion|prezent|Popa Constantin|absent| |Saghian Gheorghe|prezent|Popa Ion|delegație| |Savu Daniel|||externă,| |Severin Georgică|prezent||absent| |Silistru Doina|prezentă|Popescu Corneliu|absent| |Stuparu Timotei|prezent,|Savu Daniel|absent| ||a votat|Șova Dan Coman|absent| |Suciu Matei|prezent|Tánczos Barna|absent| |Șova Dan Coman||Tătaru Dan|absent| |Tánczos Barna||Toma Ion|absent| |Tămagă Constantin|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Tătaru Dan||Verestóy Attila|absent| |Tătaru Nelu|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Teodorovici Eugen Orlando|prezent||| |Tișe Alin Păunel|prezent,<br>a votat|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Toma Ion||Popa Ion a fost prezent și a votat, să știți.|| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu|prezent|**Domnul Ion Rotaru:**|| |Țapu-Nazare Eugen|prezent|Cine?|| |Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian|prezent<br>prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Vegh Alexandru|prezent|Popa Ion.|| |Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie|prezent|**Domnul Ion Rotaru:**|| |Voinea Florea|prezent,|Popa Ion, prezent, atunci.|| |Volosevici Andrei Liviu|a votat|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Vosganian Varujan|prezent,|Stimați colegi,|| ||a votat|Rog comisia de numărare a voturilor să ridice voturile||
Rog comisia de numărare a voturilor să ridice voturile și, în Sala „Constantin Stere”, să-și exercite atribuțiunile cât se poate de repede.
Stimați colegi, reiau, acum, apelul nominal.
|Anghel Cristiana Irina<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Haideți să punem și absențele.|prezentă<br>a votat| |---|---| |Bodea Cristian Petru<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Cristache Iulian<br>Ehegartner Petru<br>Vă rog să nu plecați cu bilele, să votez și eu!<br>Domnule chestor, vă rog frumos.<br>Vă rog frumos.|absent<br>absent<br>absent<br>nu votează<br>absent<br>absent<br>absent| |Flutur Gheorghe<br>Geoană Mircea Dan|absent<br>absent| |Ghilea Găvrilă|absent| |Ghișe Ioan<br>Jipa Florina Ruxandra|absent<br>absent| |Klárik László Attila|absent| |Mazăre Alexandru|absent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|absent| |Mihai Neagu|absent|
Vă rog, domnule secretar, să votați și dumneavoastră. Stimați colegi,
Vă aduc la cunoștință că au depus întrebări din partea grupurilor parlamentare:
– de la PSD: Bodog Florian Dorel, Mohanu Nicolae, Federovici Doina și Cordoș Alexandru;
– de la PNL: Tătaru Nelu, Miron Steliana, Cotescu Adrănel, Ichim Paul, Nicoară Marius, Volosevici Andrei, Igaș Traian, Pereș Alexandru, Chiru Gigi, Oprea Dumitru, Pașcan Marius și Ghilea Găvrilă;
– de la UNPR: Vochițoiu Haralambie și Popa Constantin;
– de la liberal-conservator: Nistor Vasile și Anghel Cristiana;
– de la UDMR, nimeni;
– senatori fără apartenență politică: Valer Marian și Agrigoroaei Ionel.
De asemenea, au depus interpelări, care vor fi înaintate de urgență Guvernului, următorii colegi senatori:
– de la PSD: Fifor Mihai, Cordoș Alexandru, Pop Gheorghe, Bodog Florian, Suciu Matei, Bereanu Neculai;
– de la PNL: Ghilea Găvrilă, Cotescu Marin Adrănel, Nicoară Marius, Miron Vasilica, Igaș Traian, Pașcan Marius, Pașca Liviu;
– de la UNPR: Vochițoiu Haralambie și Popa Constantin; – de la liberal-conservator: Anghel Cristiana, Nistor Vasile și Chiru Gigi; – senatori fără apartenență politică: Marian Valer și Agrigoroaei Ionel.