Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 iunie 2001
other · adoptat
Valer Dorneanu
Discurs
Aveþi cuvântul, domnule ministru!
**Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Dumitru Pâslaru, secretar de stat Ministerul Culturii ºi Cultelor. Am onoarea sã rãspund la interpelarea domnilor deputaþi Szil‡gyi Zsolt ºi Kov‡cs Zolt‡n, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
Muzeul Þãrii Criºurilor din Oradea este o instituþie culturalã care îºi are sediul în Palatul Baroc. Aceastã clãdire, inclusã în lista monumentelor de arhitecturã ale judeþului Bihor, s-a ridicat în a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea ºi împreunã cu Catedrala Romano-Catolicã, respectiv ªirul Canonicilor din apropiere, formeazã cel mai mare complex baroc din România, precum ºi unul din cele mai reprezentative din Europa.
În anul 1963, pe baza unui act de donaþie, deci nu este vorba de o clãdire naþionalizatã, Protopopiatul Romano-Catolic din Oradea, prin reprezentanþii legali de atunci, a cedat dreptul de folosinþã veºnicã în favoarea statului român, dându-ºi consimþãmântul ca: ”donatorul sã-ºi poatã intabula dreptul de folosinþã veºnicã în cartea funciarãÒ, proprietarul rãmânând, în continuare, Protopopiatul Romano-Catolic care, în 1990, a redobândit rangul de Episcopie Romano-Catolicã de Oradea.
Din anul 1971 s-a inaugurat, în clãdirea Palatului Baroc, Muzeul Þãrii Criºurilor, care funcþioneazã aici pânã în prezent, având în componenþã secþiile de istorie, artã, etnografie, ºtiinþele naturii, relaþii cu publicul ºi expoziþii. Primele patru dintre acestea oferã publicului câte o expoziþie permanentã care ocupã o suprafaþã de aproape 4.000 metri pãtraþi, fiind, din aceastã perspectivã, una dintre cele mai mari expoziþii pavilionare din România.
De-a lungul celor 30 de ani de când funcþioneazã în Palatul Baroc, muzeul orãdean s-a dezvoltat ºi afirmat prin munca unor specialiºti recunoscuþi în þarã ºi în strãinãtate prin valoarea lor profesionalã, prin organizarea de expoziþii temporare de anvergurã, unele în colaborare cu muzee româneºti sau strãine itinerante în þarã ºi peste hotare. La aceasta se adaugã efortul constant de cercetare ºtiinþificã, cu rezultate importante comunicate la numeroase sesiuni ºtiinþifice.
Tot în acest rãstimp s-au publicat, începând din 1973, anuarele ”CresiaÒ, ”BihariaÒ, ”NimpheaÒ, astãzi ajunse fiecare la câte 26 de apariþii, precum ºi numeroase lucrãri de autor, toate împreunã introducând în circuitul ºtiinþific contribuþiile cele mai importante.
Cele expuse sunt suficiente dovezi pentru a putea evalua obiectiv dimensiunea de exprimare ºi contribuþia spiritualã a Muzeului Þãrii Criºurilor atât în plan naþional, cât ºi internaþional, rolul acestui aºezãmânt în pãstrarea ºi conservarea elementelor istorice de culturã ºi civilizaþie ale societãþii care s-au afirmat peste timp în acest teritoriu.
Imobilul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, astãzi sediul Muzeului Þãrii Criºurilor, a intrat în proprietatea statului român în baza unei donaþii confirmate printr-un act cu valoare juridicã.