Stenogramă plen

Nu este neapãrat o problemã de procedurã. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În legislatura trecutã, atât în comisia de specialitate, în Comisia de culturã, cât ºi în plen, am atras atenþia asupra unei chestiuni care persistã, din pãcate, dupã pãrerea mea. ªi în raportul pe care-l discutãm astãzi, ºi intervenþia mea este, dacã vreþi, una, hai sã spunem, autorizatã, ºtiu cã în Camera Deputaþilor mai existã un singur coleg care este arheolog, domnul Radu Ciuceanu.

Dupã cum vedeþi, ordonanþa se numeºte Ordonanþa nr. 43 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naþional. Arãtam anul trecut, arãt ºi de data aceasta, arãtam ºi în plen ºi în comisie cã erau oarecare suspiciuni cã lista care este propusã la anexã, din cinci situri, dacã îmi aduc bine aminte, nu este o chestiune obiectivã.

ªi acum ridic aceastã chestiune care este de fond, de principiu. ªi întreb acum, cum am întrebat ºi cu alte ocazii, de exemplu, situl aºezãrii de la Cucuteni nu este trecut, Adamclisi, pentru cã o vãd pe doamna deputat care reprezintã judeþul Constanþa, nu este trecut. Sunt foarte multe alte situri care sunt trecute, iar douã cel puþin dintre aceste situri chiar cã nu trebuiau sã fie incluse aici.

Spuneam atunci, spun ºi acum cã nu este firesc sã se dea o ordonanþã de urgenþã, cu atât mai mult cu cât existã unele suspiciuni ºi am spus ºi atunci când eram parlamentar...

Domnule deputat, îmi cer scuze cã vã întrerup. Suntem la un raport de mediere, deci nu facem dezbateri pe fond. Putem discuta dupã regulament cuprinsul textelor prevãzute în raportul de mediere, deci textele propuse de comisia de mediere. Dumneavoastrã ne propuneþi dezbateri generale, care nu sunt admise în cadrul rapoartelor de mediere.

Vã rog frumos, v-aº ruga sã vã concentraþi, când vom ajunge la un punct de vedere pe care dumneavoastrã îl contestaþi sau aveþi o altã opinie decât comisia de mediere, spuneþi.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, eu voiam sã atrag atenþia tuturor colegilor parlamentari, pentru cã toþi reprezentãm judeþe, cã nu este corect, ºi le dãdeam acest rãgaz pânã când s-ar fi votat anexa, cu care nu am fost de acord ºi nu sunt de acord, nu este corect sã avem doar acele situri protejate prin aceastã lege.

Apoi, conform art. 26, coroborat cu art. 94 ºi 95, cel puþin dupã ºtiinþa mea, pot fi discuþii generale ºi atunci când sunt rapoarte de mediere. ªi aº fi vrut sã-mi continuu expunerea. Vedeþi, nu este câtuºi de puþin o discuþie politicã, este o lege care protejeazã patrimoniul cultural ºi sigur cã aici putem discuta în ce mãsurã Ministerul de Interne, autoritãþile locale trebuie implicate în aceastã lege. Raportul de mediere comportã o serie de discuþii. Am sã intervin când va veni momentul, dar, repet, conform art. 26, coroborat cu art. 94 ºi 95 pot fi ºi discuþii generale.

Nu am vrut decât, cu aceastã ocazie, sã subliniez, pentru toþi colegii care reprezintã judeþe, pentru cã am convingerea cã toþi ºtiu cã sunt situri arheologice de o deosebitã importanþã care nu sunt trecute pe aceastã listã ºi chestia aceasta am spus-o ºi acum 6 luni ºi acum 8 luni. Nu este o chestiune de politicã, încã o datã spun.

Domnule deputat, eu vreau sã vã risipesc o parte din îngrijorãrile dumneavoastrã, sã vã sugerez sã vã uitaþi la punctul 30 din raport ºi veþi constata acolo, cu bucurie, cã anexa de care vorbiþi a fost abrogatã ºi, ca atare, lista cu siturile va fi stabilitã de Guvern ºi acolo puteþi interveni, reprezentanþii fiecãrei regiuni, ca sã... Deci, uitaþi-vã, anexa a fost abrogatã, dar discutãm atunci când ajungem la anexe.

Este la art. 31 din raport.

Nu conteazã unde, dar a fost abrogatã. Poftiþi, domnule Gheorghiof!

Pe procedurã, domnule preºedinte, întrucât aþi lãsat impresia cã atunci când discutam art. 126 nu trebuia sã avem în vedere trimiterea pe care o face art. 126 alin. 4

la prevederile art. 80 ºi ale art. 103 din regulamentul nostru, care spune cã: ”atunci când se discutã raportul de mediere se respectã toate procedurile care pornesc de la art. 80Ò, inclusiv discuþiile ºi discuþia pe care a antamat-o colegul meu, domnul deputat Haºotti.

Deci vã rog sã respectãm procedurile exacte, aºa cum sunt prevãzute ele în regulament, pentru cã noi nu facem aici nici voia noastrã, ci voia regulamentului, voia celui care, de fapt, a iniþiat acest regulament ºi l-a votat în perioada respectivã. ªtim cine a fost ºi facem voia lui.

Am înþeles, domnule deputat.

Þineþi, totuºi, cont cã l-am lãsat pe colegul dumneavoastrã sã vorbeascã ºi haideþi sã þinem cont ºi de practica care a existat acum cu privire la discutarea rapoartelor de mediere.

În acest spirit, vã rog sã vã uitaþi la punctul 1 din raportul comisiei de mediere, unde comisia ne-a propus textul Senatului.

Dacã aveþi observaþii la varianta Senatului? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat punctul 1 în unanimitate, respectiv varianta Senatului.

Vã rog sã observaþi cã aceastã variantã de la punctul

1 este valabilã pentru lit. b), pentru lit. i), pentru lit. i.i). La lit. c) de la art. 2 comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã mã urmãriþi. Fiind vorba de textul Camerei Deputaþilor, dupã regulamentul nostru nu se mai pune la vot, deci nu se fac dezbateri.

La lit. d) urmãriþi, vã rog, punctul 4 din raport. Comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? La literaÉ? b). Poftiþi! Care se referã la definirea termenului de descoperire arheologicã.

Da, domnule preºedinte, ºi vã mulþumesc. Sper cã nu o sã-mi luaþi ºi de data aceasta în nume de rãu intervenþia.

La lit. d) eu aº pleda pentru varianta Camerei Deputaþilor, pentru cã se aratã cã prin descoperirea arheologicã se înþelege evidenþierea prin intermediul ”sãpãturiiÒ ºi este ”descoperireÒ ºi nu ... ”descoperire ºi sãpãturilorÒ. Este o concordanþã fireascã, cred.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã uitaþi ºi la textul Camerei Deputaþilor, pe care-l susþine colegul nostru. Deocamdatã, dupã regulament, eu

Vorbesc ca specialist.

Vã rog sã vã exprimaþi ºi ca deputat, nu numai ca specialist.

Domnule deputat, explicaþi-ne care este pericolul dacã se adaugã, din grijã prea mare, ca sã nu se bage oricine în treaba aceasta...

Nu are sens!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La lit. e) se propune varianta Senatului ºi se adaugã vocabula ”atestatãÒ. Eu nu am fost în comisia de mediere, dar cercetarea arheologicã se face doar în baza unei atestãri pe care o emite comisia naþionalã, Comisia de arheologie ºi Ministerul Culturii. Nu pot fi cercetãri arheologice neatestate. Cercetarea arheologicã se face în baza unei autorizaþii pe care orice arheolog, muzeograf, cercetãtor la Institutul Academiei sau în altã parte o face. Nu se poate altfel.

Prin urmare, eu ori propun textul Camerei Deputaþilor, ori sã ni se ofere o explicaþie, ce înseamnã cercetarea arheologicã atestatã? Pentru cã, altfel, o cercetare arheologicã neatestatã înseamnã piraterie arheologicã ºi cade sub incidenþa legii.

## Am înþeles.

Este cineva din partea Ministerului Culturii? Cine susþine din partea Guvernului proiectul acesta, domnule Gaspar?

Domnule ministru pentru relaþia cu Parlamentul, este cineva de la Ministerul Culturii?

Poftiþi! Domnul ministru pentru relaþia cu Parlamentul.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

Eu cred cã dacã citim textul cu mai multã atenþie o sã vedem cã acest cuvânt, ”atestatãÒ, este motivat. Citiþi textul: ”Prin descoperire arheologicã întâmplãtoare se înþelege evidenþierea de bunuri din patrimoniul arheologic, ca urmare a acþiunii factorilor naturali sau a acþiunilor umane, altele decât cercetarea arheologicã atestatãÒ. Deci nu cele întâmplãtoare, cele care sunt atestate.

Tocmai pornind de la definiþie, cu descoperirea arheologicã întâmplãtoare se vrea sã se dea o autenticitate mai mare. Deci este un cuvânt, dacã vreþi, în plus, dar el nu stricã.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare bine cã a venit ºi domnul Radu Ciuceanu, care este arheolog. Încã o datã spun, cercetarea arheologicã nu este atestatã sau neatestatã; cercetarea arheologicã se face numai în baza unei atestãri pe care arheologul o are de la Ministerul Culturii, prin comisie. Nu existã cercetare arheologicã atestatã ºi neatestatã. Cea neatestatã este piraterie. Încã o datã vã spun, mãcar aici sã aveþi, cum sã vã zic, o minimã îngãduinþã, cã vã vorbesc în calitate de specialist, nu de altceva!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Cine este împotrivã? 27 voturi împotrivã. Abþineri?

Deci 118 voturi pentru, 27 împotrivã ºi o abþinere. Domnul Gheorghiof.

Domnule preºedinte, Pe procedurã.

Aþi spus: prezenþi 244. Trebuie, pentru ca sã treacã, 124 voturi. Aþi spus 118.

Domnule Gheorghiof, vreþi sã mai faceþi puþinã aritmeticã, din aceasta, elementarã, aici? Deci sunt 118 voturi pentru...

## Domnule preºedinte,

Eu înþeleg sã vã respect ºi nu o sã spun nici dumneavoastrã sã faceþi o aritmeticã elementarã. O sã spun doar cã aþi comunicat 244 de oameni prezenþi, potrivit regulamentului spuneþi jumãtate plus unul. Jumãtate plus unul înseamnã cât... ªi dumneavoastrã aþi spus 118.

Stimate coleg Gheorghiof, dumneavoastrã sunteþi un parlamentar mai vechi decât mine ºi aþi vãzut în decursul timpului cã existã o nefireascã diferenþã, care ne este nouã imputabilã, între numãrul celor care se semneazã ºi al celor care sunt prezenþi în salã.

Dacã vreþi, facem apelul. Iar punctele acestea nu se adoptã cu majoritatea simplã, ci cu majoritatea celor care sunt în salã prezenþi.

## Domnule preºedinte,

Nu am cerut cvorum pentru cã bãnuiam cã suntem toþi de bunã-credinþã ºi dumneavoastrã aþi anunþat prezenþi 244.

La începutul ºedinþei!

La începutul ºedinþei. Pãi, trebuie sã respectãm ce aþi anunþat dumneavoastrã ºi sã spunem cã într-adevãr în salã sunt ceea ce dumneavoastrã aþi spus: 244. Mergând la vot, veþi observa cã atunci când face trimitere la vot, regulamentul nostru care, dupã cum am spus, nu este litera noastrã, este litera celor care l-au iniþiat ºi l-au votat într-o altã legislaturã, spune cã trebuie sã fie votul majoritãþii deputaþilor prezenþi.

Domnule Gheorghiof, serios, chiar vreþi sã vã amintesc mai multe lucruri? Cã sunt câteodatã chiar atâþia prezenþi ºi nu voteazã toþi? Dumneavoastrã contestaþi majoritatea celor care au votat pentru varianta Senatului?

Aþi spus 118. Eu nu contest. Aþi spus 118. Trebuia sã aveþi, pentru ca sã treacã, 123 voturi.

Atâþia ºi-au exprimat votul. Ce sã fac dacã unii nu voteazã?

Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În principiu, domnul deputat Gheorghiof are dreptate. Dupã cutuma parlamentarã, în salã se întâmplã urmãtoarele stãri: un deputat voteazã pentru, voteazã împotrivã, se abþine sau nu îºi exprimã nicidecum opþiunea. Conform cutumei, cei care nu îºi exprimã nicidecum opþiunea sunt consideraþi a fi prezenþi, deci se socoteºte la totalul prezenþei ºi trebuie neapãrat realizatã majoritatea celor prezenþi.

Cred cã soluþia în aceastã situaþie este foarte simplã, pentru a nu cãdea în capcana noastrã, domnule preºedinte. Eu v-aº solicita, în numele grupului nostru parlamentar, ca cei doi secretari sã numere exact colegii deputaþi care sunt în sala de ºedinþã ºi sã refacem votul la articolul anterior. ªi atunci o sã ºtim exact numãrul colegilor care sunt în sala de ºedinþã ºi o sã putem sã aflãm foarte clar majoritatea necesarã pentru a adopta textul raportului de mediere.

Deci v-aº susþine aceastã soluþie: secretarii sã verifice, fãrã sã facã apel nominal, pur ºi simplu, prin numãrare, numãrul colegilor prezenþi ºi apoi sã refacem votul. Vã mulþumesc.

## Solicitaþi repetarea votului? Da.

Deci vã rog sã urmãriþi raportul la pagina 4.

Cine este pentru varianta Senatului cu privire la lit. e)? Vã rog sã voteze toatã lumea! Vã rugãm frumos, lãsaþi alte activitãþi tehnice din salã, ca sã îºi poatã exprima deputaþii votul!

Exprimaþi-vã votul, vã rog frumos, cã nu au numãrat bine secretarii!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** ( _din salã_ ):

Am amorþit de când tot îl exprimãm!

157 de voturi pentru. Împotrivã? 37 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 157 voturi pentru, 37 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat punctul de vedere al Senatului.

ªi l-aº ruga pe domnul Gheorghiof sã nu mai facã confuzie între cvorumul care ne trebuie la votul final ºi cvorumul de la punctele... V-am dat ºi un drept la replicã cu ocazia aceasta. Lucrãrile se pot întrerupe ºi prelungi în diverse chipuri, stimate coleg.

Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc cã mi-aþi dat dreptul la replicã, dar nu înþeleg sã uzez de el.

La punctul g) de la pagina 4 din raport comisia ne propune textul Senatului.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? 157 voturi pentru. Împotrivã? 36 voturi împotrivã.

- Abþineri? 9 abþineri.

S-a adoptat punctul de vedere al Senatului.

La lit. i), de asemenea de la pagina 6, comisia ne

- propune textul Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Sunt voturi împotrivã? Un vot de la ”EximbankÒ, care

- e împotriva arheologiei!

- Abþineri?

- Cu un singur vot împotrivã, s-a adoptat punctul de

- vedere al Senatului.

La punctul I de la pagina 6 dacã sunt comentarii? Poftiþi! Domnul deputat Haºotti.

Domnule preºedinte,

Cred cã de data aceasta se va risipi orice urmã de îndoialã...

A cui?

## Chiar ºi a dumneavoastrã!

Se propune varianta Senatului, care aratã, încã o datã spun, ”Éacþiunile umane, altele decât cercetarea arheologicã atestatãÒ. ªi iertaþi-mã cã sunt insistent, nu existã cercetare arheologicã neatestatã! Cercetarea arheologicã se face numai în baza unei atestãri pe care arheologul o primeºte.

Prin urmare, varianta Camerei este cea raþionalã. ªi îmi pare rãu cã trebuie sã vã reamintesc, dar aþi votat greºit, pentru cã, în sfârºit, maºina de vot funcþioneazã. Mãcar acum cred cã este momentul sã se poatã reveni. Pentru cã, încã o datã spun, nu se poate face o cercetare arheologicã în afara unui atestat pe care un arheolog, muzeograf, cercetãtor º.a.m.d. îl are.

Aþi auzit argumentele domnului deputat Puiu Haºotti împotriva termenului ”atestatÒ.

Domnule deputat Sassu, poftiþi!

Aº vrea sã spun un singur lucru. Ideea cã introducem cercetarea arheologicã atestatã dã loc la posibilitatea existenþei unei cercetãri arheologice neatestate. Existã un singur fel de cercetare arheologicã, e vorba de ”cercetareÒ, ºi lucrul acesta se întâmplã în toate domeniile. Nu e vorba numai de arheologie, e vorba de orice fel de domeniu. Existã un atestat ºi persoanele respective pot face o astfel de cercetare, cu atât mai mult în cazul arheologiei, unde este vorba de valori naþionale ºi în care o cercetare presupusã neatestatã sau a unor oameni care nu au calificare sã o facã poate duce la distrugere de bunuri de importanþã naþionalã.

Deci, repet, ideea cã punem aici ”atestatãÒ, care pare a fi un lucru în plus care nu stricã, ne poate crea impresia cã poate exista ºi alt fel de cercetare, ”neatestatãÒ. ªi, repet, e vorba de bunuri naþionale ºi nu cred cã putem sã fim indiferenþi faþã de o astfel de chestiune. E vorba de situri istorice, e vorba de monumente arheologice º.a.m.d., la care, dacã acestea suferã o intervenþie din partea unor persoane neavizate, neatestate, se poate duce la distrugeri irecuperabile, despre asta este vorba. Deci ideea ”atestatãÒ este nu numai în plus, dar creeazã impresia cã existã ºi o altfel de cercetare.

Or, tocmai despre asta este vorba ºi de aceea textul propus de noi este cel corect, ºi nu cel în care se introduce ”atestatulÒ.

Vã mulþumesc.

Domnule Sassu, nu vã supãraþi, toatã argumentarea dumneavoastrã pledeazã pentru a apãra valorile, pentru a elimina impostura. ªi tocmai de aceea, pentru a elimina impostura, s-a spus cã nu orice cercetare, fãcutã de amatori sau de... Sigur cã, logic, nu ar trebui sã fie fãcutã de oricine, dar pentru a elimina o asemenea incertitudine s-a propus textul.

Aveþi dreptate, dar, repet, existã aceastã posibilitate creatã, ca sã existe ideea cã poate fi ºi alt fel de cercetare, în afara acestei legi. O cercetare neatestatã, fãcutã de persoane neatestate, despre asta e vorba.

Or, spun încã o datã, în acest domeniu nu existã decât un singur fel de cercetare posibilã, cea fãcutã de persoane atestate, nu alt fel de persoane. ªi, atunci, pentru a elimina aceastã idee, textul original este cel bun, fãrã ”atestatãÒ.

Despre asta era vorba, discutãm de acelaºi lucru, însã hai sã gãsim ceea ce poate fi util ºi poate elimina aceastã posibilitate de intervenþie a unor persoane neavizate, neatestate pe domeniul acesta.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-l ascultãm ºi pe domnul profesor Radu Ciuceanu.

## Domnule prezident,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am impresia cã ne irosim ºi timpul ºi poate chiar ºi nervii. Cred cã aceste probleme au fost de mult timp dezbãtute, cred cã de mult astfel de mici ºicane au fost ridicate în practica arheologiei.

Nici nu se poate concepe o sãpãturã arheologicã fãrã o atestare a celui care o conduce ºi fãrã a se omologa într-un plan naþional de cercetare. O descoperire poate fi fãcutã ºi de un cioban ºi, slavã Domnului, avem exemplul celui care a descoperit Tezaurul de la Pietroasele. Tocmai de aceastã întâmplare trebuie sã ne ferim, printr-o legislaþie corectã, severã.

Mai mult ca oriunde, în cercetarea arheologicã se impune atestarea, se impune specialistul. Altfel, putem avea grele pierderi, pe care trebuie sã le înþelegem, sunt irecuperabile. ªi nu e timpul acum sã vã spun, ca arheolog bãtrân, cam ce s-a pierdut, ce s-a irosit în zeci de ani de când aventura arheologicã, în sensul negativ, ºi nu pozitiv, s-a desfãºurat pe meleagurile þãrii noastre.

Orice discuþie care ar relativiza problema atestãrii cred cã este inutilã. Numai specialiºtii îºi spun cuvântul ºi, în tagma noastrã, a arheologilor, numai cei care au lucrat în situri ºi în spatele cãrora zac zeci de ani de practicã.

Restul este vorbãrie, restul este stare de periculozitate, este ceea ce putem spune noi, o invitaþie la distrugerea patrimoniului naþional.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Firczak.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã rog sã susþineþi în aceastã problemã varianta Senatului. ªi, aºa cum spunea ºi antevorbitorul meu, domnul profesor Ciuceanu, poate în arheologie este mai multã nevoie decât în orice alt domeniu de atestare. Tocmai pentru cã dupã 1990 s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat ºi mã refer aici, în primul rând, la Munþii Orãºtiei, dar nu numai.

Acea expoziþie la care am avut plãcerea sã vã invit pe Domniile voastre ºi care trebuia sã tragã un semnal de alarmã, organizatã aici, în Sala ”Constantin BrâncuºiÒ, ”Tezaurul arheologic în pericolÒ, tocmai aceste aspecte voia sã le lãmureascã.

Practic, prin noua Ordonanþã nr. 43, se instituie ºi Registrul arheologic, prin care o persoanã, indiferent dacã este sau nu absolventã a facultãþii de istorie ºi doreºte sã execute sãpãturi arheologice, nu o poate face decât dacã are atestare în calitatea de arheolog ºi este inclusã în Registrul arheologic. Mai mult decât atât, patrimoniul naþional are nevoie ca de aer de aceastã ordonanþã. Dacã ea nu va trece, atunci, din nou, tezaurul arheologic este în pericol ºi continuã jaful care a fost pânã în prezent.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi... ( _Domnul deputat Puiu Haºotti solicitã sã i se acorde din nou cuvântul._ ) S-a discutat la al doilea punct acelaºi lucru ºi am senzaþia cã se încearcã puþin forþarea notei.

Aþi ascultat de douã ori argumentele împotriva noþiunii de ”cercetare arheologicã atestatãÒ.

La punctul II, textul Camerei Deputaþilor. Din pãcate, dupã regulament, stimate domnule Haºotti, nu vã pot da cuvântul, pentru cã textele propuse de Camera Deputaþilor nu se mai supun dezbaterii ºi nici votului.

E o chestiune de procedurã, vreau sã vã demonstrez cã s-a greºit.

Asta e o chestiune de fond deja, nu-i de procedurã.

Numai 10 secunde vã rog sã aveþi bunãvoinþa!

Poftiþi!

Vã mulþumesc mult de tot, domnule preºedinte.

Era dovada faptului cã s-a greºit înainte. ªi daþi-mi voie sã vã spun cã poate sunt cel mai interesat dintre toþi cei de faþã într-o lege bunã, nu este nimic altceva.

Ia uitaþi, aici s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor, care spune aºa: ”Acþiunea factorilor naturali, cum ar fi seismul, alunecãrile de teren, inundaþii, eroziunea solului º.a. ºi în cazul cãrora este necesarã o cercetare arheologicã...Ò Ð fãrã ”atestatãÒ Ð ”în vederea înregistrãrii ºi valorificãrii ºtiinþificeÒ. Renunþ sã mai fac orice fel de alt comentariu, quod erat demonstrandum, cred cã este, pur ºi simplu, vorba de rea-voinþã!

Vã rog, totuºi, sã observaþi cã sunt ipoteze distincte. Unde s-a spus ”atestatÒ era vorba de luat o decizie, iar aici e o ipotezã doar, de lucru. ( _Domnul Puiu Haºotti protesteazã împotriva acestei interpretãri._ ) Stimate coleg, termenul acesta l-au propus în comisiile de specialitate organele specializate ale Ministerului Culturii!

## **Domnul Puiu Haºotti** ( _din salã_ ):

ªi eu sunt specialist!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu vã contest acest lucru, dar sunt obligat, dupã regulament, sã

## **Domnul Florin Georgescu** ( _din salã_ ):

Nu mai plecaþi, staþi lângã microfon!

Stimaþi colegi de la Partidul Liberal,

Vã spun cã dupã legea aceasta urmeazã Legea Curþii de Conturi, unde aveþi mai mult interes. Vãd cã vã epuizaþi timpul de dezbatere aici...

Asta ºi vor!

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã distinsul ºi fermecãtorul coleg, domnul deputat Florin Georgescu, nu conduce lucrãrile, cã mi-a propus adineaori sã stau numai la microfon. Aº face-o cu plãcere, mai ales dacã plenul ar da dovadã de puþinã bunãvoinþã.

Se spune aici, în textul iniþial, pe care, vã repet, l-am criticat ºi în comisie ºi în plen, despre ”serviciile publice descentralizate ale Ministerului CulturiiÒ. Proiectul de lege, vreau sã vã spun, vorbea despre ”inspectoratele pentru culturãÒ, care s-au numit aºa pânã la schimbarea guvernãrii, acum se numesc ”direcþii pentru culturã, culte ºi patrimoniuÒ. În 2004, cel mai târziu, probabil iarãºi îºi vor schimba numele...

Nu credeþi cã trebuie sã rãmânem la varianta Camerei, în care se desemneazã în mod generic ”serviciile publice descentralizate ale Ministerului CulturiiÒ, aºa cum era la varianta Camerei, care, vã repet, corectase varianta propusã de Guvern, de Guvernul de pânã în anul 2000? Este o denumire genericã care convine mult mai mult, nu va trebui sã modificãm legea în 2004, este ºi mai acoperitoare, cred.

Domnul Firczak.

Aº dori ca cineva de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, eventual, sã facã precizarea necesarã, pentru eliminarea incertitudinilor.

## Stimaþi colegi,

Domnul profesor Haºotti are perfectã dreptate, sunt serviciile descentralizate ale Ministerului Culturii. Dar aici vreau sã fac o singurã observaþie: în teritoriu, Ministerul Culturii nu are decât un singur serviciu descentralizat Ð Direcþia pentru culturã, culte ºi patrimoniu naþional.

ªi atunci de ce sã ne scãrpinãm cu mâna stângã la urechea dreaptã ºi sã spunem ”serviciile descentralizateÒ, când este unul singur, ºi sã nu-i spunem la modul concret, pentru ca omul care se izbeºte de aceastã lege sã ºtie cu ce instituþie are de a face? Mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Duvãz.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi ºi stimate coleg,

Nu am intenþia sã vã provoc, dar în general, într-o lege, se fac specificaþii în legãturã cu instituþiile statului fãrã ca ele sã fie denumite. Chiar ºi în care vorbim uneori de ministere, acestea nu sunt numite aºa cum se numesc într-o guvernare, pentru cã ele pot fi modificate la instalarea altui Guvern.

Din cauza aceasta nu nominalizãm cum se numeºte acest serviciu, ci ne referim la sensul generic: ”servicii descentralizate ale Ministerului CulturiiÒ. Deci, iatã, aici cel puþin nominalizãm ministerul, ceea ce, la urma urmei, este ºi acesta un exces în acþiunea de legiferare. Acesta este motivul.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Putem continua discuþia pe aceastã rigoare aparentã pânã epuizãm tot timpul destinat acestei ºedinþe. Eu aº vrea sã vã reamintesc cã se practicã ambele soluþii: atunci când serviciul este nominalizat, aºa cum s-a fãcut aici, ”Direcþia pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural judeþeanÒ, care este denumirea actualã, dacã ulterior se va schimba, în mod automat îºi preia atribuþiile acel serviciu.

Eu zic sã nu intrãm în divergenþã cu Senatul, neadoptând un punct de vedere care a fost discutat mai aºezat decât o facem noi acum de cãtre comisia de mediere. ªi, în consecinþã, aº îndrãzni sã vã propun sã încheiem dezbaterile aici ºi sã propun spre vot textul comun al comisiei de mediere.

O precizare vreau sã fac.

Vã rog.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã spun cã în comisia de mediere, atunci când am discutat acest raport, cvasitotalitatea punctelor aflate în divergenþã au fost adoptate în unanimitate. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Cine este pentru textul comun de la pagina 8, alin. 2 al art. 4? Vã rog sã vã exprimaþi votul, ca sã putem numãra. 109 voturi pentru.

Împotrivã? Nu votaþi cu douã mâini, domnule Stroe! Aþi votat cu douã mâini! 30 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 109 voturi pentru, 30 contra ºi 10 abþineri, s-a adoptat textul comun.

La punctul 3 din raportul comisiei de mediere ni se propune textul Senatului, în unanimitate. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? 114 voturi pentru. Împotrivã? 10 voturi împotrivã. Abþineri? 16 abþineri.

S-a adoptat punctul 3 cu 114 voturi pentru, 10 împotrivã ºi 16 abþineri.

La punctul 4, tot varianta Senatului ne propune comisia de mediere. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru varianta Senatului la punctul 4 din raportul de mediere?

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Haºotti, eu am întrebat de douã ori dacã sunt observaþii la punctul 4. Am trecut la vot.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Domnule preºedinte, dar am o intervenþie foarte scurtã. Aveam mâna sus. Sunt douã texte care se contrazic.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu vã rog totuºi sã ne respectãm reciproc. În timp ce colegii de lângã dumneavoastrã votau deja împotrivã sau pentru, am întrebat foarte clar. În timp ce numãr voturile, dumneavoastrã interveniþi?!

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

La punctul 4 am obiecþii.

## Domnule coleg,

Pentru cã nu îmi plac discuþiile contradictorii, vã dau cuvântul, dar v-aº ruga totuºi sã ne respectãm mai mult unii pe ceilalþi.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, vreau sã vã mulþumesc.

În al doilea rând, daþi-mi voie sã vã asigur de tot respectul pe care vi-l datorez, ºi vi-l datorez pe bunã dreptate.

În al treilea rând, daþi-ne totuºi voie sã apreciem unde trebuie sã intervenim atât în calitate de parlamentari, cât ºi în numele grupului parlamentar.

Pentru a nu fi suspectat de felonie, ºi aºa vorbim de patrimoniu arheologic, vã voi spune cã la punctul 4 existã un text nou propus de Senat care aratã, la alin. 1[1] : ”Descãrcarea de sarcinã arheologicã este procedura prin care se confirmã cã un teren în care a fost evidenþiat patrimoniul arheologic poate fi redat activitãþilor umane curente.Ò Aceastã prevedere este ºi în Legea patrimoniului cultural mobil care a fost votatã în legislatura trecutã. Aceasta este o problemã.

A doua problemã. Vine în continuare, domnule preºedinte, urmãtorul text chiar mai jos: ”Certificatul de descãrare de sarcinã arheologicã reprezintã actul administrativ emis în condiþiile prezentei ordonanþe prin care se anuleazã regimul de protecþie instituit anterior asupra terenului în care a fost evidenþiat patrimoniul arheologicÒ. Este exact aceeaºi idee de la alineatul precedent. Nu se poate aºa ceva!

Domnule Firczak, dumneavoastrã aþi fost în comisia de mediere? Poftiþi!

Poate cã într-un fel, domnule Haºotti, sã zicem cã aveþi dreptate, cã se repetã o idee. Dar, þinând cont de ceea ce s-a întâmplat din 1990 încoace, pãrerea mea este cã precizarea nu este superfluã, este chiar necesarã. Mulþumesc.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Nu este vorba de ce s-a întâmplat. Vreau sã vã spun cã România este parte a Conferinþei de la Malta. Chiar în textul acestei legi se aratã cã noi acordãm legislaþia cu tot ceea ce înseamnã participarea României la aceastã chestiune a protejãrii patrimoniului cultural, pentru cã despre asta este vorba, nu ce s-a întâmplat înainte de 1989, ci ceea se întâmplã întotdeauna.

Domnule deputat, daþi-mi voie sã vã spun, cu tot respectul, cã nu ºtiþi despre ce este vorba. Iertaþi-mã! ªi înainte de 1989, dar ºi oricând, chiar când aceastã ºtiinþã nu era, se fãceau cercetãri arheologice neadecvate. Nu vreau sã fac acum teorie, pentru cã ziceþi cã trag de timp, dar aceastã chestiune este valabilã nu în România ºi nu dupã 1989, ci este valabilã peste tot în întreaga lume!

## Stimaþi colegi,

Aþi audiat ºi punctele de vedere ale domnului deputat Puiu Haºotti. Vã rog sã urmãriþi cu atenþie punctul 4, unde comisia de mediere ne propune textul Senatului la toate cele ºapte alineate, inclusiv la alin. 1[1] .

Dacã aveþi ºi alte obiecþii la acest punct, punctul 4? Nu aveþi.

Cine este pentru punctul 4 din raportul de mediere, în întregimea lui? Mulþumesc. 113 voturi pentru. Împotrivã? 20 de voturi împotrivã.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu 113 voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat punctul 4 din raportul de mediere. S-a votat pânã la alin. 7, care reprezintã punctul de vedere al Senatului.

La alin. 10 vã rog sã urmãriþi pagina 13 a raportului. Comisia ne propune text comun. Dacã aveþi observaþii la textul comun? Mulþumesc.

Cine este pentru? Sunt voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 3 abþineri ºi un vot împotrivã, s-a adoptat textul comun propus de comisia de mediere pentru alin. 10. Punctul 5, care cuprinde un articol nou, art. 5[1] .

Domnule deputat Puiu Haºotti, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la acest punct care se prezintã la paginile 14-16.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru cã domnul coleg a intervenit cu foarte multã autoritate, eu doresc sã pun aceastã întrebare ºi sã mi se rãspundã. Ce este personal necalificat?

Cum adicã, la o sãpãturã arheologicã participã personal necalificat?!

La sapã, domnule deputat!

Sã ºtiþi cã nu se mai face sãpãturã arheologicã cu sapa. Îmi pare foarte rãu!

Ba da. Ca sã nu se strice materialele arheologice.

Doresc explicaþia aceasta, pentru cã, vã repet, în Legea patrimoniului cultural mobil, care cuprinde foarte multe prevederi din aceastã lege ºi care a fost trecutã în legislatura trecutã, sunt specificate ºi aceste chestiuni referitoare la cercetarea arheologicã propriu-zisã. Ce este personalul necalificat?

Poftiþi, domnule Firczak!

## **Domnul Gheorghe Firczak:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sunt convins nu 100%, ci 1.000% cã distinsul profesor Haºotti ºtie ce înseamnã personal necalificat pe un ºantier arheologic, pentru cã este un reputat arheolog. Eu nu sunt arheolog, dar am participat pe ºantiere ºi vã spun cã existã conducãtorul ºantierului, personalul de specialitate, iar personalul necalificat sunt cei care fac munca brutã Ð spalã cioabele, adunã pãmântul, îl dau la o parte, excaveazã, mãturã ºi aºa mai departe.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

## Studenþi în practicã sunt?

Studenþi în practicã sunt consideraþi printre, domnule Haºotti, ca sã vã dau dreptate ºi sã vã dau satisfacþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci definind ºtiinþific ºi noþiunea de muncitor necalificat, vã rog sã-mi permiteþi sã

Domnul deputat Georgescu are o intervenþie de procedurã.

Cu aceastã intervenþie, trecem la punctul 2 al ordinii de zi Ð interpelãri.

Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Stimaþi colegi,

Vreau sã mulþumesc ºi sã apreciez în mod deosebit rigoarea ºtiinþificã cu care colegii care au intervenit de la acest microfon au tratat problema protecþiei patrimoniului arheologic. Se simþea, într-adevãr, nevoia unei mai bune definiri ºi clarificãri a noþiunilor, pentru ca, pe baza acestei legi foarte bune, noua Curte de Conturi de la punctul 8 de pe ordinea de zi sã poatã sã controleze foarte profund problemele arheologiei româneºti.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Procedurã!

Vã rog sã-i dãm atenþie domnului deputat.

## Domnilor colegi,

## Domnule preºedinte,

Suntem totuºi colegi ºi cred cã faptul cã, referitor la unul dintre colegii noºtri care este un specialist în domeniu, recunoscut ºi cu contribuþie în domeniul respectiv, care este preocupat ca o lege specificã sã aibã un conþinut, un text cât mai bun, nu cred cã este de naturã sã stârneascã nici zâmbete, nici proteste. Ar trebui sã fim obiºnuiþi sã lucrãm cât mai bine pe fiecare text, ºi cred cã încercarea de a aduce o contribuþie la aceastã lege, a domeniului pe care îl reprezintã eventual în Parlament, este un lucru de salutat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Trecem la interpelãri.

Dacã cineva doreºte sã ia cuvântul, îl poftesc la microfon.

Trecem la rãspunsuri la interpelãri.

Domnul deputat Ilie Merce va primi rãspuns de la doamna Hildegard Puwak.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sarcina mea este de a rãspunde domnului deputat Ilie Merce la o interpelare adresatã primului-ministru ºi prezentatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor din data de 4 iunie.

Rãspunsul nostru la întrebarea pe care domnul deputat a pus-o este urmãtorul.

Într-un sistem internaþional în care experimentãm vulnerabilitãþi reciproce, dacã nu chiar inegale, deschiderea pieþelor ºi creºterea volumului comerþului internaþional ºi european aduc certe avantaje, dar sensibilizeazã ºi graniþele în ceea ce priveºte o arie largã de ameninþãri transnaþionale.

ªocurile economice într-o parte a lumii pot conduce rapid la crize în alte zone, cu implicaþii profunde pentru securitatea celor mai vulnerabili. Chiar dacã nu atacã direct integritatea teritorialã, impactul lor poate fi resimþit la nivel societal.

Fãrã îndoialã, combinaþia de teritorialitate ºi legitimitate oferã încã statului un rol de pivot în structura sistemului global, chiar dacã ireversibilitatea procesului globalizãrii economiei ºi societãþii ridicã semne de întrebare asupra structurii viitoare a sistemului internaþional ºi european.

Ultimele decade au impus tot mai mult necesitatea redefinirii conceptului tradiþional al securitãþii naþionale care privilegia statul ºi accentua dimensiunea militarã cãtre o adaptare a conceptului la evoluþiile contemporane de pe scena relaþiilor internaþionale ºi o abordare comprehensivã ºi sistematicã a conceptului.

Multidimensionalitatea a devenit dominantã în discursul asupra securitãþii. Astfel, atingem în prezent dimensiunea securitãþii ºi prin referire la termeni nonmilitari Ð democraþie ºi drepturile omului, aspectele sociale, relaþiile economice ºi problematici legate de protecþia mediului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Tot domnului deputat Merce îi rãspunde la o altã interpelare domnul Leonard Cazan.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În interpelarea adresatã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al Guvernului României, domnul deputat Ilie Merce, din Grupul parlamentar al P.R.M., abordeazã în principal problema economiei globale ºi a consecinþelor pe care aceasta le-ar putea avea asupra dezvoltãrii economiei româneºti ºi a independenþei þãrii.

În acest context, am reþinut cã domnul deputat Ilie Merce manifestã motive de îngrijorare atunci când afirmã cã: ”Integrarea europeanã va schimba estul Europei. În 20 de ani, Europa ar putea deveni un spaþiu al naþionalismelor, în lipsa unor frontiere puternice a cãror importanþã va fi decimatã de economia globalã.Ò ”Aceastã situaþieÒ, aratã în continuare domnul deputat Merce, ”ar însemna o dominaþie economicã a Ungariei în Transilvania, care ar putea dobândi o identitate aparteÒ.

Legat de aceastã îngrijorare a domnului deputat Merce, aº dori sã precizez cã, într-adevãr, trãim un început de mileniu care conjungã globalizarea cu accelerarea

constantã a progresului tehnic ºi ºtiinþific. Pe aceastã temã se poartã ample ºi responsabile discuþii la cele mai înalte niveluri.

Existã o seamã de divergenþe de opinii privind evoluþia ºi efectele globalizãrii. Toatã lumea recunoaºte însã cã, datoritã avantajelor ºi forþelor care îl propulseazã, fenomenul globalizãrii nu poate fi stopat. Este acum de la sine înþeles cã a vedea în procesul de globalizare doar o mare nenorocire constituie o eroare.

Globalizarea economicã poate avea efecte benefice prin facilitarea accesului þãrilor slab dezvoltate la tehnologii ºi management performante, asigurând pe ansamblu o eficienþã economicã sporitã, noi oportunitãþi de piaþã. Indiscutabil, globalizarea economicã poate crea unele dificultãþi þãrilor care nu vor reuºi sã se alinieze rapid la noile cerinþe. În acelaºi timp, globalizarea poate fi însoþitã de creºterea criminalitãþii fãrã frontiere, dar, cu toate acestea, nu se poate pune problema de a opri acest proces, ci de a interveni instituþional ºi legislativ pentru a diminua efectele negative.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule Merce, aveþi dreptul la un comentariu. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã mulþumesc distinºilor miniºtri pentru rãspunsurile date.

Aº dori tare mult ca realitatea sã nu ne contrazicã vizavi de aspectele care s-au ridicat ºi de promisiunile ºi garanþiile teoretice ºi aº dori sã adaug, pentru cã am înþeles niºte nuanþe rãutãcioase din anumite rãspunsuri, cã niciodatã Partidul România Mare nu s-a pronunþat împotriva globalizãrii, împotriva integrãrii. Sunt niºte procese ireversibile. Depinde de noi dacã vom ºti sã le valorificãm în beneficiul naþional.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc, domnule deputat.

Am rugãmintea sã fim de acord ca domnul ministru Dumitru Pâslaru de la Ministerul Culturii sã rãspundã la întrebarea domnului Szil‡gyi Zsolt, la interpelarea Domniei sale, pentru cã trebuie sã plece la Senat.

Mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule Szil‡gyi, ca sã dezvoltaþi interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am înþeles cã domnul ministru se grãbeºte, deci încerc sã prezint foarte pe scurt interpelarea.

Interpelarea a fost adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase, este semnatã de colegul Kov‡cs Zolt‡n ºi subsemnatul, ºi are ca obiect principal politica Guvernului în domeniul restituirii unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale.

În ciuda faptului cã mai multe acte normative juridice se aflã în vigoare, ele, din pãcate, nu sunt aplicate, ba, mai mult decât atât, în interpelare am semnalat, cu tristeþe ºi cu revoltã, recunosc, cã la recenta vizitã a domnului ministru Rãzvan Theodorescu, din data de 11 mai 2001, în judeþul Bihor, domnul ministru a susþinut cã, indiferent de eventuala decizie a justiþiei ºi indiferent de normele juridice în vigoare, ministerul nu va ceda dreptul de folosinþã a Palatului Episcopiei Romano-Catolice din Oradea.

Vã întrebãm, domnule prim-ministru, de ce toleraþi declaraþiile ºi acþiunile anumitor membri ai Executivului privind refuzul de aplicare a ordonanþelor ºi hotãrârilor Guvernului, prin care se distruge credibilitatea Guvernului.

ªi întrebarea a doua, care este poziþia dumneavoastrã în politica generalã a Guvernului în materie de restituire a imobilelor care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale? Cu alte cuvinte, ce mãsuri concrete doriþi sã întreprindeþi pentru punerea în aplicare a hotãrârii Guvernului mai sus amintitã?

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

**Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dumitru Pâslaru, secretar de stat Ministerul Culturii ºi Cultelor. Am onoarea sã rãspund la interpelarea domnilor deputaþi Szil‡gyi Zsolt ºi Kov‡cs Zolt‡n, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Muzeul Þãrii Criºurilor din Oradea este o instituþie culturalã care îºi are sediul în Palatul Baroc. Aceastã clãdire, inclusã în lista monumentelor de arhitecturã ale judeþului Bihor, s-a ridicat în a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea ºi împreunã cu Catedrala Romano-Catolicã, respectiv ªirul Canonicilor din apropiere, formeazã cel mai mare complex baroc din România, precum ºi unul din cele mai reprezentative din Europa.

În anul 1963, pe baza unui act de donaþie, deci nu este vorba de o clãdire naþionalizatã, Protopopiatul Romano-Catolic din Oradea, prin reprezentanþii legali de atunci, a cedat dreptul de folosinþã veºnicã în favoarea statului român, dându-ºi consimþãmântul ca: ”donatorul sã-ºi poatã intabula dreptul de folosinþã veºnicã în cartea funciarãÒ, proprietarul rãmânând, în continuare, Protopopiatul Romano-Catolic care, în 1990, a redobândit rangul de Episcopie Romano-Catolicã de Oradea.

Din anul 1971 s-a inaugurat, în clãdirea Palatului Baroc, Muzeul Þãrii Criºurilor, care funcþioneazã aici pânã în prezent, având în componenþã secþiile de istorie, artã, etnografie, ºtiinþele naturii, relaþii cu publicul ºi expoziþii. Primele patru dintre acestea oferã publicului câte o expoziþie permanentã care ocupã o suprafaþã de aproape 4.000 metri pãtraþi, fiind, din aceastã perspectivã, una dintre cele mai mari expoziþii pavilionare din România.

De-a lungul celor 30 de ani de când funcþioneazã în Palatul Baroc, muzeul orãdean s-a dezvoltat ºi afirmat prin munca unor specialiºti recunoscuþi în þarã ºi în strãinãtate prin valoarea lor profesionalã, prin organizarea de expoziþii temporare de anvergurã, unele în colaborare cu muzee româneºti sau strãine itinerante în þarã ºi peste hotare. La aceasta se adaugã efortul constant de cercetare ºtiinþificã, cu rezultate importante comunicate la numeroase sesiuni ºtiinþifice.

Poftiþi!

Interpelatorul are dreptul la o replicã.

Vã mulþumesc frumos.

Cu tristeþe trebuie sã vã spun cã nu pot sã accept rãspunsul dumneavoastrã, domnule ministru, ºi domnului ministru Theodorescu i-aº rãspunde cã bunul-simþ începe când ºi dreptul la proprietate este respectat.

Bineînþeles cã patrimoniul ce reprezintã avuþia Muzeului Þãrii Criºurilor reprezintã o valoare adevãratã, deci trebuie sã gãsim în comun o soluþie agreatã de ambele pãrþi. Însã, sã fim sinceri, când s-a redactat acea scrisoare de cedare a dreptului de folosinþã din partea Episcopiei, ºtim foarte bine cum s-au fãcut aceste lucruri pe vremea comunismului, adicã sub ameninþarea forþei sau a armelor, chiar. Pe de altã parte, dreptul de proprietate ºi acum aparþine bisericii, Episcopatului, ºi Episcopia a declarat cã nu vrea, de la o zi la alta, sã elibereze, sã dea afarã muzeul, ci s-a arãtat dispusã sã negocieze despre un termen rezonabil de tranziþie. Or, existã, cum v-am spus, o ordonanþã guvernamentalã care redã ºi dreptul de folosinþã bisericii.

Deci eu nu vã cer altceva, numai sã punem aceastã ordonanþã guvernamentalã, acest act normativ în practicã. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Szil‡gyi Zsolt, vreau sã vã spun cã domnul ministru ªerban Mihãilescu a fost chemat urgent pentru o problemã, încât vã roagã, ºi pe dumneavoastrã ºi pe domnul Lucian Bolcaº, sã-l scuzaþi cã se amânã rãspunsul. Pentru domnul Lucian Bolcaº rãspunde însã domnul ministru Costache Ivanov, la întrebarea adresatã Ministerului Justiþiei.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

Domnului deputat Lucian Augustin Bolcaº îi cerem rãgaz, pentru cã nu am avut timpul necesar sã putem sã întocmim un rãspuns amplu la interpelarea pe care a adresat-o doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Urmeazã ca lunea viitoare sã vã prezentãm un rãspuns documentat, domnule deputat, ºi vã mulþumesc pentru îngãduinþã.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_

O precizare, dacã îngãduiþi!

Poftiþi, domnule deputat!

Interpelarea mea nu a fost adresatã doamnei ministru, a fost adresatã domnului prim-ministru, în numele cãruia îºi asumã rãspunderea ministrul justiþiei sã-mi rãspundã.

Sunt de acord cu amânarea, urmeazã sã fixaþi termenul normal de douã sãptãmâni pentru acest rãspuns la care þin.

Vã mulþumesc.

Pentru domnul deputat Mogoº, acelaºi ministru, domnul Costache Ivanov. Poftiþi!

La interpelarea dumneavoastrã adresatã ministrului justiþiei, referitoare la situaþia Institutului Naþional al Magistraturii, vã comunicãm urmãtoarele.

Imobilul situat în Bd.Regina Elisabeta nr. 33, sectorul 5, compus din demisol, parter ºi 7 etaje, a trecut în administrarea Ministerului Justiþiei, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 313/1992. Sediul Institutului Naþional al Magistraturii se aflã în imobilul de mai sus, transmis prin Ordinul nr. 2.876, semnat de domnul Valeriu Stoica, în calitate de ministru al justiþiei la acea datã.

Prin acest ordin s-a partajat folosinþa imobilului între Institutul Naþional al Magistraturii, Institutul Naþional de Expertize Criminalistice, Centrul de Pregãtire ºi Perfecþionare a Grefierilor ºi a celuilalt personal auxiliar de specialitate ºi Ministerul Justiþiei. Prin aceastã partajare, suprafaþa cea mai mare a fost atribuitã Institutului Naþional al Magistraturii, acesta fiind numit ºi administrator principal al imobilului.

La 9 aprilie 2001, prin Ordinul nr. 716/C/2001, semnat de doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, în calitate de ministru al justiþiei, s-a modificat ordinul anterior, în sensul reducerii suprafeþei alocate Institutului Naþional al Magistraturii cu 322 metri pãtraþi, reprezentând un numãr de 8 camere la etajul 4, astfel cã, în prezent, aceasta utilizeazã un numãr de 16 camere la etajul 2, 16 camere la etajul 3, o camerã la etajul 4, Laboratorul de Informaticã, amfiteatrul la etajul 1 ºi biblioteca la parter.

Din analiza acestor date rezultã cã s-au luat din folosinþa efectivã a institutului 8 camere la etajul 4 ºi 4 camere la mezanin, care nu au fost niciodatã folosite de institut, întrucât nu erau terminate lucrãrile de reparaþii, astfel cã reducerea spaþiului cu 322 de metri pãtraþi la o suprafaþã iniþialã de 2.398 metri pãtraþi nu reprezintã nici pe departe o reducere dramaticã a spaþiilor alocate Institutului Naþional al Magistraturii.

Pentru anul de învãþãmânt 2001 Ð 2002, institutul va pregãti auditori de justiþie aflaþi în anul II de studiu al seriei 2000 Ð 2002, în numãr de 66 de cursanþi, dintre care 37 judecãtori ºi 29 de procurori, auditorii de justiþie aflaþi în anul I de studiu al seriei 2001 Ð 2003, într-un numãr preconizat de aproximativ 120 de cursanþi, judecãtori ºi procurori. Rezultã cã institutul trebuie sã asigure pentru anul de învãþãmânt care urmeazã spaþiul necesar pentru aproximativ 200 de auditori de justiþie.

Aveþi de fãcut o precizare, domnule Mogoº, da? Poftiþi!

Domnule ministru Ivanov,

Cred cã nu puneþi la îndoialã nici un moment întreaga mea consideraþie, cunoscându-vã activitatea de la nenumãratele întâlniri în cadrul Comisiei juridice de la Camerã, numai cã rãspunsul doamnei ministru nu mã mulþumeºte. Domnia sa nu a fãcut altceva decât sã repete lucruri asupra cãrora aºteptam un rãspuns, pentru cã prezentarea aici a numãrului de sãli dezafectate Institutului Naþional al Magistraturii, pe de o parte, din acelaºi corp de clãdire, reducându-se substanþial numãrul acestora, iar pe de altã parte înlãturarea sau trimiterea în teritoriu, undeva în Moldova, mai exact la Bârlad, a Centrului de Pregãtire ºi Perfecþionare a Grefierilor ºi a celuilalt personal de specialitate sunt aspecte care nu justificã în nici un caz reducerea, aºa cum spuneam, substanþialã a numãrului de sãli afectate Institutului Naþional al Magistraturii.

Spun acest lucru pentru cã independenþa justiþiei, diminuarea cazurilor de corupþie în rândul celor care împart dreptatea ºi aplicarea cât mai corectã a legii au fost obiectivele cele mai importante urmãrite pe parcursul anilor, când la conducerea ministerului s-a aflat un ministru liberal.

Sprijinul substanþial pe care l-a avut ministerul, prin crearea acestui Institut Naþional al Magistraturii, prin proiectul de asistenþã financiarã PHARE 97, cu o

substanþialã contribuþie financiarã de aproape 4 milioane de euro, sunt aspecte care îndreptãþesc crearea unor condiþii optime pentru pregãtirea profesionalã de înaltã þinutã ºi de competiþie europeanã a magistraþilor din România.

Prezentarea de cãtre dumneavoastrã, de cãtre doamna ministru, prin vocea dumneavoastrã, spuneam cã nu mã mulþumeºte pentru cã sunt lapidar ºi neconvingãtor trecute câteva aspecte care vor sã reprezinte o motivaþie a reducerii numãrului sãlilor cursanþilor acestui institut, iar pe de altã parte nici cu zgârcenia cu care s-a fãcut expunerea unor relaþii cu delegaþia Uniunii Europene, pe aceastã temã.

Poate cã ne-ar onora, de ce sã nu recunosc, dacã un rãspuns mult mai concret ne-ar putea veni ºi în scris. Mulþumesc.

Domnul deputat Metin Cerchez dacã este?

Pentru a-i rãspunde la interpelare e domnul Alin Burcea. Nu este.

Vã rog sã-i remiteþi rãspunsul în scris.

Domnul Eugen Pleºa este?

Poftiþi, domnule Ivanov, rãspundeþi-i domnului deputat!

Prin interpelarea pe care a fãcut-o, domnul deputat Eugen Pleºa a readus în discuþie un fapt care s-a petrecut în timp ce la conducerea Parchetului General se gãsea domnul Moisescu, care ulterior a decedat.

Faptul constã în aceea cã a retras, în peste 1.100 de cauze, recursurile în anulare care au fost declarate de cãtre procurorul general de dinaintea domnului Moisescu, deci de cel care s-a aflat la conducerea Parchetului General anterior venirii în aceastã magistraturã a domnului procuror general Moisescu. Prin interpelarea pe care o formuleazã, domnul Pleºa solicitã ca Ministerul de Justiþie sã repare aceastã nedreptate constând în retragerea celor peste 1.100 de recursuri în anulare ºi solicitã judecarea tuturor acestor pricini de cãtre Curtea Supremã de Justiþie.

Trebuie sã vã aducem la cunoºtinþã, domnule deputat, cã acest lucru nu este posibil, pentru cã, recursurile în anulare fiind retrase, hotãrârile care erau vizate, deci atacate prin aceste recursuri în anulare au devenit definitive ºi irevocabile, iar termenele în materie civilã, termenul în care poate fi declarat recurs în anulare este, dupã cum dumneavoastrã cunoaºteþi foarte bine, a fost, mai bine zis, redus în 1997 de la 1 an de zile la 6 luni ºi, deci, aceste hotãrâri, intrând în puterea lucrului judecat, în prezent ele nu mai pot fi atacate. Chiar dacã dumneavoastrã aveþi dorinþa aceasta ca ele sã fie atacate, sã fie deci trimise spre rejudecare Curþii Supreme, aceastã posibilitate, din punct de vedere strict legal, nu existã.

Acesta este rãspunsul pe care vi-l putem da.

Domnul Eugen Pleºa doreºte sã facã un comentariu la rãspunsul dumneavoastrã.

Scurt, de un minut, dupã regulament.

Domnule preºedinte, Domnule ministru secretar de stat,

Vreau sã vã spun câteva idei legate de solicitarea mea.

Nu sunt absolut de acord cu rãspunsul pe care mi l-aþi dat. Nu pot sã cred cã existã cauze care pot fi rejudecate ºi cauze care sunt ieºite din termen, toate având acelaºi conþinut în derularea lor. Adicã pot sã contest o sentinþã judecãtoreascã datã acum 50 de ani, ºi aceea definitivã, ºi termene ºi ce vreþi dumneavoastrã, ºi nu pot sã anulez un act ilegal sãvârºit acum un an, doi, trei. ªi spun ilegal ºi îmi asum rãspunderea pentru aceasta, de ce? Pentru cã citesc ºi în Codul de procedurã civilã, la art. 330 alin. 4, acolo, pentru cã l-am citit ºi astãzi, se spune cã: ”în derularea unui astfel de procesÒ, deci acesta se derula cãtre Curtea Supremã de Justiþie, ”procurorul general poate retrage motivatÒ.

Domnilor, hai sã ne înþelegem, eu nu renunþ niciodatã la ceea ce scrie acolo. Motivat, trebuie sã fie motivat, or, dacã aþi vãzut vreodatã... iertaþi-mã!

Domnule deputat, vreau sã comentãm puþin ce spuneþi dumneavoastrã.

Nu, atâta doar sã vã spun, cã formularul respectiv...retragerea... domnule preºedinte...

Este una, dar acuma dumneavoastrã cereþi sã refacãÉ

Nu, eu cer sã se motiveze pe fiecare, pentru cã, stimate domnule preºedinte, stimate domnule ministru, toate sunt cauze diferite, nu seamãnã una cu alta. Facem dovada în o mie o sutã de cazuri. Vã mai spun ceva. Nu se considerã motivat când fac o foaie A4, un formular în care spune... în care se completeazã doar numãrul de dosar ºi numele solicitantului, la care existã douã rânduri ºi jumãtate. Am reclamat aceasta peste tot. Dacã nici în Parlament nu se face... înseamnã cã în România nu se mai poate ajunge la adevãr niciodatã. Acolo se scrie: ”consider cã nu au fost încãlcate prevederile art. 330...Ò. Nu se poate! Moisescu este sub pãmânt, sãl odihneascã Dumnezeu!, dar el a fost trimis sã facã niºte rele, iar noi ãºtia care suntem aici, în viaþã, nu suntem în stare sã îndreptãm, sã reparãm prostiile pe care le-a fãcut. Eu nu pot sã accept asta în ruptul capului ºi poþi sã fii de orice profesie, agricultor, croitor, orice. Nu poþi sã consideri motivatã retragerea în douã rânduri jumate: ”consider cã...Ò atunci când actul de lansare a recursului în anulare înseamnã o scriere de cel puþin o paginã jumate, în care se aduc trimiteri cãtre ãia ºi ãia... Nu se poate! Asta este a ne prostitua în faþa abuzului, domnule preºedinte!

Deci nu pot fi de acord. Îmi spuneþi de termen. Pãi, sã vã spun eu cã toate aceste recursuri în anulare care trebuiau judecate au fost nu temporizate, sabotate. Ele

se trimiteau la Curtea Constituþionalã, fãrã nici un fel de motivaþie, fãrã nici un fel de...

Domnule Pleºa, cu tot respectul faþã de cei pe care dumneavoastrã vreþi sã-i apãraþi, dar dacã vreþi sã-i apãraþi, apãraþi-i constructiv, oferind niºte soluþii Ministerului Justiþiei, nu criticând ceea ce a murit. Deci spuneþi acum ce temeiuri ar avea Ministerul Justiþiei ca sã facã recurs în anulare. Noi nu discutãm acum ce a fãcut preºedintele...

Ce temei are? Temeiul cã...

Poate discutaþi cu colegii dumneavoastrã juriºti, cã aveþi juriºti eminenþi acolo, nu vã referiþi la ce a fost. Dacã vreþi sã apãraþi nu prin retoricã ºi prin ton pe cei pe care-i reprezentaþi, pe chiriaºi, daþi o soluþie constructivã, cã este uºor de criticat.

Nu, nu, nu, domnule preºedinte, eu nu critic... Nu sunt ”Gicã contraÒ cãruia nu-i convine ºi ... vreau sã mã înþelegeþi. Atâta timp cât un demers, retragerea s-a sãvârºit în afara prevederilor prevãzute în lege... Adicã este clar, indiferent de ce profesie ai. Spunea unul, Rãsvan Dobrescu, un fostÉ nu ºtiu ce era... la un moment dat, zice: ”Domnule, ce meserie ai?Ò

Domnilor, legile sunt publice, sunt scrise în limba românã. Sã ne înþelegem, legile sunt fãcute de români pentru români. Deci ele trebuie aplicate aºa cum sunt ele, în spiritul ºi litera lor. Nu ne prosteºte nimeni. Deci dacã manopera incipientã s-a sãvârºit greºit, noi nu putem sã constatãm cã aia s-a fãcut greºit? Dacã vrea sã le menþinã valabilitatea retragerii, sã punã unul mâna pe creion ºi sã facã motivaþie pentru toate astea, aºa cum scrie la carte, domnule preºedinte. Deci nu pot sã accept o superficialitate. Consider cã ãla a plecat ºi pe urmã a mai ºi murit. Nu se poate! Vreau sã mã înþelegeþi. Acel om, Sorin Moisescu, fie-i þãrâna uºoarã!, înainte de a se înscãuna procuror general a fãcut declaraþie publicã, am dovada, în ”Jurnalul naþionalÒ, pe 28-29 august el a spus: ”Voi ajunge procuror general ºi voi retrage toate recursurile în anulareÒ. Pãi chiar aºa proºti am rãmas în lumea asta pe pãmânt încât nu ne sesizãm de acte care nu au ce cãuta în domeniul, eu ºtiu, al funcþiilor înalte din justiþie?!

Domnule deputat, mâine este o zi de intervenþii politice, acolo puteþi sã vorbiþi oricum. Aici era o interpelare la care vi s-a dat un rãspuns pertinent ºi la obiect, iar dumneavoastrã, în loc sã-l combateþi în mod corect, sã oferiþi alte soluþii legale pentru promovarea recursurilor extraordinare, nu pentru criticarea celor care s-au anulat, veniþi ºi faceþi o retoricã goalã cu care nu sprijiniþi cu nimic cauza chiriaºilor. Nu vã supãraþi, dar toate lucrurile trebuie spuse totuºi pe niºte criterii profesioniste ºi constructive, nu vorbe goale!

Da, o frazã, domnule preºedinte, ca sã mã înscriu în ideile dumneavoastrã pe care le respect ºi sunt, într-adevãr, cele mai adevãrate, cred cã, la sesizarea pe care am fãcut-o în Ministerul Justiþiei, exista mãcar o persoanã care sã traducã în realitate solicitarea fãcutã de mine în numele chiriaºilor. Nu trebuie sã dau eu soluþie când cineva a procedat ilegal ºi a afectat viaþa ºi condiþia socialã elementarã a unor oameni. Nu eu spun calea. De aia se face facultate de drept, cã acolo, de fapt, se studiazã cãile de atac.

Când cineva, la o instanþã, procedeazã altfel decât trebuie sã respecte legea, nu eu trebuie sã-i spun cum trebuie sã revinã la aceasta. Iertaþi-mã! Credeam cã Ministerul Justiþiei, de aceea m-am adresat, doresc ca Ministerul Justiþiei sã gãseascã soluþia pentru a se face o judecatã corectã, domnule preºedinte, atât vreau.

Deci s-a lansat recurs în anulare, ori se judecã, ori se retrage cu motivare. Ce, trebuie sã spun eu acuma Cãile prin care sunt prevãzute în justiþia românã, în dreptul român?!

Eu vã mulþumesc foarte mult ºi aºtept rezolvarea acestei probleme.

Vã rog, cu tot respectul pentru cei care urmeazã, sã încercãm sã ne înscriem în litera regulamentului cu privire la comentariile pe care le putem face la un rãspuns, la o interpelare.

Domnul deputat ªtefan Baban este? Da, îi rãspunde tot domnul ministru Ivanov.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã adresatã ministrului justiþiei, referitoare la organizarea ºi desfãºurarea activitãþii executorilor judecãtoreºti, vã comunicãm cã, din verificarea problemelor expuse, în raport cu dispoziþiile legale referitoare la desfãºurarea activitãþii executorilor judecãtoreºti, apreciem cã susþinerile dumneavoastrã nu se confirmã. Prin Ordinul nr. 897 din 7 mai 2001, emis de ministrul justiþiei, având în vedere dispoziþiile art. 33 lit.c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti, lege care a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001, au fost aprobate onorariile minimale pentru serviciile prestate de cãtre executorii judecãtoreºti începând cu data de 10 mai 2001.

De asemenea, Comisia juridicã din Senat a adoptat, la data de 17 mai 2001, amendamente la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64 din 3 mai 2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti. Printre acestea se regãseºte ºi modificarea propusã pentru art. 33 lit.c), în sensul stabilirii onorariilor minimale ºi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecãtoreºti. Susþinerile dumneavoastrã referitoare la îndoielile asupra independenþei executorilor în aplicarea hotãrârilor judecãtoreºti, cât ºi aprecierea cã avocaþii pierd din onorarii în noul sistem de organizare ºi desfãºurare a acestei activitãþi nu pot fi deocamdatã verificate, iar celelalte aspecte urmeazã sã fie avute în

vedere la modificarea ºi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti.

Vã rugãm sã primiþi asigurarea întregii noastre consideraþii.

Semneazã doamna Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei.

## Doriþi sã comentaþi? Nu.

Domnul Popescu Tãriceanu este? Nu este. Deci la aceastã întrebare nu rãspunde domnul Iacob Zelenco. Domnul Paul Magheru? Este aici. Domnule Zelenco, vã rog sã-i rãspundeþi domnului deputat Paul Magheru.

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_

Stimate domnule deputat, în legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, vã precizez urmãtoarele: la data de 1 februarie 2001, Departamentul de control al Guvernului, cu adresa nr. 7/123/2001 a adresat Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului o scrisoare aparþinând doamnei Szabo Iolanda. În aceastã scrisoare se fac referiri la situaþia celor 97 de salariaþi ai Societãþii Comerciale ”HeliosÒ Aleºd, disponibilizaþi în anul 1999. Instituþia noastrã a analizat aspectele sesizate de petentã în strânsã corelaþie cu nota de control a Guvernului nr. 7 din 22.X.1999.

Facem menþiunea cã la A.P.A.P.S. nu a fost înregistrat memoriul domnului Florin Sala, care este menþionat în interpelarea dumneavoastrã. În aceste condiþii, consideraþiile dumneavoastrã referitoare la o asimilare ”abilãÒ de cãtre A.P.A.P.S. a rãspunsului la scrisoarea doamnei Iolanda Szabo cu problemele sesizate de cãtre domnul Florian Sala nu au obiect, cu atât mai mult cu cât documentele invocate de cãtre dumneavoastrã au fost transmise Camerei Deputaþilor, domnului deputat Lucian Augustin Bolcaº, de cãtre Corpul de Control al primuluiministru cu adresa nr. 7/781 din 23.III.2001.

Cu privire la privatizarea Societãþii Comerciale ”HeliosÒ S.A. Aleºd, menþionãm cã din nota de control a Guvernului rezultã cã nu au fost încãlcate prevederile legale privind privatizarea acesteia.

Referitor la sesizarea conform cãreia, în Contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni nr. 746 din 4 noiembrie 1998, încheiat între Fondul Proprietãþii de Stat, actuala A.P.A.P.S., ºi Societatea Comercialã ”ProfilmetÒ S.A., conform afirmaþiei cã nu au fost introduse clauze referitoare la situaþia personalului ºi la menþinerea sau disponibilizarea acestuia, încãlcându-se prevederile art. 6 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 48 din 1997 privind protecþia socialã, menþionãm cã, în contract, la capitolul VIII, sunt prevãzute urmãtoarele clauze pe care vi le citez: ”Cumpãrãtorul, în calitate de acþionar al societãþii, se obligã sã preia drepturile ºi obligaþiile existente în momentul transferului dreptului de proprietate cu privire la: contractul colectiv de muncã ºi/sau alte acorduri sau înþelegeri existente între sindicat ºi patronatul societãþii, contractele individuale de muncã, dispoziþiile legale referitoare la condiþiile de muncã, salarizare, menþinere sau disponibilizare, cu despãgubiri în caz de concedieri colective ºi plãþi compensatoriiÒ. La punctul 8.6 din contract se prevãd urmãtoarele: ”Cumpãrãtorul se obligã, de asemenea, sã asigure aplicarea legislaþiei în vigoare în domeniul protecþiei socialeÒ.

Poftiþi, domnule Magheru, dacã vreþi sã comentaþi!

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Rãspunsul pe care l-am primit la interpelarea pe care am fãcut-o de douã ori din pãcate contrazice sinteza Corpului de control, mai bine zis a douã controale care au fost din partea Guvernului. În aceastã situaþie destul de complicatã doresc ºi desigur cã voi intra în posesia rãspunsului scris pentru a-l înainta petiþionarului Sala Florin, ºi nu lui Szabo Iolanda, care niciodatã nu a acþionat prin noi ºi prin instanþa Parlamentului, pentru cã ei sunt hotãrâþi, dupã ce vor avea o discuþie prealabilã

cu expertul Comisiei pentru abuzuri din Camera Deputaþilor, sã se adreseze, dacã va fi cazul, aºa cum spuneam de altfel chiar la interpelarea mea precedentã, Curþii Europene pentru Drepturile Omului.

Vã mulþumesc ºi o sã vã rog sã-mi daþi rãspunsul scris sau stenograma am sã o iau eu, ca sã o înaintez petiþionarului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc.

Domnul Adrian Moisoiu este? Da, Poftiþi! Aveþi cuvântul, domnule Zelenco! Vã rog sã-i rãspundeþi domnului deputat Adrian Moisoiu.

Stimate domnule deputat, dumneavoastrã ati adresat de fapt trei întrebãri domnului ministru Ovidiu Muºetescu ºi am sã caut sã rãspund pe rând la ele, nu le mai repet acum, pentru economie de timp.

În legãturã cu întrebarea dumneavoastrã dacã Autoritatea pentru Privatizare, pentru a menþine profilul staþiunii, verificã cumpãrãtorii pachetelor de acþiuni. Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului verificã cumpãrãtorii pachetelor de acþiuni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la condiþiile pe care aceºtia trebuie sã le îndeplineascã. ªi aº exemplifica mai departe exact pe societatea respectivã ceea ce s-a întreprins. În acest caz, în cazul privatizãrii societãþii în cauzã, au fost admiºi la negociere numai acei ofertanþi care, la data-limitã de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, au prezentat toate documentele obligatorii, conform art. 3.22, coroborat cu punctul 3.28 din Hotãrârea Guvernului nr. 450, ºi aceºtia au fost urmãtorii: Societatea Comercialã ”Salina InvestÒ S.A. Târgu Mureº, Societatea Comercialã EXIMTUR ClujNapoca, care a fost admisã doar sub condiþia prezentãrii pânã la selecþia ofertelor, respectiv data de 17 mai 2001 ora 14,00 a unei noi scrisori de garanþie bancarã pentru suma de 4 miliarde 814 milioane lei, cu termen valabil pânã la data expirãrii ofertei de vânzare A.P.A.P.S. Scrisoarea de garanþie bancarã depusã la data de 20.XI.2000 a fost emisã cu termen de valabilitate de 60 de zile, la data de 17 mai 2001, având termenul de valabilitate depãºit. Excluderea din negocieri a S.C. ”TurismÒ NordÒ S.R.L. Bucureºti, deoarece la data-limitã de depunere a documentelor de participare la negociere, respectiv data de 20 decembrie 2000, nu a prezentat toate documentele obligatorii, conform art. 3.22, coroborat cu punctul 3.28 din Hotãrârea nr. 450/1999, respectiv nu a prezentat copie dupã actul constitutiv, inclusiv toate actele adiþionale relevante; Societatea comercialã ”ProfitexÒ S.R.L. Târgu Mureº, deoarece la data-limitã de depunere a documentelor de participare la negociere nu a prezentat toate documentele obligatorii conform art. 3.22, coroborat cu 3.28 din Hotãrârea nr. 450, respectiv nu a prezentat copie dupã actul constitutiv, inclusiv toate actele adiþionale relevante, copie dupã certificatul de înregistrare fiscalã.

Da, poftiþi ºi comentaþi!

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

La prima întrebare era ºi o altã referire, ºi anume dacã Societatea ”SalinaÒ, cea care a fost câºtigãtoarea acestei licitaþii, a fost declaratã în licitaþie în luna mai, are în profil ºi turism, ceea ce, dupã cunoºtinþele noastre, este cã nu are profilul de turism.

Doi. În legãturã cu rãspunsul cu plicurile ºi cu eliminarea din licitaþie a unor societãþi cum au fost cele amintite, aº dori sã atrag atenþia cã, de fapt, plicul a fost deschis în luna decembrie ºi atunci, dacã în luna decembrie plicul s-a deschis ºi se ºtia cã nu se va putea face licitaþia, nu este logic ca atunci sã se fi restituit imediat situaþia ºi sã fi spus: ”Domnule, nu aveþi bazã ca sã vã prezentaþi la licitaþieÒ. Aºa, din luna decembrie pânã în luna mai s-a creat suspiciunea ºi vã spun, cred cã o ºtiþi

ºi dumneavoastrã, cã lor le-a dispãrut din dosar, din plic, statutul de societate care le dovedeºte activitatea.

În legãturã cu cea de a doua întrebare, este vorba de o treabã foarte clarã: Ordonanþa nr. 32 spune urmãtorul lucru, ºi anume cã cei care au luat patrimoniu în locaþie de gestiune pot sã-l ia în continuare în locaþie de leasing. În aceste condiþii, dacã aceºti oameni au fãcut solicitarea sã ia în locaþie de leasing, în acest caz este clar cã, de fapt, licitaþia nu îºi mai avea obiect, pentru cã principalele hoteluri din Sovata ar fi fost luate de cãtre managerii care în clipa de faþã administreazã aceste hoteluri la care se fac procesele în continuare, se duc procese în continuare, fãrã însã ca sã li se dea voie ca ei sã cumpere, sã ia în locaþie de leasing ºi în continuare sã cumpere. Acesta este obiectul, de fapt, aici este indisciplina la care mã refeream eu, cã funcþionarii respectivi din subordinea domnului ministru Muºetescu nu sunt corecþi. Deci sub acest aspect, ºi acesta a atras dupã sine un val de procese care, în clipa de faþã, sunt la diversele instanþe, unele sunt la judecãtorie, alþii au ajuns la tribunal ºi altele au ajuns chiar la Curtea Supremã. ªi acuma vine aceastã referire la Curtea Supremã, cea de a treia întrebare la care fãceam ºi eu referire, ºi l-am rugat adineauri, în bancã fiind, pe domnul ministru Ivanov, sã mai rãmânã o clipã, pentru cã, în discuþia purtatã la A.P.A.P.S., deci la dumneavoastrã, cu domnul director Paºca, dânsul mi-a spus urmãtorul lucru, ºi anume cã în aceastã licitaþie câºtigatã de S.C.”SalinaÒ ºi care probabil cã nu a fost corect câºtigatã, eu aºa zic, nu vreau sã fiu absolut în ceea ce afirm din acest punct de vedere, la întrebarea aceasta, cicã, domnul ministru Muºetescu i-ar fi spus domnului Paºca: ”Dragã, n-am ce sã fac, fiindcã sunt influenþe politice de susÒ. Influenþe politice de sus, mai sus decât domnul ministru Muºetescu, eu nu mai cunosc, iar cum aceasta urmeazã sã se discute la Curtea Supremã, deci în 4 iulie este termenul acesta, normal cã ºi managerii respectivi ºi respectiv ºi întrebarea mea sã se refere la o situaþie de acest fel.

**:**

Poate amãnunte care, într-adevãr, fac mai precisã întrebarea pe care mi-aþi pus-o ºi acest rãspuns a plecat, dar vã vom trimite altul cu referire strict la nuanþele pe care le-am adus în discuþie.

## Mulþumesc.

Domnul Marian Ionescu. Domnul Paul Magheru pentru Corpul de Control al primului-ministru. Este cineva din partea Corpului de Control? Din partea Corpului de Control al primului-ministru pentru domnul Paul Magheru. Pentru domnul Dumitru Pâslaru s-a rãspuns. Pentru domnul Ludovic Mardari, domnul Romulus Moucha. Aveþi cuvântul, poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României.

Domnule prim-ministru,

Zilele trecute am apreciat criticile pe care le-aþi formulat în legãturã cu modul în care s-a fãcut privatizarea ”RomtelecomÒ. Efectul negativ al acestei privatizãri se resimte atât asupra bugetului de stat, cât ºi asupra populaþiei. Am citit ulterior Hotãrârea nr. 455 din 23 mai 2001 privind aprobarea planului de acþiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 care poartã semnãtura dumneavoastrã. Am constatat, printre altele, cã pânã în anul 2004 Guvernul pe care îl conduceþi intenþioneazã sã privatizeze sectorul de electricitate, ºi anume partea de producere ºi cea de distribuþie. Întâmplarea a fãcut ca, dupã citirea acestei hotãrâri de guvern, sã fiu contactat de reprezentanþi ai Federaþiei Naþionale a Sindicatelor din Electricitate ”UniversÒ.

În urma discuþiilor avute am ajuns la concluzia cã privatizarea sectorului energetic, pe care v-aþi propus-o, ar putea fi o greºealã de proporþii mult mai mari decât cea a ROMTELECOM. Nu trebuie uitat cã programul de restructurare a sectorului energetic, având ca finalitate privatizarea, a fost iniþiat de guvernul anterior. Nu v-aþi pus problema cã aceastã privatizare ar putea fi o capcanã destinatã dumneavoastrã ºi partidului pe care-l conduceþi?

Iatã câteva din argumentele împotriva privatizãrii, susþinute de cãtre sindicaliºti: transformarea unui monopol naþional reglementat în monopoluri private locale nereglementate va avea consecinþe negative asupra consumatorilor, conducând la probleme sociale; posibilul import de energie electricã din þãrile vecine la preþuri mai mici decât cele interne va influenþa negativ supravieþuirea producþiei de energie electricã autohtonã, falimentând-o, conducând România repede ºi sigur spre o dependenþã energeticã ireversibilã. Viitorii patroni nu vor fi interesaþi în asigurarea alimentãrii cu energie electricã a consumatorilor din zone izolate sau greu accesibile din cauza costurilor ridicate. Preþurile pentru consumatorii casnici vor creºte la niveluri insuportabile. Vor fi introduse noi taxe ºi impozite suportate de populaþie pentru reabilitarea instalaþiilor de cãtre stat, dupã ce viitorii proprietari vor distruge sectorul energetic naþional. Privatizarea fãcutã pe zone geografice va crea premise periculoase în ceea ce priveºte federalizarea României.

Aveþi cuvântul!

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

Domnule preºedinte,

Domnule deputat Mardari,

În legãturã cu cele afirmate de dumneavoastrã, aº dori sã subliniez faptul cã, la începutul acestui an, în cadrul Ministerului Industriei ºi Resurselor a fost elaboratã Strategia naþionalã de dezvoltare energeticã pe termen mediu, cu sprijinul unui larg colectiv de specialiºti din sector, cadre universitare, ºi beneficiind de consultarea Ð subliniez Ð periodicã a sindicatelor din domeniu.

Privatizarea în domeniul energetic este un punct cheie al acestei lucrãri care a fost înaintatã Guvernului spre aprobare.

V-aº ruga deci, domnule deputat, sã aveþi în primul rând amabilitatea de a reþine faptul cã privatizarea este un punct din aceastã strategie naþionalã de dezvoltare energeticã.

Aº dori, de asemenea, sã vã informez cã cerinþele de finanþare a investiþiilor sectorului energetic, evaluate la circa 4 miliarde de dolari, dupã o estimare vizând inclusiv anul 2010 ºi realizarea capabilitãþii concurenþiale într-o piaþã de nivelul Uniunii Europene, fac necesarã accelerarea totuºi a privatizãrii activitãþilor de distribuþie ºi, în unele cazuri, de producere a energiei electrice.

Ritmul ºi metodele de privatizare vor avea în vedere realizarea unui preþ de vânzare acceptabil pentru obiectivele energetice alese, consolidarea siguranþei energetice ºi îndeplinirea obiectivelor de postprivatizare, respectiv competitivitatea, modernizarea infrastructurii, întãrirea viabilitãþii financiare ºi a capabilitãþii concurenþiale pe piaþa agenþilor economici. De asemenea, nu uitãm nici protecþia socialã.

În realizarea obiectivului se are în vedere atragerea la privatizare a unor companii reprezentative ºi puternice, în primul rând de pe piaþa Uniunii Europene, de preferinþã din rândul marilor firme care vor domina piaþa U.E., în special, ºi care, în prezent, se consolideazã prin achiziþii ºi fuziuni.

Este încurajator în acest sens faptul cã nume mari din sectorul energetic deja ºi-au exprimat interesul pentru demararea procesului de privatizare, sens în care voi cita A.P.B., R.W.E., E.O.N., Union Fenosa, Verbund, ENRON ºi altele. Este esenþial ca sumele obþinute din privatizare sã fie reinvestite cu prioritate în sectorul energetic pentru promovarea tehnologiilor eficiente de producere a enegiei.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Doriþi sã comentaþi rãspunsul?

Vreau sã mai pun o întrebare, pentru cã rãspunsul nu este complet.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am pus, printre altele, ºi întrebarea de ce unele þãri din Europa, printre care Franþa ºi Italia, preferã sã menþinã sectorul de stat?

Dar, desigur, Guvernul, dacã doreºte sã facã privatizarea sectorului energetic, poate s-o facã. Rãmâne de vãzut dacã rezultatele sunt cele pe care mizeazã.

Eu rãmân la punctul meu de vedere, cã vor fi probleme deosebite atât de naturã socialã, cât ºi de altã naturã mult mai complexã. Mã refer în special la afectarea diverselor sectoare economice.

Domnul reprezentant al primului-ministru n-a fãcut referire la faptul cã sistemul energetic se va împãrþi în 8 zone, unde vor fi proprietari, patroni care vor stabili preþul energiei electrice aºa cum doresc Domniile lor, pentru a obþine un profit cât mai mare. Nu se vor mulþumi doar cu un profit de 1%, aºa cum a fost pânã acum în sistemul de stat, ºi consecinþele se vor vedea.

Atât doar aº vrea sã se reþinã, cã Partidul România Mare a întins o mânã P.D.S.R.-ului în ceasul al 12-lea ºi P.D.S.R.-ul n-a vrut s-o primeascã.

Vã mulþumesc.

Dacã doriþi, poftiþi! Dar sã fie comentariul scurt, cã altminteri, politica în materie de privatizareÉ

Da, bineînþeles, domnule preºedinte.

Domnule deputat, doresc sã subliniez faptul, de altfel am ºi citit în expunerea, prima oarã, pe care am fãcut-o, cã se împarte în 8 zone, dar se are în vedere privatizarea a doar douã, deci nu vor fi 8 patroni, ºi cã fiecare îºi va face preþul lui.

Vã mulþumesc.

Domnul Valentin Vasilescu este?

Poftiþi! Domnul secretar de stat Tudor Florescu. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei.

Stimate domnule deputat,

Principiile care stau la baza condiþiilor pe care trebuie sã le îndeplineascã un aerodrom în vederea derulãrii în siguranþã a traficului aerian sunt cuprinse în anexa nr. 14 la Convenþia de la Chicago privind aviaþia civilã internaþionalã, la care România a aderat încã din anul 1965.

În conformitate cu prevederile anexei nr. 14, în jurul aerodromurilor se instituie un sistem complex de suprafeþe, delimitarea straturilor, protecþia acestor suprafeþe de teren reprezentând zone supuse servituþilor aeronauticii.

În aceste zone se impun restricþii privind înãlþimea obstacolelor, materialele utilizate la construcþie, pânã la interzicerea totalã a existenþei oricãrui fel de denivelare. Recomandãrile cuprinse în acestã anexã, cât ºi implicaþiile ce decurg din aceasta sunt transpuse în legislaþia naþionalã prin numeroase acte normative, dintre care enumãr: Ordonanþa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, Decretul nr. 95/1979 privind condiþiile de stabilire a terenurilor de aeronauticã, Normele tehnice M.34.80 privind limitarea zonelor de siguranþã a terenurilor de aeronauticã, Decizia directorului general al autoritãþii privind conþinutul dosarului de autorizare, Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1997 privind emiterea acordului Ministerului Transporturilor la documentaþiile tehnico-economice ale investiþiilor, Ordinul ministrului nr. 154/1997 privind aprobarea reglementãrilor de aeronauticã civilã ºi altele.

Emiterea avizelor pentru construcþiile aflate în zone supuse servituþilor aeronautice se face de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, regia autonomã aflatã sub autoritatea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 405/1993 ºi Hotãrârii Guvernului nr. 33/1994 privind tarifele pentru serviciile prestate.

Domnule ministru, îmi cer scuze, dar mai sunt încã 6 colegi de-ai dumneavoastrã care trebuie sã dea rãspunsuri, din Executiv. Deci vã rog sã sintetizaþi, pentru cã am senzaþia cã faceþi un raport foarte detaliat.

Îmi cer scuze, domnule preºedinte!

Nu, nu, ºi eu. Nu vã supãraþi, v-aþi pregãtit cu asiduitate, vreþi sã fiþi cât mai exhaustiv, dar gândiþi-vã cã mai sunt încã 6 colegi de-ai dumneavoastrã.

Deci încercaþi sã sintetizaþi ºi oferiþi rãspunsul scris domnului deputat. Uite, dânsul este de acord.

Domnule preºedinte, finalul rãspunsului cãtre domnul deputat: legislaþia este respectatã, iar acolo unde nu este, se aplicã corecþiile de rigoare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc pentru înþelegere ºi dumneavoastrã ºi domnului deputat, care acceptã rãspunsul scris.

Domnul deputat Iulian Mincu are trei întrebãri ºi-l rugãm sã încerce sã fie foarte sintetic, pentru cã are de primit trei rãspunsuri de la trei miniºtri diferiþi. Sã se gândeascã la vremea când era ministru ºi voia sã primeascã întrebãri mai scurte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi care aþi mai rãmas în salã,

În interpelarea mea de data trecutã, de pe 4 iunie, m-am adresat la trei ministere, practic, care rãspund de starea de sãnãtate a naþiunii: Ministerului Sãnãtãþii, Ministerului Muncii ºi Ministerului Agriculturii.

Punctul meu de plecare pentru aceste întrebãri a fost crearea, la 24 mai 2001, de cãtre premierul Nãstase, a Comisiei antisãrãcie ºi promovarea incluziunii sociale.

În primul rând, de la început vreau sã spun cã este o aberaþie. Sãrãcia este o stare de fapt, o abstracþiune, un efect al unei extrem de largi cauze profunde. Sãrãcia este acea lipsã de mijloace materiale care nu poate fi combãtutã printr-o structurã organizatoricã. Guvernul trece unei comisii, aºa-numita Comisie antisãrãcie, responsabilitatea pe care ºi-a asumat-o. Guvernul este, de fapt, incapabil sã realizeze ceva pentru ameliorarea sãrãciei. Aceastã comisie nu va avea bani pentru milionul de dat în agriculturã, ajutorul ºomerilor, ajutorul vârstei a treia pentru starea de sãnãtate, pentru susþinerea spitalelor ºi aºa mai departe.

De ce am abordat aceastã problemã care este, consider eu, extrem de importantã ºi de acutã?!

În primul rând, în momentul de faþã, dupã mãrirea aºa-numitului salariu, am ajuns la o medie a salariului de 105 dolari pe lunã. Vreau sã vã spun cã Ungaria are 314 dolari, Cehia Ð 364, Polonia Ð 375 ºi aºa mai departe. Dar nu acesta a fost motivul. ªi am sã vã arãt mai departe care este situaþia din punct de vedere al nutriþiei în þara noastrã ºi rezultatele sãrãciei asupra populaþiei.

Vreau sã vã spun cã, pornind de la reversul celãlalt, în Comunitatea Europeanã, Preºedintele Franþei a þinut pe data de 13 decembrie 2000 o ºedinþã specialã în faþa Comunitãþii Europene, ca Preºedinte al Comunitãþii Europene, de drept, la acea datã, abordând problema legatã de nutriþie în combaterea stãrii de patologie care existã în Occident ºi aceastã stare a patologiei Ð considerã Chirac Ð trebuie neapãrat combãtutã prin mãsuri de stat.

Pe data de 14 decembrie 2000 toate þãrile din Comunitatea Europeanã au semnat un Program de nutriþie ºi sãnãtate, iar pe data de 31 ianuarie 2001, în Franþa, a apãrut Programul de nutriþie ºi sãnãtate al Franþei.

Domnul Giurãscu, doamna Luminiþa Georghiu ºi domnul Gheorghe Predilã. V-aº ruga sã vã corelaþi între dumneavoastrã ºi sã fiþi cât mai succinþi, eventual sã-i oferim domnului profesor rãspunsurile scrise.

Doamna Luminiþa Gheorghiu. Domnul Giurãscu, cavaler întotdeauna, vã lasã pe dumneavoastrã, ca sã prindeþi tramvaiul, sã vã duceþi acasã.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte,

Stimaþi parlamentari,

Sãrãcia nu este o abstracþie, aºa cum spuneþi dumneavoastrã, domnule deputat Iulian Mincu. Este o realitate.

Comisia antisãrãcie creatã, realizatã la nivelul Guvernului este o dovadã a preocupãrii Guvernului României pentru starea cetãþenilor. Mãsurile luate de Guvernul condus de domnul Adrian Nãstase sunt reale, se vãd, în comparaþie cu cele ale Guvernelor ultimilor 4 ani, care au guvernat România.

Mã aºteptam ca dumneavoastrã sã ne fi relatat câteva dintre mãsurile pe care le-aþi luat cât aþi fost ministru al sãnãtãþii. Acuzaþiile la starea sãnãtãþii nu sunt reale, sunt subiective. Programele ºi actele normative adoptate în ultimele 5 luni de Guvernul Adrian Nãstase certificã faptul cã se face realmente ceva. Numai un rãuvoitor nu vrea sã recunoascã acþiunile Guvernului condus de domnul profesor universitar Adrian Nãstase.

Problemele ridicate de dumneavoastrã se regãsesc în studiile realizate de Laboratorul de igienã a alimentaþiei din cadrul Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureºti, din perioada 1996-2000.

Voiam sã vã relatez faptul cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, din ianuarie încoace, se preocupã, împreunã cu celelalte instituþii abilitate, de îmbunãtãþirea asistenþei medicale din România ºi pune un accent deosebit pe activitãþile de prevenþie.

O dovadã în acest sens o constituie fondurile acordate programelor de profilaxie, aflate în subordinea directã a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, prin care un rol prioritar se acordã educaþiei nutriþionale a populaþiei.

În acest sens, la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei se deruleazã Programul nr. 19, Programul de prevenþie ºi control în diabetologie ºi alte boli de nutriþie, adulþi ºi copii.

Vã mulþumesc. Domnul Predilã, agricultura ºi sãnãtatea.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Dupã cum vã este cunoscut, la preluarea guvernãrii, la începutul acestui an, o problemã deosebitã a constituit-o relansarea agriculturii ºi, cu aceastã ocazie, asigurarea hranei necesare populaþiei. Vã este cunoscut, totodatã, cã 38% din populaþia activã a României locuieºte la sate. Populaþia totalã care locuieºte la sate a crescut, datoritã unor mutaþii care au avut loc, la aproape 54%. Noi avem în þarã posibilitãþi ºi dispunem de condiþii sã asigurãm nu numai hranã îndestulãtoare pentru populaþie, ci ºi un excedent de produse, numai cã în momentul de faþã trebuie sã construim acel sistem care sã permitã sã punã în valoare aceste condiþii.

Dintre obiectivele prioritare ale politicii agrare în România este ºi acela de a asigura surse de materii prime agricole pentru toate produsele agroalimentare ºi, în primul rând, de a asigura securitatea alimentarã naþionalã. Aceasta presupune nu numai crearea unor stocuri suficient de mari la nivel naþional, dar sã asigure ºi alimentele în sortimentele necesare pentru o hranã echilibratã.

Programul naþional de redresare ºi dezvoltare a agriculturii, a industriei alimentare, care a fost întocmit de Ministerul Agriculturii ºi aprobat de Guvern ºi de Parlament, a prevãzut ºi o serie de mãsuri care sunt menite sã valorifice mai bine potenþialul existent al României. Am sã le punctez pe cele care au susþinut producþia agricolã cu acel milion pe hectar, subvenþia la seminþe, care a fost acordatã, un ordin care a sprijinit producãtorii agricoli ºi sã se asigure mai multe maºini ºi alte utilaje tehnologice. Dupã cum vedeþi, recolta, în momentul de faþã, este destul de bunã, este promiþãtoare. În acelaºi timp, recent, în prezenþa primului-ministru, a fost aprobat Programul naþional de relansare a zootehniei ºi eu aº vrea sã vã spun dumneavoastrã cã în momentul de faþã noi avem produse zootehnice, la unele specii, suficiente. Dacã urmãrim statistica producþiei de lapte, o sã vedeþi cã în România, acum, asigurãm fizic 300 de litri de lapte pe locuitor. Sistemul de preluare este deficitar, pe care trebuie sã-l punem rapid la punct, pentru cã foarte mari cantitãþi de lapte care se produc în mediul rural nu ajung sã fie valorificate nici ca atare, ca produs în stare proaspãtã, dar nici prelucrate, datoritã acestui sistem deficitar care existã în preluarea produselor.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule profesor Mincu! Aveþi milã de noi!

În primul rând, doamnei secretar de stat, numele nu i-l cunosc, vreau sã-i spun cã sãrãcia în 1996 cuprindea numai 19,9% din populaþia þãrii, iar în anul 2000 cuprinde 44% din populaþia þãrii, de fapt 50% din populaþia þãrii.

Vreau sã-i mai spun doamnei secretar de stat cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei atunci avea nutriþioniºti ºi fixase 9 programe de sãnãtate, de conducere a sãnãtãþii. Vreau sã i le reamintesc, dacã nu le ºtie, dacã nu, sã întrebe de la cei care sunt specialiºti. Creºterea consumului de fructe, creºterea consumului de calciu, reducerea aportului de grãsimi sub 35%, cã la noi se mãnâncã peste 45%, scãderea aportului de glucide de la 65-70% sub 55%, reducerea consumului de alcool, ºi vreau sã-i spun doamnei secretar de stat cã, în prezent, consumul de alcool în România depãºeºte în Câmpia Munteniei cu aproape 73% normalul, care e considerat pânã la 20 grame alcool pur, iar la Braºov cu 65%, ca sã numai vorbesc la Vrancea, cã se apropie de aceeaºi sumã, cã reducerea consumului de alcool este de fapt reducerea patologiei cardiovasculare. Ne propusesem reducerea colesterolului mediu cu 5%, reducerea tensiunii arteriale cu o medie de 10 mm mercur, reducerea cu 20% a prevalenþei supragreutãþii, v-am citat ºi creºterea, bineînþeles, a activitãþii fizice, v-am citat din programul pe care îl gãsiþi, de fapt, tipãrit în cartea mea din 1977, doamnã. Însã ceea ce vreau sã vã spun este cã programele de sãnãtate la noi vin ºi trec o datã cu guvernele respective. Noi nu acuzãm Guvernul, noi acuzãm sistemul de abordare.

În ceea ce priveºte alimentaþia aº vrea sã vã spun, domnule ministru al agriculturii, cã nimeni n-a spus cã existã 38% populaþie în mediul rural, existã 45% populaþie în mediul rural. Am spus cã 38% ia o singurã masã pe zi. Vreþi sã vã spun din ce este compusã aceastã masã? Nu e nevoie sã v-o spun, o cunoaºteþi ºi dumneavoastrã. Dar vreau sã vã spun un lucru care ne priveºte pe noi toþi. Faptul cã în cheltuielile de consum se gãsesc 80,6% din producþia individului, a familiei, ºi respectiv în mediul rural fiind 82%, iar în mediul urban 78%. Iar la aceasta adãugaþi impozitele de 10% per total pe þarã, dintre care 14,8% în mediul urban ºi 5,1% în mediul rural. Vedeþi ce mai rãmâne pentru investiþii!

Domnule profesor, vã propun sã ne daþi la fiecare câte o carte a dumneavoastrã...

Gata, am ºi terminat, domnule ministru.

Vreau sã vã spun, domnule preºedinte, am ºi terminat, vreau sã vã spun cã problema este foarte serioasã ºi cã atinge din punct de vedere biologic naþiunea.

Vreau sã mai termin cu o singurã problemã, care este deosebit de gravã ºi serioasã. Cã la aceasta se adaugã alcoolismul ºi la alcoolism se adaugã mortalitatea, pentru cã totdeauna sãrãcia este împreunã cu alcoolismul ºi, în timp ce în America asistãm la o scãdere cu 54% a mortalitãþii în decurs de 30 de ani, la noi asistãm la o creºtere cu de 4 ori a mortalitãþii în acelaºi decurs de timp.

Poftiþi, doamna Gheorghiu!

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Îmi pare rãu, dar toate datele pe care dumneavoastrã le-aþi preluat se referã la România anilor 1996-2000.

Din ceea ce cele 3 ministere au relatat în faþa Domniilor voastre, rezultã cu prisosinþã grija Guvernului Adrian Nãstase pentru fiinþa umanã, pentru cetãþeanul României de astãzi, deci programe, fonduri alocate, tocmai pentru a asigura o stare bunã cetãþeanului. Ultimele 5 luni au relevat cu prisosinþã acest fapt. ªi, v-am spus, trebuie sã fiþi siguri de buna-credinþã a acestui Guvern. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegiÉ

Nu neg ºi nu am negat acest lucru, doamnã ministru, însã este o problemã, de fapt, de la care am plecat. Nu fac un comitet de combatere a sãrãciei într-o perioadã când Guvernul îºi asumã o astfel de rãspundere, pentru cã nu dai comitetului aceastã rãspundere. Comitetul nu are ce face!

Deºi aþi rãmas puþini, eu am rugãmintea sã respectaþi colegialitatea, sã nu abuzãm unii de ceilalþi.

Existã un regulament care se referã la un timp de expunere, la un timp de dezbatere ºi, cu obstinenþã, îl cam depãºiþi. Eu tot vã rog, dumneavoastrã abuzaþi de bunãtatea mea ºi nu-i corect, cã, uite, loviþi ºi în colegii dumneavoastrã, pe care îi obligãm sã stea pânã la ora 20,30.

Cu aceasta, declar ºedinþa închisã.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 20,10._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/21.VI./2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei