Mihai Doru Oprișcan

„Avem fonduri europene – ce facem cu ele?!” Declarația mea politică se referă la modul dezastruos în care sunt accesate în teritoriu fondurile europene.

Actualul Guvern și-a stabilit ca prioritate atragerea de fonduri europene. Ne-am fixat și un obiectiv important: 3 miliarde de euro pe care să îi accesăm prin proiectele din acest an. Cu alte cuvinte, ne-am angajat la o sumă de 20 de ori mai mare decât cea de anul trecut. Cum vom reuși să ne respectăm promisiunea?

Deși la nivel central au fost dispuse măsuri clare care să faciliteze absorbția de fonduri europene, în teritoriu nu s-a schimbat nimic. Primarii, mai ales cei nou-aleși, habar nu au de posibilitățile și facilitățile de finanțare. Informația trece foarte greu bariera Capitalei, site-urile care ar trebui să ofere date prompte nu sunt actualizate. Românii interesați de aceste fonduri nu știu unde și cui să se adreseze. În cel mai „fericitˮ caz, remarcați ghilimelele, acești oameni ajung pe mâna unor funcționari birocrați care le vorbesc în termeni abstracți. Pe de altă parte, ritmul lent în care sunt schimbați șefii de agenții din teritoriu afectează negativ activitatea acestor instituții.

Vă ofer un singur exemplu în acest sens. La Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Mureș, pe Măsura 1.1.2 privind facilitarea accesării de fonduri pentru tinerii care vor să se stabilească în mediul rural, au fost depuse doar două proiecte. Asta deși în cadrul ultimei sesiuni de depunere de proiecte, încheiate recent, existau sume disponibile pentru aproximativ 100 de proiecte. Aceeași situație dezastruoasă s-a înregistrat și pentru proiectele depuse pentru Măsurile 1.4.1 și 1.4.2.

Așadar, dacă măsurile luate la centru pentru facilitarea absorbției de fonduri europene nu sunt propagate eficient și în teritoriu, vom asista la un eșec total. Ne dorim asta? În mod cert, nu.

Trebuie să ne concentrăm deci pe accelerarea transmiterii la nivelul instituțiilor din județe a tuturor măsurilor pe care le dispunem aici, în București. Asta cu atât mai mult cu cât aceste finanțări nu trebuie privite doar ca surse de prosperitate economică, ci și ca metode extrem de eficiente de combatere a șomajului în mediul rural.