Corneliu Vadim Tudor

Ba da, eraþi pe-acolo, vã spãlaþi maºinuþa în faþa **Casei Scânteii,** cu o stropitoare în formã de elefãnþel, din plastic. Pãi, dar cum? ªi eram eu în **Casa Scânteii.** Dar vã admir pentru chestiunea aceasta ºi vã tratez cu simpatie. Cãlcaþi vertiginos pe urmele unui poet din epocã. El spunea aºa: ”ªi mai trece o noapte, ºi mai trece o zi,/ Se ascute lupta dintre clase,/ Iar chiaburii se vãdesc a fi,/ Elemente tot mai duºmãnoaseÒ. Aºa ne-aþi demascat pe noi acum, de parcã am fi niºte duºmani ai prieteniei dintre poporul român ºi minoritatea maghiarã.

Nu avem, domnule, nimic cu minoritatea maghiarã! Dar Ñ uite! Ñ vã dau un singur exemplu. ªi profit cã este aici ºi domnul prim-ministru, Adrian Nãstase, ºi acest titan al gândirii, cu cap de Iorga, din Botoºani, Octav Cozmâncã, sã vedeþi dacã este bine, sã vedeþi dumneavoastrã dacã este bine ce s-a întâmplat, în urmã cu câteva sãptãmâni, la Biserica Reformatã din Cluj. Haideþi sã punem lucrurile pe fãgaºul normal! Deci, era ceremonia de învestire a lui Pop GŽza în funcþia de episcop reformat din Ardeal. Festivitatea a început cu intonarea imnului de stat al Ungariei, iar în bisericã a fost arborat un singur drapel, fireºte, al Ungariei. Secretarul de stat pentru culte din Guvernul Nãstase, pe nume Tãnase, a citit decretul domnului Ion Iliescu privind confirmarea episcopului, dupã care ºi decretul ºi alocuþiunea domnului Tãnase au fost traduse imediat în ungureºte. Mai mare umilinþã nici nu se putea! Aceasta a avut loc la Cluj-Napoca, în condiþiile în care limba maghiarã nu este oficializatã ca a doua limbã a României, darãmite dacã noi legiferãm, cu mâna noastrã, o asemenea anomalie. În mãsura în care mi-au mai rãmas câteva secunde, vreau sã vã anunþ cã am primit prin fax, chiar acum, ”Apelul intelectualitãþii clujene pentru apãrarea limbii româneÒ, semnat de câteva sute de intelectuali, în frunte cu câþiva profesori universitari: Dumitru Protase, Ioan Alexandru Creºan ºi cu alþii. Primele cuvinte sunã bine pentru oameni de carte, cum sunt domnii: Rãzvan Teodorescu, Sergiu Nicolaescu, George Pruteanu, Adrian Pãunescu, ºi ceilalþi pe care îi asigur de preþuirea mea. Este un prilej de meditaþie pentru toatã lumea, inclusiv pentru noi. Într-un moment hotãrâtor pentru destinele poporului român, intelectualii clujeni îºi exprimã îngrijorarea faþã de pericolul care ne ameninþã prin aplicarea actualului proiect al Legii administraþiei publice locale Ð oficializarea limbii maghiare caÉ