Cătălin Cristache

„Beneficii ale apartenenței României la Uniunea Europeană”

Lupta politică internă din această perioadă ne face să pierdem o oportunitate extraordinară de a transmite un mesaj clar cetățenilor acestei țări: cea mai bună cale spre bunăstare și securitate națională o reprezintă prezența României în Uniunea Europeană. Acesta este un mesaj crucial de transmis, în contextul creșterii în intensitate a discursului eurosceptic, pedala fiind apăsată de actuala putere PSD–ALDE, dar și având în vedere câteva probleme reale cu care se confruntă UE, cele mai mari fiind lipsa unei viziuni clare și lipsa leadershipului politic.

Românii trebuie să știe că în cei 12 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește situația socială și economică, dar și în ceea ce privește funcționarea instituțională a statului român. În perioada pre-2007 riscul perpetuării unui regim autoritarist de tip Liviu Dragnea ar fi fost infinit mai mare decât acum. Chiar și asaltate din toate direcțiile, instituțiile statului român încă rezistă, cu perspectiva ca lucrurile să revină la normal odată cu instalarea unei noi puteri politice legitime, care să aibă prioritățile corecte.

Din 2007 și până acum PIB-ul României mai mult decât s-a dublat. În 2006 acesta era de 97,7 miliarde de euro, pentru ca în 2018 să fie de 202 miliarde de euro, aceasta în condițiile în care întreaga Europă a traversat cea mai gravă criză economică de după al Doilea Război Mondial. Efectele se văd și în viața de zi cu zi a românilor: salariul mediu net era în 2006 de 866 de lei, ajungând în februarie 2019 la 2.933 de lei. Pensia medie era de 374 de lei, pentru ca acum să fie de 1.181 de lei.

În cei 11 ani de când România a intrat în UE, balanța financiară netă a României, adică diferența dintre sumele primite de la Comisia Europeană și sumele plătite de noi la bugetul comunitar, a fost de 30,4 miliarde de euro. În ciuda _fake news_ -urilor promovate de eurosceptici, s-a ajuns

la un grad de multiplicare de 6,4 între cât primim de la UE și cât contribuim.

În timpul guvernării eurosceptice a PSD–ALDE, chiar Comisia Națională de Prognoză a realizat un scenariu de evoluție cu privire la ce ar fi însemnat economia românească fără fonduri europene și ce înseamnă cu fonduri europene. PIB-ul este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absența utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008–2015. Dacă în perioada 2013–2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 miliarde de euro, România nu ar fi înregistrat creștere economică. De asemenea, productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută și ocupare, este de 3,1 ori mai mare față de scenariul „fără fonduri”. Rata șomajului este cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost în scenariul „fără fonduri”. Consumul privat este și el cu 19% mai mare față de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.