Stenogramă plen

3. PSD a reușit să obțină o creștere importantă, de peste 50%, a salariilor profesorilor, aceasta în timp ce a reușit să construiască 90 de creșe și grădinițe și a modernizat 115 unități de învățământ. Angajații din învățământ au beneficiat de o creștere de 15% de la 1 ianuarie 2017, pentru unele categorii de dascăli veniturile crescând substanțial. În ianuarie 2018 salariul brut al asistentului fără vechime cu gradație 5 ajungea la 3.579 de lei, iar după creșterile din martie 2018 a ajuns la 4.295 de lei. De la 1 decembrie 2018 se acordă și un spor de suprasolicitare de 10% cadrelor didactice de predare, iar de la 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare regulamentul de acordare a sporurilor pentru condiții vătămătoare. Totodată, peste 80.000 de elevi din licee profesionale primesc burse din fonduri europene, iar liceenii care obțin rezultate la olimpiadele internaționale pot beneficia de granturi între 2.500 și 4.000 de euro, în timp ce aceia care obțin rezultate la olimpiadele naționale pot beneficia de granturi între 1.500 și 3.000 de euro.

4. PSD a reușit să obțină cele mai mari majorări din istorie pentru domeniul sănătății, respectiv salariile medicilor și asistentelor, care acum au venituri comparabile cu cele din Europa. Exemple de creșteri ale veniturilor „în mână” de pe fluturașul de salariu ale celor care lucrează în sistemul de sănătate:

– medic primar: de la 4.880 lei în 2016 la 15.175 lei în 2019;

- medic specialist ATI: de la 3.817 lei în 2016 la 12.156 lei

- în 2019;

– chirurg, chirurgie generală: de la 2.823 în 2016 la 7.700 în 2019.

„Beneficii ale apartenenței României la Uniunea Europeană”

Lupta politică internă din această perioadă ne face să pierdem o oportunitate extraordinară de a transmite un mesaj clar cetățenilor acestei țări: cea mai bună cale spre bunăstare și securitate națională o reprezintă prezența României în Uniunea Europeană. Acesta este un mesaj crucial de transmis, în contextul creșterii în intensitate a discursului eurosceptic, pedala fiind apăsată de actuala putere PSD–ALDE, dar și având în vedere câteva probleme reale cu care se confruntă UE, cele mai mari fiind lipsa unei viziuni clare și lipsa leadershipului politic.

Românii trebuie să știe că în cei 12 ani de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește situația socială și economică, dar și în ceea ce privește funcționarea instituțională a statului român. În perioada pre-2007 riscul perpetuării unui regim autoritarist de tip Liviu Dragnea ar fi fost infinit mai mare decât acum. Chiar și asaltate din toate direcțiile, instituțiile statului român încă rezistă, cu perspectiva ca lucrurile să revină la normal odată cu instalarea unei noi puteri politice legitime, care să aibă prioritățile corecte.

Din 2007 și până acum PIB-ul României mai mult decât s-a dublat. În 2006 acesta era de 97,7 miliarde de euro, pentru ca în 2018 să fie de 202 miliarde de euro, aceasta în condițiile în care întreaga Europă a traversat cea mai gravă criză economică de după al Doilea Război Mondial. Efectele se văd și în viața de zi cu zi a românilor: salariul mediu net era în 2006 de 866 de lei, ajungând în februarie 2019 la 2.933 de lei. Pensia medie era de 374 de lei, pentru ca acum să fie de 1.181 de lei.

În cei 11 ani de când România a intrat în UE, balanța financiară netă a României, adică diferența dintre sumele primite de la Comisia Europeană și sumele plătite de noi la bugetul comunitar, a fost de 30,4 miliarde de euro. În ciuda _fake news_ -urilor promovate de eurosceptici, s-a ajuns

la un grad de multiplicare de 6,4 între cât primim de la UE și cât contribuim.

În timpul guvernării eurosceptice a PSD–ALDE, chiar Comisia Națională de Prognoză a realizat un scenariu de evoluție cu privire la ce ar fi însemnat economia românească fără fonduri europene și ce înseamnă cu fonduri europene. PIB-ul este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absența utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008–2015. Dacă în perioada 2013–2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 miliarde de euro, România nu ar fi înregistrat creștere economică. De asemenea, productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută și ocupare, este de 3,1 ori mai mare față de scenariul „fără fonduri”. Rata șomajului este cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost în scenariul „fără fonduri”. Consumul privat este și el cu 19% mai mare față de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.

Și aceasta nu este tot. Între 2007 și 2017 investițiile străine directe s-au majorat cu 36 de miliarde de euro, de la 42,5 miliarde de euro la 78,5 miliarde de euro. Conform estimărilor Eurostat, din 2007 până în 2017 românii care trăiesc în străinătate au trimis în țară 31,7 miliarde de euro, cu mențiunea că remitențele au scăzut gradual, de la 3,5% din PIB în primul an al intrării în UE la 1,5% din PIB în 2017.

Toate aceste cifre nu pot fi contestate. Ele reprezintă argumente solide în favoarea parcursului european al acestei țări ca singura șansă înainte pentru România. De aceea, este important ca pe 26 mai românii să refuze validarea discursului eurosceptic promovat de PSD–ALDE. Naționalismul populist de tip Dragnea–Tăriceanu reprezintă cea mai mare amenințare la adresa României.

Tema justiției este extrem de importantă, pentru că statul de drept reprezintă unul dintre fundamentele Uniunii Europene. Atunci când am ales să intrăm în UE am acceptat principii și valori precum existența unei justiții independente. Totuși este extrem de important ca nu numai această temă să se vadă în perioada următoare, ci și toate argumentele referitoare la apartenența noastră la UE. Poate că falia este trasată în jurul statului de drept de politicieni, când normal și firesc ar fi ca, odată cu aceste alegeri europarlamentare, să primeze orientarea pro și anti-UE. România nu-și poate permite luxul de a deveni o țară eurosceptică și putem evita acest risc doar dacă îi informăm corect pe oameni.

„Diferența dintre PSD și PNL – creșteri de venituri și investiții în sănătate și educație _versus_ tăieri de venituri și stagnare în dezvoltarea locală”

Doar un partid mare poate face lucruri mari! Doar un partid mare poate aduce o schimbare în bine care să se simtă în viața și în buzunarele cetățenilor. Iar astăzi, după atât timp, putem spune că în continuare PSD este cel mai mare partid din România și tot PSD a făcut cele mai mari lucruri pentru această țară. Vă reamintesc că PSD a dus România în NATO, iar țara noastră se bucură și astăzi de cel mai puternic sistem de securitate din lume.

Vă reamintesc că tot PSD a dus România în Uniunea Europeană. Acest partid a purtat negocierile pentru admiterea țării noastre în cadrul Uniunii.

Ne-am dorit ca România să fie în Uniunea Europeană, pentru că am fost și suntem convinși că aceasta este calea bună pentru România, iar noi ne iubim țara și nu ne ferim să spunem că suntem patrioți.

Suntem patrioți și vom fi patrioți în Europa, pentru că țara noastră are nevoie să fie reprezentată de patrioți în Parlamentul European și în celelalte foruri de conducere ale Uniunii! Cei care sunt trimiși de români să reprezinte România în Parlamentul României sunt trimiși acolo să apere țara noastră, nu să voteze împotriva ei, așa cum au făcut europarlamentarii PNL și USR. Să le fie rușine celor care au votat împotriva României! Să le fie rușine celor care au votat împotriva propriului popor! Nu există nicio scuză, nicio justificare pentru votul împotriva propriei țări.

PSD a arătat că este un partid mare și poate face lucruri mari pentru țară. A recuperat întârzierea Guvernului tehnocrat, iar astăzi România a ajuns din urmă media europeană la absorbția de fonduri europene. Acești bani se regăsesc în investițiile din sănătate și educație, în echipamentele de ultimă generație care au fost aduse în spitalele din România, inclusiv în județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament.

Mai sunt încă multe lucruri de făcut. Trebuie să continuăm creșterea veniturilor românilor și să ne concentrăm pe realizarea de investiții la nivel local.

Ce ne propun însă reprezentanții PNL, care vor să vină la putere? Liberalii le spun românilor că vor să abroge Legea salarizării unitare, să scadă salariile bugetarilor și să reducă semnificativ numărul de locuri de muncă de la stat.

„Ziua Europei sub patronajul președinției României la Consiliul Uniunii Europene”

An de an, la 9 mai este celebrată Ziua Europei, eveniment care marchează pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată Declarația Schuman în 1950, reprezentând primul pas în direcția creării Uniunii Europene de astăzi.

Începând cu 1 ianuarie 2019, România a preluat portofoliul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, astăzi contribuind direct la crearea politicilor europene, la dezvoltarea și modernizarea societății, pe toate planurile de activitate.

Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public în zilele de 4 mai la Bruxelles, 9 mai la Luxemburg și 19 mai la Strasbourg, cu scopul de a descoperi rolul instituțiilor europene în viața cetățenilor. La Bruxelles și Strasbourg tema de anul acesta este configurarea viitorului Europei. De asemenea, în toată Europa, inclusiv în România, vor fi organizate evenimente și activități pentru toți cetățenii, cu scop informativ asupra activității instituțiilor UE.

La 4 mai România a fost promovată la instituțiile europene din Bruxelles, cu ocazia „Zilei porților deschise”. Evenimentul a avut ca scop promovarea României digitale, interactive, creative, elemente care se regăsesc printre prioritățile

președinției române la Consiliul UE. Cu acest prilej, mii de vizitatori care au trecut porțile Consiliului Uniunii Europene au avut ocazia să descopere mai multe informații despre țara noastră.

În calitate de deputat, voi milita pentru o Europă unită și voi promova politicile menite să-i sprijine pe cetățenii României.

La mulți ani, cetățeni europeni!

„Solicit Guvernului modificarea și declasificarea anexei la Strategia națională pentru românii de pretutindeni. România și românii nu câștigă nimic prin clasificarea informațiilor privind situația comunităților sale înrudite de peste hotare”

Zilele acestea am luat act cu mare satisfacție de „Programul guvernamental de cooperare cu diaspora poloneză și polonezi din străinătate în anii 2015–2020”, adoptat de Consiliul de Miniștri al Republicii Polonia și însoțit de un atlas al prezenței poloneze peste hotare, elaborat și publicat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polonia, în baza datelor furnizate de misiunile diplomatice din străinătate, inclusiv din cele două state românești ale noastre: România și Republica Moldova.

Am apreciat gradul de transparență, obiectivitate și responsabilitate a autorităților poloneze în raport cu diaspora și comunitățile istorice înrudite din afara granițelor țării, precum și măsurile perfect euroconforme și eficiente pe care statul polonez le promovează în domeniu.

În mod evident, a trebuit să compar acest program guvernamental polonez, precum și prezentarea comunităților poloneze de peste hotare cu documentele prin care se conduce țara noastră pe planul asistării comunităților românești din afara granițelor țării.

În timpul ministeriatului Grindeanu, Guvernul țării noastre a adoptat Hotărârea nr. 405 din 31 mai 2017 privind aprobarea Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017–2020. Strategia cuprinde o singură anexă, intitulată „Prezentarea comunităților”. Acesta „face parte integrantă din strategie și nu se publică, fiind clasificată, potrivit legii”.

Acest fapt distinge România în peisajul european, întrucât niciun alt stat de pe continent, fie membru al Uniunii Europene, fie extracomunitar, nu și-a clasificat legislația în materie de minorități înrudite de peste hotare sau părți ale acestei legislații. Când spunem legislație, folosim termenul în accepțiunea europeană cea mai largă, având în vedere atât legile propriu-zise, cât și orice act juridic subsecvent, inclusiv hotărârile de guvern.

Constatăm că nu există în România nicio hotărâre de guvern cu privire la minoritățile de orice fel din țară, etnice, lingvistice, culturale sau religioase, care să fie clasificată integral sau în parte, așa cum se întâmplă în cazul anexei la Hotărârea Guvernului nr. 405/2017. Deci putem vorbi cu just temei despre o dublă măsură.

„Se achită integral plățile dispuse de instanțe pentru dascălii români!”

Guvernul PSD–ALDE mai rezolvă încă o problemă insistent reclamată de cadrele didactice: plata integrală a sumelor pe care le-au câștigat în instanță. În acest fel se îndeplinește angajamentul asumat în fața dascălilor.

Ministerul Educației Naționale plătește integral atât sumele restante aferente hotărârilor judecătorești, cât și pe cele scadente în 2019. Cadrele didactice își vor primi banii în preajma sărbătorilor de Paște.

Banii necesari, peste 710 milioane de lei, au fost transferați de la buget la Ministerul Educației Naționale.

Alte sume considerabile au fost alocate universităților de stat, pentru plata până la data de 25 aprilie a restanțelor, respectiv:

– 88 de milioane de lei pentru punerea în executare a sentințelor judecătorești, reprezentând diferențe salariale; – 5 milioane de lei pentru achitarea dobânzilor legale generate de sentințele judecătorești;

– 272 de milioane de lei pentru punerea în aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferențelor salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat, pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011.

Astfel, guvernarea PSD închide răni vechi ale retribuirii dascălilor și face dovada atât a voinței sale politice, cât și a performanței sale guvernamentale, generatoare de resurse financiare suficiente, inclusiv pentru astfel de nevoi.

Ceea ce banda de tâlhari Băsescu–Boc–Blaga–Hava–Falcă a furat de la români PSD dă înapoi. Vom continua să luptăm pentru ca acești bandiți din vechiul PDL, vopsit în noul PNL, să nu mai taie niciodată din banii românilor!

„«Da» la referendum!”

În aceste momente România se află din nou în fața unei alegeri importante pentru viitorul nostru. Decidem între Uniunea Europeană și haos, între partenerii noștri vestici, alături de care ne putem câștiga prosperitatea, prin muncă și cinste, și o grupare cu apucături oligarhice, care vrea să pună mâna pe banii câștigați de românii cinstiți.

Alegerile pentru Parlamentul European vor fi dublate și de referendumul pentru justiție inițiat de președintele Iohannis. Mesajul este unul cât se poate de simplu pentru toți românii care își doresc o țară normală: ne dorim ca dreptatea să fie pentru toți cetățenii României sau ne dorim ca cei aflați la putere să fie deasupra legilor naționale și europene?

Până la alegerile de pe 26 mai vom asista la încercările disperate ale PSD–ALDE de a stârni zâzanie în societate, de a crea sentimentul de neîncredere în referendum, de a face oamenii să nu vină la vot. Dar astfel de manevre nu vor avea succes. Suntem mai mulți, vom ieși mai mulți la vot și vom arăta că nu se mai poate așa!

Avem nevoie de guvernanți cinstiți, nu corupți, de specialiști, nu de indivizi fără niciun fel de competențe. Este necesar să trimitem în Parlamentul European persoane oneste, politicieni de calibru, cu orientare proeuropeană, care să ne apropie de Europa și pe care Europa să îi asculte.

Așadar, pe 26 mai asigurăm viitorul României, inclusiv prin votul la referendumul pentru justiție. Este momentul în care, prin votul nostru, corupții din PSD–ALDE, ce ne conduc astăzi, nu vor mai avea nicio șansă și vom arăta că această țară își dorește altceva, nu vrea corupție.

Suntem europeni și așa vom rămâne. Vom dovedi la vot, atât la europarlamentare, cât și la referendum. România nu renunță la statul de drept și la drumul său european!

„Alegerile europarlamentare, extrem de importante pentru PSD Bacău”

Suntem în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, extrem de importante, atât în contextul deținerii președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, cât și în contextul scrutinului prezidențial de la sfârșitul acestui an. Partidul Social Democrat a început această bătălie electorală în forță, deoarece avem marele avantaj că am realizat ceea ce am promis în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016.

Alegerile din 26 mai au o însemnătate deosebită pentru Organizația Județeană PSD Bacău, prin prezența pe un loc eligibil a președintelui Dragoș Benea. Este o desemnare de care suntem mândri, dar, în același timp, aceasta ne obligă să ne motivăm și să ne mobilizăm la maximum, pentru a obține un rezultat meritoriu.

Consider că este foarte important să le spunem băcăuanilor, în această campanie electorală, despre calitățile candidaților noștri pentru Parlamentul European. În ceea ce-l privește pe liderul PSD Bacău, senatorul Dragoș Benea, performanțele politice și administrative ale Domniei Sale sunt recunoscute, de numele său fiind legate foarte multe progrese la nivel județean, mai ales în cei 12 ani cât a fost președintele Consiliului Județean Bacău, 2004–2016: modernizarea Aeroportului „George Enescu”, Secția de radioterapie a Spitalului Județean Bacău, care oferă posibilitatea tratării bolnavilor de cancer; Programul național de dezvoltare locală, PNDL 1 și PNDL 2, prin care s-au alocat județului Bacău fondurile necesare pentru investiții în infrastructura rutieră, în educație – școli și grădinițe –, în sănătate, apă și canalizare, în toate comunele județului; heliportul Spitalului de Urgență Moinești; modernizarea și repunerea în funcțiune a Clubului Lira din Moinești; finanțarea și începerea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Bacău; finanțarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru autostrada Iași–Bacău–Brașov; și multe alte realizări care au avut ca efect direct îmbunătățirea calității vieții băcăuanilor.

De altfel, întreaga listă a PSD pentru alegerile europarlamentare este compusă din oameni valoroși, care au avut rezultate politice remarcabile în ultima perioadă și s-au afirmat ca lideri de opinie în județele pe care le reprezintă. Candidații noștri sunt bine pregătiți și determinați să schimbe în bine fața României în Uniunea Europeană, pentru că, din experiența ultimilor ani, este evident că avem nevoie de patrioți în Parlamentul European!

„Troc între Liviu Dragnea, Viktor Orbán și Kelemen Hunor – eliminarea examenelor de limba română la evaluarea națională și bacalaureat pentru elevii maghiari”

Proiectul privind eliminarea examenelor de limba română la evaluarea națională și la bacalaureat pentru elevii maghiari, anunțat de doi deputați ai UDMR, este o enormitate legislativă care este de natură să amplifice tensiunile etnice la nivelul societății românești.

Este important ca toți românii, indiferent de etnia căreia îi aparțin, să știe să vorbească limba română. Dacă respectivul proiect de lege ar fi pus în aplicare, de pierdut ar avea tot tinerii etnici maghiari. Pe de o parte, ar fi în continuare vulnerabili, prin simplul fapt că nu cunosc limba națională, oportunitățile fiindu-le mult limitate. Astfel, rămân prizonieri în lumea strâmtă construită de UDMR după 1989. Pe de altă parte, se creează ideea unei segregări etnice artificiale, în contextul în care nu vorbim despre imigranți, ci despre oameni născuți și crescuți în România.

Acest proiect legislativ poate fi obiectul unui troc tripartit Dragnea–Viktor Orbán–Kelemen Hunor. Nu ar fi deloc exclus ca, pentru a-și păstra majoritatea parlamentară, daddy să facă această nouă concesie, cedând șantajului UDMR.

Această lege are și rolul de a măsura cât de patrioți sunt conducătorii și cât de vigilentă este societatea înaintea unui eventuale propuneri de modificare a Constituției pentru autonomie pe criterii etnice. Președintele Traian Băsescu le-a spus de mai multe ori etnicilor maghiari: „Atâta autonomie la Târgu Secuiesc precum la Caracal!”

„Ajutor pentru tinerii fermieri”

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au lansat, la sfârșitul lunii aprilie a acestui an, un pachet de creditare în valoare de un miliard de euro, care îi vizează în mod specific pe fermierii tineri.

În 2017, 27% dintre cererile de credite depuse la bănci de către fermieri tineri din UE au fost respinse, în comparație cu doar 9% în cazul altor fermieri. Pachetul, în valoare de un miliard de euro, anunțat de comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, și de vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, vizează creșterea accesului fermierilor din UE, în special al celor tineri, la finanțare.

Acest nou program de creditare face parte dintr-o „Inițiativă comună vizând fermierii tineri” a Comisiei Europene, împreună cu BEI, care urmărește să reunească sprijinul acordat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, FEADR, cu mijloacele financiare și expertiza BEI. Ea include utilizarea continuă a granturilor FEADR pentru fermierii tineri și pentru întreprinderile nou-înființate, care pot fi utilizate ca subvenții pentru rata dobânzii sau pentru asistență tehnică, în combinație cu instrumente financiare. Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții oferă sprijin consultativ și expertiză autorităților de management.

Potrivit legislației europene, un „tânăr agricultor” are mai puțin de 40 de ani. Această categorie reprezintă 11% din totalul celor 10,3 milioane de agricultori în 2016, potrivit cifrelor Eurostat, în timp ce 32% aveau peste 65 de ani.

„Este o problemă majoră a le oferi tinerilor agricultori credite pe termen lung cu dobânzi rezonabile. Accesul la finanțare este crucial și adesea un obstacol pentru tinerii care vor să îmbrățișeze această profesie”, a subliniat Phil Hogan.

Inițiativa comună va viza împrumuturi pe termen de 15 ani, la dobânzi „inferioare celor de pe piață”.

Programul va fi gestionat, la nivel de stat membru, de băncile și societățile de leasing care își desfășoară activitatea în UE. Băncile participante ar trebui să contribuie cu sume corespunzătoare celor angajate de BEI, ridicând astfel valoarea totală la un nivel potențial de două miliarde de euro, iar fermierii tineri ar trebui să aibă prioritate.

„Reforma PSD, o piatră legată de prosperitatea țării”

Creșterile salariilor bugetarilor nu ar trebui să fie o problemă, dacă această guvernare le-ar fi făcut cu capul. Această creștere de salarii pentru profesori, medici, asistenți medicali, precum și pentru alte categorii de bugetari nu poate fi negată de nimeni.

Dar întotdeauna există un „dar”! Ministerul Finanțelor Publice ne tot dă cifre cu numărul mare de bugetari și are frumoasa intenție de a mai reduce din numărul acestora. Așa reformă nu o dorim nici dușmanilor noștri!

Milioane de români muncesc în afara țării, populația României continuă să scadă, tinerii pleacă să își construiască un viitor mai bun, iar așa-zisa reformă făcută de PSD este pe fiecare zi ce trece un mare dezastru. Încotro ne îndreptăm?

Mărirea salariilor, Legea pensiilor și creșterea alocațiilor copiilor i-a adus în pragul critic. Nu mai sunt bani, mai ales că investițiile la noi sunt la pământ. Tot luăm de la investiții pentru a plăti pensiile și salariile, iar bugetul pe acest an arată negru pe alb că pensiile, salariile și ajutoarele sociale însumează 20,7% din PIB, iar investițiile doar 4,6%. O fi bine? O fi rău?

PSD nu a făcut niciodată o reformă. A tot dat salarii mărite, pensii, ajutoare sociale și pomeni electorale, fără a face investiții majore care să aducă mai mulți bani la buget. Reforma în domeniul sănătății nu s-a făcut, iar mult așteptatele spitale regionale sunt tot pe hârtie desenate. Nici reforma în educație nu s-a făcut, chiar dacă aceasta reprezintă singura soluție de salvare a României.

Ministerul Finanțelor Publice se împrumută tot mai greu pe piața bancară și apelează la rezerve, disperat că banii s-au cam terminat. Cine va fi răspunzător de aceste greșeli?

Chiar dacă v-ați lăudat cu un program de guvernare care asigură prosperitatea țării, efectul se pare că este altul. Nu vreți să recunoașteți că există o gaură care trebuie umplută cât mai repede, iar România nu are altă cale decât să se împrumute și iar să se împrumute pentru finanțarea cheltuielilor pe acest an.

Să sperăm că nu ne va bate la ușă criza economică, o criză de care românii nu au nevoie. Oare va răspunde cineva de acest viitor dezastru?

„9 Mai, reper pentru Uniunea Europeană”

Peste numai două zile vom celebra împreună Ziua Europei, o zi cu o însemnătate deosebită pentru noi toți, cu atât mai mult cu cât în aceste momente la președinția Consiliului Uniunii Europene se află țara noastră și trebuie să fim mândri că România, la primul mandat, și-a îndeplinit până acum și își îndeplinește și în continuare cu profesionalism sarcinile pe care și le-a asumat la momentul preluării președinției.

România europeană de astăzi nu poate exista fără aspirațiile și sacrificiile generațiilor anterioare, de-a lungul timpului ziua de 9 Mai devenind un reper pentru Uniunea Europeană și un moment de necesară reflecție asupra viziunii fondatorilor, care au înțeles cât de important este să lăsăm urmașilor noștri un spațiu durabil de solidaritate, egalitate și prosperitate.

Când vorbim despre Europa unită, vorbim despre o Europă în care să ne fie ușor să călătorim, vorbim despre o Europă fără granițe între statele sale, vorbim despre o Europă care să nu fie măcinată de neîncrederea între țări, vorbim despre o Europă în care fiecare stat trebuie să fie tratat în mod egal ca partener.

Noi, oamenii politici, atât cei din Parlamentul României, cât și cei care reprezintă România în Parlamentul European, trebuie să ne concentrăm acțiunile în primul rând spre servirea intereselor țării, a intereselor și drepturilor cetățenilor români care lucrează sau care au rezidența în statele europene membre, dar și să reacționăm imediat ce aceste interese sau drepturi sunt puse în pericol sau încălcate. Un exemplu concret îl reprezintă faptul că Austria, țară parteneră în Uniunea Europeană, a decis să „indexeze” beneficiile sociale pentru cetățenii rezidenți europeni, această măsură afectându-i și pe conaționalii noștri care muncesc sau au rezidența în Austria. Nu putem fi de acord cu nerespectarea principiului „la muncă egală, beneficii egale” pentru toți cetățenii europeni, întrucât românii nu sunt cetățeni europeni de mâna a doua.

Românii noștri sunt oameni muncitori, care știu ce înseamnă responsabilitatea unui lucru bine făcut și care merită pe deplin să se bucure de respectarea drepturilor europene în toate materiile, inclusiv în materia acordării beneficiilor sociale.

„Drumurile se asfaltează cu bitum, nu doar cu bune intenții!”

Presa locală din Botoșani a relatat recent că liderul PSD, Liviu Dragnea, aflat zilele trecute în campanie electorală pe meleaguri moldave, a încercat să pună eșuarea licitațiilor pentru modernizarea drumurilor din acest județ pe seama scumpirii bitumului, care, vezi, Doamne, este adus din import.

Așa se face că licitația organizată de consiliul județean pentru un drum strategic a rămas fără ofertanți, ordonatorul de credite fiind nevoit să majoreze valoarea estimată a investiției cu 20%, echivalentul a 11 milioane de euro, dar și să actualizeze cu 30% prețurile la două sectoare de drum afectate de alunecări de teren.

Conform acelorași surse, șeful social-democraților a negat că majorarea valorii lucrărilor de infrastructură ar fi fost influențată de controversata OUG nr. 114, insinuând că, de fapt, furnizorii prețioasei materii prime, văzând investițiile din România, au scumpit intenționat prețul bitumului, care a explodat, pur și simplu, pentru că în țară acesta nu se produce mai deloc.

Chiar dacă se spune că gura păcătosului adevăr grăiește, în acest caz adevărul lui Liviu Dragnea este undeva pe la mijloc, grăit mai mult cu jumătate de gură.

Este o tristă realitate că de peste șase ani România a rămas cu doar un singur producător de bitum rutier, care nu reușește să satisfacă mai mult de 10%-15% din cererea de pe piață, restul fiind asigurat din import.

Astfel, la un necesar de peste 600.000-700.000 de tone anual, piața bitumului de import este într-o continuă expansiune, dar, din păcate, prețurile au crescut semnificativ, în ultima perioadă chiar și cu 100%, ceea ce, alături de majorarea salariilor în sectorul construcțiilor, influențează considerabil valoarea oricăror investiții în infrastructura rutieră.

Președintele Camerei Deputaților ar fi trebuit să știe însă că explozia prețului la bitumul de import nu poate fi justificată printr-o eventuală escaladare recentă a cotației petrolului pe piețe internaționale, deoarece aceasta a rămas relativ constantă, ci mai degrabă printr-o înțelegere a companiilor de profil, având în vederea cererea mare a acestui produs pe piața din țara noastră.

„Un început bun pentru obiectivul de investiții «Canal magistral Siret–Bărăgan»”

Recent, comisia de specialitate din Parlamentul României a adoptat actul normativ prin care obiectivul de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” trece din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Obiectivul de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” a fost proiectat pe o lungime de 191 de kilometri.

Până în acest moment, la obiectivul de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” – etapa I – a județului Vrancea, în lungime de 51,5 kilometri, au fost inițiate lucrări și se află în diverse faze de execuție între priza de acumulare Călimănești și subtraversarea râului Râmna, astfel:

– lucrările sunt finalizate și recepționate pe o lungime de circa 5,7 kilometri;

– porțiuni de canal cuprinse între km 5 + 700 și km 51 + 500, aflate în diverse faze de execuție și nerecepționate, de natura investițiilor în curs sau care nu sunt începute, deținute de către ANAR. Lucrările executate pe diverse porțiuni, menționate anterior, se află în prezent în conservare, dar sunt supuse unui proces constant de degradare.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare este instituție publică în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar infrastructura principală de irigații din administrarea agenției se reabilitează în prezent prin Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații în România, a cărui implementare vizează amenajările de irigații din domeniul public al statului.

Canalul magistral Siret–Bărăgan se afla în administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”, până în momentul adoptării actului normativ.

Având în vedere că prin finalizarea tronsonului I se poate asigura apa pentru irigații pentru circa 120.000 de hectare și faptul că din anul 2010 lucrările executate se află în conservare, este necesară finalizarea de urgență a lucrărilor neexecutate, precum și reabilitarea lucrărilor aflate în conservare.

„România chiar merită mai mult, iar românii nu sunt un «nimic»!”

Trebuie să recunosc faptul că am rămas fără cuvinte văzând gestul de sinceritate extremă făcut chiar de PSD, atunci când a scris pe toate afișele electorale „România merită mai mult!”. O țară întreagă a fost intoxicată cu acest slogan, cu care cred că suntem cu toții de acord. Da, România merită mai mult decât o guvernare PSD–ALDE, incompetentă, coruptă, antinațională, antidezvoltare, pro sărăcie și orientată exclusiv către interese personale și de grup!

Să spună că România merită mai mult ar însemna că PSD nu ar fi fost niciodată la guvernare. Numai că acest partid toxic, PSD, a fost peste 22 de ani la guvernarea țării în ultimii 30 de ani. Așadar, liderii PSD recunosc cât de toxici au fost pentru această țară, cât de nocivi au fost pentru modernizarea și dezvoltarea națiunii române, cât de mult au îndepărtat România de valorile Uniunii Europene. Dacă ar fi să fac un apel la memoria recentă și, mai ales, la programul mincinos de guvernare al PSD-ALDE, pot să afirm:

Da, România merită școli moderne, în care copiii să vină cu drag!

Nu, România nu merită școli în care copiii mor cu zile din cauza lipsei investițiilor. Nu, România nu merită școli cu toalete în curte. România nu merită un guvern care nu a alocat bani pentru modernizarea unităților de învățământ.

Da, România merită opt spitale regionale de urgență. Românii merită să se trateze în spitale moderne, curate și bine dotate, așa cum este Spitalul Județean Suceava. România merită să-și păstreze medicii în țară.

Nu, România și românii nu merită să li se închidă spitalele pentru că Guvernul nu mai are bani. Pacienții nu merită să sufere pentru că nu sunt medicamente în spitale!

Da, România merită mai multe autostrăzi și drumuri rapide. România merită căi ferate rapide și sigure, care să contribuie la dezvoltarea tuturor regiunilor țării, mai ales a celor slab dezvoltate!

Nu, românii nu trebuie să mai sufere de sărăcie din cauză că Guvernul nu este în stare să construiască infrastructură, deși are miliarde de euro la dispoziție!

Da, România merită mai multe fonduri europene gratuite, puse în slujba tuturor românilor!

În această săptămână, pe data de 9 mai, Europa sărbătorește 69 de ani de pace și unitate.

Pentru România această zi este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm la primul mandat de coordonare a președinției Consiliului Uniunii Europene și organizăm la Sibiu, exact în această zi, Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Pe agenda discuțiilor se află dezbaterea cu privire la viitorul Europei în contextul Brexit și stabilirea noii agende strategice a UE, toate acestea în contextul alegerilor pentru un nou Parlament European în 26 mai și al creșterii susținute a extremei drepte în întreaga Europă.

Acest eveniment major are loc în România, o țară cu 4,6 milioane de oameni săraci și 350.000 de șomeri, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Rata sărăciei este la 23,5%, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor și tinerilor în vârstă de până la 18 ani – o treime dintre aceștia s-au aflat sub pragul de sărăcie.

Acestea sunt subiectele care ar trebui să preocupe cu adevărat președinția română a Consiliului UE: cum să genereze cele mai bune măsuri pentru a soluționa astfel de situații și pentru a asigura tuturor cetățenilor un nivel de trai normal.

Robert Schuman declara în 1950 că „Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care să creeze în primul rând o solidaritate _de facto_ ”. Către această solidaritate trebuie să tindă proiectul european, cu aportul fiecărui stat membru și cu angajamentul ferm al unor politici sociale care să aibă în centru egalitatea și democrația socială.

Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în 2017, propune un set de 20 de astfel de principii și drepturi, de la dreptul la o remunerație echitabilă la dreptul la asistență medicală, de la dreptul la învățarea pe tot parcursul vieții, dreptul la un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală ori egalitatea de gen la dreptul la un venit minim. Uniunea Europeană apără astfel drepturile cetățenilor săi, într-o lume care se transformă într-un ritm rapid. Pilonul are însă un rol cu mult mai profund. El trebuie să fie angajamentul statelor membre, unele față de altele, că se vor susține reciproc pentru a crește și pentru a se dezvolta împreună, pe baza valorilor pe care a fost creată construcția europeană – libertate, securitate, coeziune, egalitate și solidaritate.

„Părăsirea timpurie a școlii este cauzată și de analfabetismul funcțional. Guvernarea PSD–ALDE vrea noi experimente în educație”

Cele trei ținte educaționale asumate de România în cadrul strategiei europene 2020 nu sunt încă atinse, chiar dacă sunt fixate sub media obiectivelor asumate în ansamblul țărilor componente ale UE. Cele trei obiective sunt cuantificabile și minimale pentru o reformă profundă a școlii românești:

– investirea a 1% din PIB în cercetare și dezvoltare;

– reducerea ratei abandonului școlar la maximum 11,3%;

– creșterea la cel puțin 26,7% a procentului celor cu diplome de învățământ superior, în cadrul populației de referință cu vârste de 30-34 de ani.

Faptul că suntem mult în afara acestor obiective echivalează cu un eșec de proporții al efortului de transformare a sistemului nostru de învățământ, o concluzie care arată foarte limpede că deciziile pripite care se iau acum în ministerul de resort cu privire la puhoiul de schimbări prevăzute pentru Legea educației naționale merg în sens contrar față de nevoile din școlile noastre.

În loc să obținem reducerea ratei abandonului școlar la maximum 11%, ne situăm încă la 18%, un indicator edificator cu privire la starea cronică și ineficiența sistemului de învățământ, dovedite prin incapacitatea de prevenire a abandonului școlar. Principalele cauze pentru care continuăm să rămânem la 18% rată a abandonului sunt reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numărul copiilor care migrează temporar, alături de părinți, în alte state ale UE, dar și de analfabetismul funcțional, un mobil central al conversiei elevilor în copii care au abandonat școala.

Experții educaționali arată, prin exemplificări, că, din păcate, în școlile noastre accentul cade pe conținut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la școală, prin migrație temporară, timp de patru luni nu poate fi tratat la clasă așa cum sunt tratați ceilalți elevi. Inadaptarea activităților de la clasă în raport cu nevoile elevilor favorizează suprasaturarea elevilor și balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului funcțional. Elevii care nu se simt motivați de activitățile de la clasă au tendința de a neglija tot mai mult învățarea și de a se complace într-o stare de analfabetism funcțional.

„PMP susține cu fermitate: migranții trebuie să respecte legile, valorile culturale și sociale ale comunităților din țara de destinație, altminteri să fie expulzați!”

În contextul campaniei electorale pentru Parlamentul European, președintele de onoare al Partidului Mișcarea Populară, Traian Băsescu, a susținut într-o declarație publică că PMP nu va fi de acord cu transformarea Uniunii Europene într-o uriașă moschee, considerând că migranții care vin în UE trebuie să se comporte civilizat și să se integreze legislației și culturii țărilor care-i primesc. Traian Băsescu a propus elaborarea unui regulament cu privire la statutul migranților, înființarea Poliției de Frontieră Europene, care să fie capabilă să prevină forțarea ilegală a frontierelor. Totodată, pretinde ca migranții care nu respectă regulile, adică menținerea valorilor culturale și sociale ale popoarelor din țările de destinație, să fie expulzați. Să recunoaștem că în ultimii zece ani migrația s-a dovedit a fi un fenomen pe care instituțiile europene și naționale nu l-au putut ține sub control, motiv pentru care a ajuns să reprezinte o amenințare la adresa tradițiilor, respectiv a valorilor culturale și sociale specifice societății europene. În spațiul Uniunii Europene au ajuns milioane de migranți, iar foarte mulți nu au locuri de muncă și refuză să se integreze în societate, neavând vreo calificare. În prezent, în tabere organizate pe teritoriul Turciei se află aproximativ 4 milioane de migranți care așteaptă oportunitatea de a pleca în mod ilegal spre state ale Uniunii Europene. Categoric, migranții se bucură de sprijin, sunt beneficiari ai drepturilor universale ale omului, pentru care demnitatea și securitatea necesită o protecție specifică și specială. Însă considerăm că reprezintă o prerogativă decizională proprie a statelor a decide cine poate intra, rămâne sau munci pe teritoriile lor. Totodată, Partidul Mișcarea Populară consideră că migranții trebuie să respecte legile, valorile culturale și sociale ale comunităților din țara de destinație și susținem că aceștia trebuie să se adapteze și să se integreze în societatea țării de destinație, respectând-o și însușindu-și valorile acesteia, plecând de la premisa că migrantul este cel care a optat să muncească și să trăiască în țara de destinație.

„Pomană pe față înainte de alegeri! După nenumărate promisiuni neonorate și minciuni ale PSD, Liviu Dragnea îi sfidează din nou pe moldoveni și anunță că fiecare gospodărie din Moldova va primi câte 20.000 de lei”

Incredibil, dar totuși adevărat. Parcă după scenariul unui film de ficțiune, Liviu Dragnea a anunțat la Botoșani că pregătește o ordonanță de urgență pentru ca fiecare gospodărie din mediul rural din șase județe din nordul Moldovei, una dintre cele mai sărace regiuni din țară, să primească 20.000 de lei, bani cu care beneficiarii ar putea să-și termoizoleze locuințele, să se racordeze la canalizare, să-și renoveze casele sau să achiziționeze utilaje agricole.

Este foarte bine ca familiile cu probleme financiare să primească ajutor. Dar, trecând peste faptul că astfel de ajutoare vin exact în perioada campaniei electorale, cum ar putea o familie să-și îmbunătățească cu 20.000 de lei modul de a trăi într-o zonă rurală uitată până acum de Guvern? Poate o gospodărie din 20.000 de lei să-și construiască o rețea de canalizare, un sistem de aducțiune a apei potabile, să-și mute toaleta din curte în casă și să-și cumpere și utilaje agricole? Vor putea bieții alegători să-și facă singuri cu acești bani drumuri, canalizare și sisteme de apă potabilă? Banii se vor cheltui rapid, probabil pe lopeți, sape și puțuri. Cu ce ar ajuta, apoi, acești bani zonele evitate de investitori tocmai din cauza lipsei infrastructurii? Oare nu ar fi mai bine ca Guvernul să investească în drumuri, sisteme de canalizare și de aducțiune a apei potabile pentru toți locuitorii din zona Moldovei, o regiune lăsată până acum de izbeliște de PSD? Oare banii nu ar trebui investiți în infrastructură, astfel încât zona să devină atractivă pentru firme care vor crea locuri de muncă care vor aduce apoi îmbunătățirea traiului pentru localnici?

De aceea, mă gândesc că acești bani sunt iar o pomană, o bucată de pâine aruncată alegătorilor și așa oropsiți și sătui de minciuni. Este de datoria noastră să oprim risipa de bani publici și lipsa de strategii în ceea ce privește infrastructura și politicile publice ale actualului Guvern!

„Guvernul PSD continuă să ofere suport financiar afacerilor mici din România”

Susținerea antreprenoriatului în România s-a aflat printre prioritățile majore ale Guvernului PSD în ultimii doi ani și jumătate. Alocarea de fonduri nerambursabile în 2017–2019 s-a focusat atât pe lansarea de mii de noi afaceri – și aici avem exemplele programelor „Start-up Nation”, POCU România „Start-up Plus”, POCU „Diaspora Start-up” –, cât și pe dezvoltarea de noi investiții majore, generatoare de locuri de muncă, în special schema de ajutor de stat susținută de Ministerul Finanțelor Publice, care susține în ultimul an peste 28 de investiții private majore, în valoare de circa 3 miliarde lei.

Începând cu 8 iulie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pune la dispoziția antreprenorilor o nouă linie de finanțare, în valoare de 75 de milioane de euro, susținută din fonduri UE.

Fondurile nerambursabile oferite prin Programul operațional regional, POR, sunt pentru microîntreprinderi,

companii care aveau maximum nouă angajați în ultimul bilanț financiar-contabil depus, care doresc să investească în capacitatea lor de producție sau de prestare servicii.

Este important de subliniat că această linie de finanțare se adresează firmelor care deja funcționează, adică celor care au un istoric de minimum un an vechime. Mai mult, cu banii europeni atrași, companiile vor putea să dezvolte firma în mediul urban, adică în orașe sau în municipii. Companiile care deja funcționează în mediul urban se pot dota sau dezvolta, companiile care funcționează în mediul rural pot să investească într-un nouă capacitate de producție sau prestări servicii în mediul urban.

Concret, prin Programul operațional regional, firmele vor putea accesa fonduri europene între 25.000 de euro și 200.000 de euro pentru: construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție/prestare servicii; dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare online.

Desigur, companiile vor depune cereri de finanțare și vor concura pentru banii europeni oferiți. Competiția între companii va fi una regională, nu națională. De aceea, antreprenorii trebuie să știe de la bun început care sunt sumele disponibile în fiecare regiune de dezvoltare. Regiunea Nord-Est va avea la dispoziție circa 26 de milioane euro, Regiunea Sud-Est va avea la dispoziție circa 13 milioane euro, Regiunea Sud-Vest va avea de accesat tot 13 milioane euro, Regiunea Vest dispune de aproape 11 milioane euro, iar Regiunea Centru are la dispoziție circa 14,5 milioane euro.

„Bilanțul realizărilor României la președinția Consiliului Uniunii Europene”

Înainte de preluarea de către România a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene au existat voci atât din exterior, dar mai ales din interior care au susținut că nu suntem pregătiți pentru o asemenea responsabilitate.

Consider că este oportun să facem un scurt bilanț al realizărilor României.

Aș dori să prezint totuși contextul european în care România a preluat acest mandat, pentru a înțelege mai bine dificultățile pe care le-am întâmpinat.

În primul rând, mandatul României a avut loc în perioada extrem de dificilă a negocierilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie pe tema Brexitului, care încă nu au fost finalizate, în perioada negocierilor pentru următorul cadru multianual financiar al UE, dar și într-o perioadă marcată de precampania electorală pentru Parlamentul European și negocierile privind viitoarea componență a Comisiei Europene.

Pe scurt, am avut de gestionat o situație extrem de complexă și de negociat diferite dosare într-un termen foarte limitat în timp.

Chiar și în aceste condiții, România a gestionat peste 1.100 de evenimente și reuniuni, dintre care 17 reuniuni informale ale miniștrilor, pe diferite teme de interes. Spre comparație, Finlanda are în vedere organizarea a șase reuniuni informale la nivel de miniștri și 80 de evenimente, pe o perioadă de șase luni.

În perioada foarte scurtă în care am avut posibilitatea negocierii dosarelor legislative cu Parlamentul European am reușit să finalizăm peste 90 de dosare legislative, care au fost confirmate în Consiliu și în Parlamentul European.

Dintre dosarele foarte importante închise de România voi puncta doar câteva:

– revizuirea Directivei privind gazele naturale, un dosar extrem de important pentru securitatea energetică europeană;

– adoptarea Directivei privind drepturile de autor pe piața unică, care aduce beneficii atât creatorilor de conținut, cât și consumatorilor;

– Programul-cadru Orizont Europa, prin care am obținut creșterea resurselor financiare pentru extinderea participării la acest program și la reducerea diferențelor de salarizare pentru cercetători la nivelul Uniunii Europene;

„9 Mai, un moment cu triplă semnificație pentru trecutul și viitorul României”

„Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”, declara ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, din Guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu acum 142 de ani. Astăzi este o zi cu dublă semnificație pentru poporul român. La 9 Mai sărbătorim Ziua Independenței României, cu recunoștință pentru generațiile care au luptat atunci, dar și cu încredere, calm și cumpătare pentru viitorul pe care noi înșine alegem să-l construim.

9 mai este un moment sublim al istoriei noastre naționale, în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund

pentru cei care au făcut jertfa supremă pentru apărarea și câștigarea independenței teritoriului național. Generației eroice de la 1877, pentru cugetul, curajul, onoarea, dragostea și „proiectul de țară” pe care ni l-au oferit, îi datorăm respectul nostru profund.

Cel de-al doilea eveniment pe care doresc să vi-l reamintesc este cel legat de înfrângerea Germaniei naziste la 9 mai 1945 de către Puterile Aliate. Este o sărbătoare de tristă amintire, în sensul că omenirea a fost martora celei mai sângeroase conflagrații și a celui mai brutal sistem de conducere totalitar, nazismul.

De asemenea, la 9 Mai sărbătorim și Ziua Uniunii Europene, denumită generic și „Ziua Schuman”, prin comemorarea declarației istorice a ministrului de externe francez Robert Schuman. Ziua Uniunii Europene este ziua păcii și a unității. România, țară cu triplă frontieră, națională, a NATO și a UE, este membră a UE de 12 ani, prilej cu care și-a afirmat în mai multe rânduri calitatea de partener de încredere și furnizor stabil de securitate.

Astăzi poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. „Aripile” identității naționale ale României sunt puternice, în ciuda ultimilor ani, petrecuți sub auspicii incerte. România este astăzi o națiune care a demonstrat umanității că dorește o schimbare, că are valorile materiale și umane necesare pentru îndeplinirea acestui lucru.

„Nu avem o criză a forței de muncă, ci o criză de competență a Guvernului!”

Din anul 2011, de când economia românească a fost scoasă dintr-o recesiune severă și dureroasă pentru cea mai mare parte a populației, am tot auzit în spațiul public că România traversează o criză cumplită a forței de muncă și că acest lucru ține mediul economic pe loc și nu îl lasă să se dezvolte. La început am fost tentat să cred și eu că în România chiar nu mai are cine să muncească, pentru că tinerii ne-au plecat cu toții peste hotare, iar acasă, în țară, toată lumea are o slujbă bine plătită. După ce m-am uitat cu mai multă atenție pe cifrele comunicate lunar de Institutul Național de Statistică, am constatat cu neplăcută surprindere că lucrurile nu stau deloc așa.

Dintr-o populație de peste 19 milioane de români care sunt încă în țară, dacă scădem vârstnicii și copiii, vom constata că avem peste 9,2 milioane de persoane active, dintre care doar puțin peste 65% sunt ocupate. Dacă ne uităm și la modul rudimentar și înșelător în care se calculează rata șomajului, atunci ne dăm seama că realitatea românească este cu totul alta.

Nu știu câți dintre dumneavoastră cunoașteți faptul că aproape un milion de tineri nici nu studiază și nici nu au un loc de muncă. Aș putea să înțeleg că nu știți, pentru că Guvernul face un efort uriaș să ascundă aceste informații devastatoare, care arată cât este de incompetent. Deși avem această resursă de muncă uriașă, Guvernul Dăncilă a început să facă promisiuni agenților economici că va aduce în România nu știu câte sute de mii de muncitori pakistanezi sau din alte părți ale lumii. Așadar, Guvernul nu dă doi bani pe soarta sutelor de mii de tineri care trăiesc încă pe buzunarele părinților, însă se preocupă de soarta lucrătorilor din statele din Orient. Singura explicație posibilă ar fi aceea că nu s-a găsit încă nimeni prin Guvern sau prin PSD să o convingă pe doamna Dăncilă că Pakistanul, Irakul sau Iranul nu sunt state membre ale Uniunii Europene.

Dacă ar fi să caracterizăm toate guvernările PSD–ALDE din ultimii ani, putem să spunem că acestea nu au făcut decât să rateze toate oportunitățile puse la dispoziția țării noastre. Au ratat modernizarea întregii infrastructuri pe banii gratuiți de la UE și au ratat inclusiv utilizarea a peste 328 de milioane de euro pentru instruirea și inserția tinerilor pe piața muncii. Este strigător la cer că țara noastră a folosit, din 2014 și până astăzi, mai puțin de 1% din acești bani, deși sute de mii de tineri ar fi putut să învețe o meserie sau să facă ucenicie pe lângă o fabrică, fiind și plătiți corespunzător.

„Tinerii cu nevoi speciale au nevoie de continuarea asistenței și după vârsta de 18 ani!”

În declarația politică de astăzi voi face referire la o problemă care trenează de foarte mulți ani și care dintotdeauna a avut un caracter de urgență. Este vorba despre situația copiilor cu nevoi speciale care se află în centrele de zi și care împlinesc 18 ani.

În urma unei audiențe în cadrul cabinetului parlamentar, mi-a fost adusă la cunoștință situația deosebită cu care sunt nevoiți să se confrunte persoanele tinere cu grade ridicate de invaliditate și care, când împlinesc vârsta de 18 ani, nu mai pot frecventa centrul de zi pentru minori.

Astfel, din partea părinților copiilor cu dizabilități care frecventează Centrul de Zi de Recuperare „Ion Holban” din cadrul Centrului de Servicii Sociale „Ion Holban”, Iași, a venit solicitarea înființării unui serviciu special destinat persoanelor tinere care împlinesc vârsta de 18 ani care nu mai pot fi încadrate în această instituție.

În acest moment la Iași nu există un centru specializat care să poată prelua acești tineri ajunși la majorat care sunt încadrați la gradul de invaliditate „handicap grav cu însoțitor”. Este vorba nu doar despre tineri care suferă de autism sau sindromul Down, ci și de persoane cu paralizie cerebrală infantilă, tetrapareză spastică și altele. Acești tineri, deși sunt majori, nu pot merge, nu pot sta în șezut, nu pot mânca singuri, nu pot vorbi, iar unii chiar nu-și pot ține capul.

Aceste circumstanțe deosebite îi obligă pe părinții acestor copii trecuți de 18 ani să se dedice 24 de ore din 24 copiilor, să devină, practic, asistenți sociali la domiciliu, fără posibilitatea de a lucra, de a avea un serviciu.

Având în vedere problemele complexe cu care se confruntă acești tineri și părinții lor, trebuie să ne concentrăm atenția asupra măsurilor legislative care să genereze soluții în acest sens, mai concret, simplificarea procedurilor prin care se poate înființa și finanța în regim de urgență un serviciu specializat destinat strict acestei categorii de persoane.

Ca ales al tuturor românilor, consider că întreaga noastră atenție trebuie îndreptată către rezolvarea unor astfel de probleme concrete, reale, cu care semenii noștri luptă zi de zi. Denumirea Ministerului Muncii ca fiind și „al Justiției Sociale” nu este întâmplătoare, căci drumul nostru social și democrat ne obligă să îi ajutăm pe românii care au cea mai mare nevoie de sprijin, toate acestea ca un act adevărat de justiție socială.

„PNL și Orban vor să blocheze creșterea salariilor!”

PNL vrea să abroge Legea salarizării unitare, să scadă salariile bugetarilor și să reducă semnificativ numărul de locuri de muncă de la stat. Ani la rând, salariile la stat au fost mici, iar cele din privat la fel de mici. România era căutată pentru forța de muncă ieftină. Așa am rămas fără 4 milioane de cetățeni, care au plecat acolo unde munca se plătește la adevărata valoare.

Odată cu Legea salarizării unitare, guvernarea PSD–ALDE a forțat mediul privat să crească salariile. În același timp, s-a majorat salariul minim de la 1.250 de lei la 2.080 de lei pentru cei fără studii superioare, 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare, 3.000 de lei pentru cei care lucrează în construcții, totul pentru a aduce mai mulți bani în buzunarele românilor, pentru a-i determina să rămână să muncească în România, iar pe cei plecați să se întoarcă acasă, reducând astfel deficitul de forță de muncă.

Astfel, Legea salarizării unitare va fi anulată dacă Orban ajunge să-și pună în practică teoria. Peste 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar vor suferi. Profesorii, funcționarii publici, polițiștii, militarii își pot lua adio de la majorările succesive prevăzute în lege până în 2022.

Orban a spus public, cu subiect și predicat: „Salariile din sectorul public nu trebuie să crească decât după ce cresc salariile din sectorul privat și în niciun caz creșterea salariilor funcționarilor nu trebuie să depășească creșterea din mediul privat.”

Din fericire, PSD afirmă răspicat că dezvoltarea României depinde de bunăstarea românilor. Salariile și pensiile vor continua să crească, așa cum este prevăzut în programul de guvernare. Aceasta este soluția necesară, confirmată de realitate. Creșterea puternică a salariilor și a pensiilor realizată de guvernarea noastră este susținută, dar a și contribuit la atingerea unor niveluri record de creștere economică a țării.

Este un fapt că majorarea salariilor de la stat a atras și majorări de salarii în mediul privat, dar acest lucru nu a afectat activitatea firmelor. Dimpotrivă, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la productivitatea raportată la salarii. Eurostat atestă că, pentru fiecare euro plătit de angajator ca salariu, un român produce 2,17 euro, față de media europeană de doar 1,62 euro. Șomajul este la minime istorice, -3,19% în martie 2019.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați este una dintre caracteristicile fundamentale ale societăților democratice. Începând cu anul 2015, România marchează lupta pentru îndeplinirea acestui deziderat în data de 8 mai.

Egalitatea dintre femei și bărbați înseamnă drepturi, responsabilități și oportunități egale, indiferent de gen.

Din punct de vedere economic, egalitatea de gen se traduce prin creștere economică, dezvoltare și coeziune, regăsindu-se printre principiile și valorile promovate de Uniunea Europeană.

România se află, conform datelor Institutului European pentru Egalitate de Gen, EIGE, printre ultimele țări în ceea ce privește indicele de egalitate de gen, 52,4, față de media europeană de 66,2. Datele studiului arată că singurul capitol unde stăm mai bine față de restul europenilor este la diferența de salarizare. Pe de altă parte, în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în România sunt angajați, în medie, cu 17,1% mai mulți bărbați decât femei, față de diferența la nivelul UE de 11,5%.

Cât privește statutul femeilor și al bărbaților pe piața muncii, 32,8% dintre femeile din România sunt inactive din cauza responsabilităților de zi cu zi, îngrijirea copiilor sau a locuinței. În comparație, doar 1,7% dintre bărbați sunt inactivi pe piața muncii din aceleași motive.

Este un subiect pe care de multe ori îl trecem cu vederea din dorința de a aborda probleme pe care le considerăm mai presante, precum educația, sănătatea sau economia, însă reducerea diferențelor pe bază de gen reprezintă o parte din soluție și pentru acestea.

La nivelul țării noastre, discriminarea pe bază de gen, aferentă ratei de ocupare a forței de muncă, generează pierderi echivalente cu 1,6% din PIB. Acești bani ar putea fi investiți în acoperirea unor nevoi pregnante din domeniile amintite anterior.

În numai câteva zile vom avea alegerile pentru Parlamentul European. Cred cu tărie că este foarte important ca noii europarlamentari să continue și să îmbunătățească politicile publice deja adoptate pentru reducerea diferențierii de gen, la fel cum cred că și noi trebuie să facem același lucru la nivel național.

„Guvernul PSD acordă finanțare în valoare de 10 miliarde de euro pentru satele României și 80 de milioane de euro, prin scheme de ajutor de stat, pentru mediul privat”

PSD își reconfirmă angajamentul de a aduce toate localitățile României din mediul rural la standardul european de civilizație.

Alături de PNDL, acest nou program, derulat prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, accelerează schimbările în bine ale localităților țării, prin completarea tipurilor de investiții posibile, dar mai ales prin simplificarea procedurilor și rapiditatea cu care se pot finanța proiectele.

Practic, orice primar poate solicita extrem de simplu sprijin financiar atât pentru proiectele noi, cât și pentru cele începute, prin completarea și trimiterea doar a două documente. Au prioritate extinderea rețelelor de curent electric, de gaz natural, de apă și canalizare, drumuri comunale, județene, străzi, poduri și pasaje. Se mai finanțează prioritar spitale județene, municipale, dispensare, centre medicale, dar și școli, grădinițe, creșe ori campusuri școlare.

Acest program de investiții pentru dezvoltare se adresează tuturor comunităților locale din România. Finanțarea se poate obține rapid, astfel încât la 10 zile de la semnarea contractului de alocare a fondurilor se primesc deja 5% din banii necesari pentru începerea unor proiecte noi sau pentru cele care nu s-au finalizat în localitatea respectivă.

În același timp cu lansarea și implementarea Fondului de Dezvoltare și Investiții, guvernarea social-democrată a promovat noi măsuri pentru acordarea de sprijin mediului privat. Încă nouă acorduri de finanțare, cu o valoare totală de aproape 380 de milioane de lei, au fost semnate în ultima ședință a Guvernului. Astfel, firmele care doresc pot să primească un sprijin guvernamental de peste 151 de milioane de lei. Aceste nouă proiecte ridică la 28 numărul investițiilor pentru care Guvernul oferă finanțare în cadrul schemei de ajutor de stat. Valoarea lor totală se ridică la 3 miliarde de lei, din care ajutorul din partea statului este de peste un miliard. Sunt proiecte care vor genera peste 4.000 de noi locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea regională. Au primit și vor beneficia în continuare de acest sprijin atât companii cu capital românesc, cât și străine.

„Măsuri adoptate de Guvernul PSD”

Luna aceasta ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare care se vor desfășura pe 26 mai.

Am observat că retorica partidelor din opoziție nu se bazează aproape deloc pe proiecte europene, pe idei și politici la nivelul Uniunii Europene care să aducă un plus atât românilor, cât și proiectului european. Este trist că aceste partide, care se consideră europene, se axează pe o campanie negativă, o campanie care are în centrul ei ideea că „tot ce a făcut Guvernul PSD este rău și trebuie să ne votați pe noi pentru a schimba aceste lucruri”.

Sigur, alegerile europarlamentare nu au ca scop modificarea configurației politice din Parlamentul României sau schimbarea Guvernului, dar pare mult mai ușor să faci o astfel de campanie.

Având în vedere acest tip de campanie și mergând pe ideea opoziției, conform căreia tot ce a făcut Guvernul PSD trebuie modificat, m-am gândit să fac o mică trecere în revistă a măsurilor adoptate de PSD, măsuri pe care unii vor să le schimbe.

Unele măsuri sunt de stânga, altele sunt de dreapta, dar toate au avut în centrul lor dorința de a îmbunătăți viața românilor, respectiv:

1. Adoptarea Legii-cadru a salarizării, care a dus la creșterea exponențială a salariilor pentru medici, pentru asistenții medicali. Există un număr semnificativ de medici care s-au întors din Europa pentru a profesa în România, o mișcare de neînchipuit acum câțiva ani. De asemenea, au crescut în mod semnificativ salariile din învățământ, o creștere importantă pentru atragerea unor profesori de bună calitate într-un sistem de care depinde viitorul României. Nu în ultimul rând, au existat și vor mai exista creșteri în zona administrației publice, mai ales în cazul funcționarilor cu salarii foarte mici. Conform opoziției, această lege ar trebui abrogată, urmând să se revină la situația dinainte, cu salarii mici pentru medici, foarte mici pentru profesori și, uneori, ridicole pentru unii funcționari publici.

2. Mărirea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 871,7 lei, o creștere de peste 25%, coroborată cu creșterea pensiei minime la un cuantum de 704 lei.

Întreaga lume a sărbătorit la finalul săptămânii trecute Ziua mondială a libertății presei.

Profit de această ocazie pentru a vă face un tablou a ceea ce a mai rămas din presa românească. Situația este tristă. Televiziunile și radiourile se confruntă cu un Consiliu Național al Audiovizualului profund politizat, care dă amenzi în funcție de doleanțele partidului de la guvernare, și nu bazate pe încălcări ale legislației audiovizuale. CNA a devenit un instrument pur politic, o instituție care și-a uitat menirea și scopul și care astăzi este pentru unii mumă și pentru alții ciumă.

În același timp, reporterii care încearcă să își facă meseria corect se lovesc de o totală lipsă de transparență. Instituțiile se prefac că uită să le răspundă la întrebări în termen de 30 de zile, așa cum spune Legea nr. 544, sau, mai rău, refuză total să fie transparente, așa încât ziariștii sunt nevoiți să apeleze la instanță pentru ca legea să fie aplicată. Mai rău, unii sunt și amenințați cu moartea, așa cum i s-a întâmplat jurnalistei Emilia Șercan, care a fost amenințată

chiar de un om al legii doar pentru că insista cu anchetele despre doctoratele plagiate.

Peste toate acestea, televiziunea publică cheltuiește bani cu nemiluita pentru programe mediocre, care nu reușesc să le aducă audiență, prezintă știri prin care preamăresc realizările Guvernului, dar uită să arate și eșecurile, plătesc cu bani buni tot felul de vedete de carton ori colaboratori care nu dau cu lunile prin sediu. În schimb, reporterii și personalul tehnic, adică oamenii care chiar muncesc, sunt plătiți cu salarii mici și obligați să facă ore suplimentare.

Avem deci un tablou trist al presei românești, în care legea nu mai este aplicată, pentru că nimeni nu mai veghează acest aspect, CNA este doar de formă, jurnaliștii cinstiți sunt plimbați prin instanțe și amenințați, iar banul public este cheltuit aiurea.

De Ziua mondială a libertății presei le doresc tuturor jurnaliștilor care au rămas pe baricade și își fac meseria cinstit să aibă în continuare loc pentru a se exprima liber, să își poată face liniștiți meseria și să continue să fie ziariști adevărați într-o lume în care mediocritatea a devenit, din păcate, normalitate!

„Dezvoltarea României continuă prin PNDL și prin noul program pentru satele românești!”

La momentul actual, în județul Neamț situația proiectelor finanțate prin PNDL I și II este următoarea: proiecte în derulare – 151, proiecte finalizate – 99 și proiecte contractate – 109. Programul național de dezvoltare locală dezvoltă România și, în plus, primarii beneficiază de o nouă oportunitate pentru comunitățile lor: bani de la bugetul statului pentru finanțarea construirii, modernizării, reabilitării sau extinderii sistemelor de distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

Fie că vorbim despre modernizare de drumuri, alimentare cu apă potabilă, reabilitare și modernizare școli, construire atelier școală, construire grădinițe, înființare/extindere canalizare, construire poduri, amenajare sensuri giratorii ș.a.m.d., județul Neamț beneficiază de dezvoltare durabilă prin implementarea acestor proiecte.

PSD și-a asumat prin programul de guvernare că ridică satul românesc și se ține de cuvânt, deoarece peste 70% din suma alocată din acest program merge pe proiecte din mediul rural.

Mai mult, încă o dovadă a faptului că Guvernul PSD–ALDE lucrează în interesul românilor și dorește să aducă toate satele României la standardul european de civilizație o reprezintă suma de 10 miliarde de euro aprobată recent pentru satele României.

Astfel că, alături de PNDL, acest nou program derulat prin Fondul de Dezvoltare și Investiții accelerează schimbările în bine ale localităților țării, prin completarea tipurilor de investiții posibile și mai ales prin simplificarea procedurilor.

Practic, orice primar poate solicita extrem de simplu sprijin financiar atât pentru proiectele noi, cât și pentru cele începute, prin completarea și trimiterea doar a două documente: autorizația de construcție și proiectul tehnic.

Au prioritate extinderea rețelelor de curent electric, de gaz natural, de apă și canalizare, drumuri comunale, județene, străzi, poduri și pasaje. Se mai finanțează prioritar spitale județene, municipale, dispensare, centre medicale, dar și școli, grădinițe, creșe ori campusuri școlare.

PNDL și noul program derulat prin Fondul de Dezvoltare și Investiții au un impact enorm în dezvoltarea comunităților românești și îmi doresc ca primarii din județul Neamț să profite și de această nouă oportunitate. Continuăm să ridicăm România și să o așezăm pe locul pe care îl merită! România merită mai mult! Românii merită mai mult!

„Cu atacurile la persoană și nimicul pe care l-a realizat în Botoșani, cât timp a condus consiliul județean, PNL nu va păcălii botoșănenii să îl voteze la alegerile europarlamentare!”

Reprezentanții PNL, care doresc să ajungă la guvernare prin orice mijloace, atât la nivel local, cât și pe plan național, nu au lăsat nimic în urma lor nici la consiliul județean și nici în altă parte. Mai mult decât atât, europarlamentarii actuali ai PNL au refuzat eliminarea standardelor duble la alimente și la alte produse. Ei au votat în Parlamentul European împotriva reglementărilor care impuneau aceeași calitate pentru același produs oriunde este vândut în Europa. Pe lista celor care au spus „nu” sunt liberalii Daniel Buda, Theodor Stolojan, botoșăneanul Mihai Țurcanu, Adina Vălean, deci o parte dintre cei care doresc și acum să obțină votul cetățenilor din Botoșani și din celelalte județe ale țării.

Botoșănenii și toți românii trebuie să știe cine sunt trădătorii de țară, care se opun și votează împotriva intereselor României.

Liberalii botoșăneni, în frunte cu președintele Orban și cu primii candidați de pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare, au ratat ocazia să nu se facă de râs. Din păcate, abia în urmă cu câteva zile a aflat și domnul Rareș Bogdan, capul de listă al candidaților PNL la alegerile europarlamentare, unde este județul nostru pe hartă, ce personalități și oameni valoroși s-au născut la noi și cum au reprezentat țara noastră la nivel mondial. La fel și domnul Orban, până să vină campania electorală nu a călcat prea des prin județul Botoșani. La sfârșitul lunii aprilie a fost pentru câteva ore la Botoșani, pentru că are nevoie de voturi. Este greu de înțeles când vezi că cei care au susținut Guvernul „zero la absorbție fonduri europene”, care a fost indiferent la calamitățile care au lovit agricultura la nivelul județului Botoșani, dar și în alte părți, care nu au acordat niciun fel de sprijin fermierilor vin acum să dea lecții PSD, care a început să pună în mișcare obiectivele de investiții la nivel local.

Investițiile sunt prioritatea, dar PSD se ține de cuvânt și alocă toți banii necesari pentru pensii și salarii, inclusiv pentru majorările prevăzute în acest an.

„PSD susține justiția legată atât de supremația legii, cât și de drepturile omului, însă este împotriva președintelui Iohannis, care joacă politică cu justiția”

PSD consideră că cele două întrebări propuse de președintele Klaus Iohannis pentru referendumul consultativ nu răspund unei controverse din societate, dat fiind acordul cvasiunanim asupra temelor supuse consultării publice.

Lipsa de precizie, de claritate a formulării întrebărilor arată în fapt, că totul este praf în ochii oamenilor. Nu este vorba despre consultarea lor veritabilă, ci despre prostirea lor în folosul propriu, electoral, al președintelui Iohannis și în folosul partidelor pe care le susține în campania pentru europarlamentare.

În egală măsură este evidentă ipocrizia și duplicitatea președintelui Iohannis, care invocă norme și instituții europene doar atunci când îi convine. Acum ignoră, ca și când n-ar exista, Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 22 ianuarie 2019, prin care se cere statelor membre să nu facă referendum odată cu alegerile, pentru a permite cetățenilor să aibă o alegere corectă, nedistorsionată.

Se devoalează astfel concret și fără dubiu că referendumul domnului Iohannis este o manevră de campanie electorală, cu scopul de a-i amăgi, de a-i folosi pe oameni să vină la vot, în speranța că astfel PNL și USR vor obține un scor mai mare.

Această scamatorie este cu atât mai evidentă dacă ne gândim că, pentru a deveni efective modificările rezultate din ipoteticul răspuns afirmativ la referendum, validat de Curtea Constituțională a României, ar trebui modificată Constituția țării și anumite legi organice.

Având în vedere că referendumul consultativ pe teme de interes național este o prerogativă exclusivă a președintelui, Klaus Iohannis va purta întreaga răspundere politică atât în privința cheltuielilor implicate în organizarea scrutinului, cât și în situația în care Curtea Constituțională va constata caracterul neconstituțional al unor reglementări realizate în urma referendumului.

PSD sprijină justiția, care este legată atât de supremația legii, cât și de drepturile omului. Nu suntem împotriva unui referendum privind justiția, suntem împotriva unui președinte care joacă politică cu justiția.

„De Ziua Europei se va desfășura la București conferința «Dezvoltarea sustenabilă a Mării Negre» ( _Sustainable Development at the Black Sea_ ), SUST-BLACK, un eveniment organizat de președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ceea ce denotă importanța strategică a Mării Negre pentru viitorul geopoliticii și dezvoltării europene”

În perioada 8–9 mai 2019, când celebrăm valorile europene, se va desfășura la București, la Palatul Parlamentului, conferința „Susținem dezvoltarea sustenabilă a Mării Negre”. Conferința face parte din evenimentele organizate de România în mandatul său de deținere a președinției Consiliului Uniunii Europene, cu susținerea Comisiei Europene.

În cadrul acestei reuniuni se va semna Declarația de la București, care va defini Strategia de dezvoltare și inovare din zona Mării Negre. Să nu uităm că stabilitatea politicii europene se bazează și pe stabilitate, armonie și viziune în dezvoltare la granițele spațiului comunitar european, iar Marea Neagră reprezintă o astfel de regiune, căreia politica europeană trebuie să îi acorde din ce în ce mai multă importanță!

Țara noastră este un beneficiar direct al unei potențiale dezvoltări a regiunii Mării Negre. La stabilirea agendei de dezvoltare vor contribui toți cercetătorii și administratorii aparținând diferitelor țări din bazinul Mării Negre.

Un punct important aflat în perspectiva de dezvoltare sustenabilă din această zonă îl reprezintă conectarea Mării Negre și implicit a Europei cu Asia, prin crearea unui nou „drum al mătăsii”, care implică includerea principalilor investitori, comunitățile locale și organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale din zonă. Potențialul Mării Negre nu se reduce numai la resursele sale marine, ci include și resurse de tipul gazelor naturale, importante pentru dezvoltarea economică, dar și cu potențial negativ în ceea ce privește afectarea ecosistemului local, în lipsa unei exploatări echilibrate și bazate pe principiul protecției mediului înconjurător.

Strategiile implică diverse aspecte naționale care trebuie luate în considerare, cum ar fi: investiții străine, taxe de la bugetul de stat, includerea de companii românești în parteneriate cu statul român și celelalte companii străine dispuse să investească capital în Marea Neagră, îmbunătățirea infrastructurii din România, care să faciliteze transportul resurselor naturale.

„PSD este cel mai mare dușman al românilor”

Începerea campaniei electorale a dat un nou imbold războiului rece dintre găștile de la guvernare. Dacă până acum luptele se dădeau pe ascuns, lansarea campaniei electorale a încălzit puternic acest conflict, scoțând la iveală problemele din așa-zisa „coalițieˮ, care, în fapt, este doar o adunătură de interese.

Problema cea mai mare este însă că România este victima acestui război, fiind prinsă în focul încrucișat dintre găștile de mafioți și incompetenți care vremelnic conduc țara.

A fost nevoie doar de o schimbare semnificativă a vremii pentru ca miniștrii să înceapă lupta pentru voturi, cu acuze care mai de care mai hilare. Am putut vedea, în doar două zile, câteva exemple de „bune practici”, demne de o țară africană, despre cum înțeleg acești politruci să-i trateze pe români.

Ministrul mediului, de la ALDE, îl atacă pe ministrul agriculturii, de la PSD, că nu a dat cu rachete antigrindină. Acesta spune că a dat, dar norii erau prea sus. Mai sus decât cormoranii!

Raed Arafat, un fel de curcubeu politic, care se remarcă doar prin numărarea victimelor și achiziția de ambulanțe scumpe, pentru că în rest nu mai face nimic de pe vremea când se războia cu Băsescu, sare la gâtul șefei de la Meteo că n-a anunțat tornada. Aceasta îi spune că a anunțat-o, dar nu le-a mers celor de la ISU superaplicația de avertizare a cetățenilor.

Ministerul Agriculturii, condus de PSD, sare la gâtul celor de la Externe, minister condus de ALDE, că România pierde 80 de milioane de euro din cauza unei contestații. Cei de la Externe spun că au făcut contestația, dar cauza este haosul de la APIA.

În plus, imaginile grotești cu indivizi lipsiți de orice scrupule care jefuiesc nonșalanți mașina avariată a unui creator de modă ce zace decedat la doar câțiva pași au făcut înconjurul Europei, „întărind” brandul de țară.

Nu există însă, nici după mai multe zile de la incident, vreo luare de poziție a ministerului condus de Carmen Dan care să condamne aceste fapte sau vreo ieșire a ministrului turismului, că faptele tot s-au produs la deschiderea sezonului pe litoral...

„Cheia succesului Uniunii Europene este apropierea de cetățenii săi”

Anul acesta sărbătorim Ziua Europei în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc în data de 26 mai în România.

Viitorul Europei este în mâinile cetățenilor săi, care sunt așteptați luna aceasta să decidă direcția Uniunii Europene, prin alegerea reprezentanților lor în Parlamentul European, în toate statele membre ale UE.

Acum, mai mult ca oricând, este momentul să decidem ce ne dorim de la Uniunea Europeană, pentru că Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă modelată după așteptările și nevoile cetățenilor săi.

Potrivit unui studiu al European Parliamentary Research Service – Europol, 80% dintre cetățenii europeni doresc ca Uniunea să se implice mai mult în combaterea terorismului și a migrației ilegale. Reducerea șomajului, creșterea economică, nevoia de investiții reprezintă preocupări constante la nivel cetățenesc în Uniunea Europeană.

Alegerile europene din 26 mai oferă românilor, prin participarea la vot, oportunitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii ani în domenii esențiale precum: securitatea, economia, comerțul internațional, protecția consumatorilor sau combaterea schimbărilor climatice.

Parlamentului European, prin misiunea sa legislativă, îi revine un rol primordial, din ce în ce mai activ, cu privire la aceste teme de mare interes pentru toți cetățenii europeni.

Alegerile europene din 2019 se desfășoară în perioada în care România deține președinția Consiliului UE, context care accentuează importanța locului și rolului țării noastre în cadrul Uniunii. Totodată, consider că acest scrutin reprezintă o oportunitate extraordinară pentru români de a se implica și de a decide nu numai viitorul lor, ci și pe al țării în care trăiesc și al marii familii europene din care fac parte.

Ca parlamentari, cred că suntem cu toții conștienți de importanța încurajării prezenței la vot, mai ales că în 2014 aceasta a fost de doar 42,6% la nivel european și de 32,44% la nivel național. Este nevoie ca încrederea mare pe care o au românii în instituții europene precum Parlamentul sau Comisia să se reflecte și în prezența la vot.

„Vreau toleranță zero la etnobotanice. Voi propune interzicerea acestor droguri la nivel european!”

Vreau ca viața copiilor noștri să fie protejată. Este nevoie de noi politici europene și noi priorități, pentru ca viața noastră să fie protejată.

Toți vrem să fim tratați la Iași, Vaslui, Suceava, Botoșani, Bacău, Pașcani, Târgu Frumos, Bârlad, Podu Iloaiei, Hârlău, Cotnari sau Erbiceni, Schitu Duca la fel ca la Bruxelles. Și lista nu se oprește aici. Și nu mă refer doar la tratamentul medical!

Trebuie ca politicile cu impact asupra noastră să fie puse în acord cu interesele noastre. Mă refer la trei lucruri concrete care ne afectează viața de fiecare zi – fonduri europene, legislație europeană, oportunități de dezvoltare.

Concret, voi propune două proiecte: introducerea standardului european de calitate în sănătate, dar și noi mecanisme – simplificarea legislației și eliminarea birocrației –, proiecte standardizate „prefabricate” pe domenii deficitare, pentru asigurarea susținerii financiare prioritare a acestui demers, mai ales în zonele vulnerabile, insistând pe șapte probleme majore de sănătate europeană.

1. asistența primară, mamă și copil, tratamentul stomatologic; 2. programele pentru depistare precoce și tratament al cancerului, hepatitei C, diabetului, tuberculozei;

3. dezvoltarea centrelor de excelență – clar, prima prioritate pentru mine și lucrul pe care l-am demarat și l-am susținut mereu în Parlament –, susținerea centrelor regionale, centrelor de vârf medical și a spitalelor de copii: Spitalul Regional Iași, Spitalul Clinic de Urgențe „Nicolae Oblu” și Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii „Sfânta Maria”;

4. asigurarea siguranței epidemiologice la nivel european și acces la tratament egal, cu sprijinul Institutului Cantacuzino – soluția mea legislativă privind redeschiderea acestui veritabil brand de țară a fost adoptată de Parlamentul României;

5. susținerea și stimularea natalității – analize, consultații și tratamente gratuite;

6. interzicerea drogurilor de sinteză, etnobotanice, la nivel european – proiectul meu de lege a fost primul adoptat de Parlamentul României;

„Bugetul rușinii naționale ne poate arunca în recesiune până la finalul anului!”

Toate datele cuprinse în execuția bugetară confirmă pe deplin ceea ce PNL a avertizat, cu ocazia adoptării bugetului de stat pentru anul 2019 – bugetul PSD–ALDE este un buget nerealist, construit pe date statistice manipulate, cât să ascundă gunoiul sub covor.

Suntem în luna mai și, chiar dacă a întârziat să facă publice datele bugetare pentru primele trei luni, nici măcar Ministerul Finanțelor Publice nu mai poate ascunde eșecul economic total al Guvernului PSD–ALDE!

Abia acum înțelegem de ce Dăncilă și Teodorovici ne împrumută cu miliarde de euro lunar, la dobânzi uriașe, pentru că banii lipsă la buget cresc de la o lună la alta, asigurându-se doar minima funcționare a statului, fără să se facă niciun fel de investiții.

Numai în primele trei luni deficitul bugetului general consolidat a urcat la cea mai mare valoare de la criza economică și până în prezent, fiind de 5,48 miliarde de lei, adică 0,54% din PIB, mai mare cu un miliard chiar și față de anul trecut.

Grav este faptul că acest deficit provine dintr-o lipsă de 4 miliarde de lei de la bugetul de stat, dintr-o lipsă de 1,6 miliarde de lei la bugetul de pensii – și pensiile încă nu s-au majorat – și din faptul că la fondul de sănătate lipsește deja peste un miliard de lei. Dimensiunile dezastrului bugetar ar fi fost și mai mari dacă bugetele administrațiilor locale nu ar fi înregistrat un excedent de 3,4 miliarde de lei, iar primăriile și consiliile județene nu ar plăti acum servicii sociale pe care ar trebui să le plătească bugetul de stat.

Uitându-ne peste cifrele Guvernului, nu putem să nu remarcăm că execuția bugetului pentru anul 2019 poate fi un factor de risc, care poate arunca economia în recesiune până la sfârșitul anului.

Cheltuielile cu investițiile au scăzut cu peste 20% față de anul 2018, devoalând minciuna PSD–ALDE că anul acesta

este un an al investițiilor. Veniturile din fonduri europene aferente cadrului financiar 2014–2020 sunt mai mici cu 467 de milioane. Cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile făcute de Teodorovici au explodat, fiind mai mari cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ordonanța nr. 114 nu a produs efecte favorabile nici măcar în domeniul construcțiilor, adică acolo unde s-au introdus facilități, pentru că acesta este tot mai afectat de șomaj tehnic și de o restrângere severă de activitate.

Solicit demisia cuplului toxic pentru România Teodorovici–Vâlcov. Ei sunt autorii acestor riscuri uriașe pentru economie.

Solicit, în mod imperativ, Guvernului să deblocheze imediat cheltuielile pentru investiții publice, atât la nivel central, cât și la nivelul primăriilor și consiliilor județene.

Solicit Guvernului Dăncilă să acceseze cât mai repede cu putință fondurile europene gratuite, singurele pe care se bazează modernizarea infrastructurii de transporturi, a serviciilor de sănătate și a educației din România.

„9 Mai, Ziua Europei”

În fiecare an, pe data de 9 mai se celebrează Ziua Europei, o zi în care sărbătorim pacea și unitatea, o zi în care milioane de oameni sărbătoresc comunitatea europeană, o zi în care ne bucurăm de faptul că România face parte din Uniunea Europeană și noi suntem cetățeni europeni.

Pe 9 mai, în 1950, ministrul francez de externe de la acea vreme, Robert Schuman, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune. În acest fel se putea controla un viitor conflict militar. Propunerea de la acea vreme însă este considerată și acum ideea de la care a pornit Uniunea Europeană.

Mai apoi, pe 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris. Acesta instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, CECO, între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda.

În anul 1957, tot aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană, CEE, cunoscută și sub numele de Piața Comună, și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, CEEA (astăzi Euratom).

Cele două tratate de la Roma, precum și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Procesului de integrare economică i s-a alăturat și cel de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestei construcții europene i s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie și Danemarca în 1973. Mai apoi, Grecia – 1981, Spania și Portugalia – 1986, Suedia, Austria și Finlanda – 1995. În 2004, 10 noi state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria. În anul 2007, Bulgaria și România, iar în 2013, Croația.

Cam aceasta ar fi, pe scurt, istoria Europei. Decizia sărbătoririi chiar pe data de 9 mai a Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano. De atunci, toate țările membre marchează Ziua Europei.

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai ziua în care a luat ființă proiectul european. Este o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinței de solidaritate, o zi a marii comunități din care fac parte toți cetățenii Uniunii Europene.

Dacă ne referim la statistici, peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus avantaje. De asemenea, procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de peste 70%. Cu ce asociază românii Uniunea Europeană? În primul rând, cu dreptul la liberă circulație – 84%, cu democrația și drepturile omului – 72,7%, cu pacea cu țările vecine – 72,4%. În plus, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 59% – cu locurile de muncă, 59% – cu lupta împotriva corupției și 54% – cu exploatarea resurselor naturale.

„Sănătatea românilor nu mai poate fi negociată și nici folosită ca intrigă pentru a obține voturi în campaniile electorale”

Medicilor și asistenților medicali, pregătiți în ani lungi și grei de studiu pentru a se îngriji de sănătatea bolnavilor din spitale, le sunt călcate în picioare demnitatea, profesionalismul și dăruirea de ministrul sănătății, intrat în campanie electorală.

Un contabil care „manevrează” cifrele pentru a ajunge la un total satisfăcător nu știe ce înseamnă o gardă petrecută sub presiunea zecilor de bolnavi și aparținători, care așteaptă de la medic puteri divine, nu știe ce înseamnă să pregătești kilometri de documente pentru a obține acreditarea unui spital sau a fi umilit de către un funcționar care îl trage la răspundere că nu a trecut numele asistentului medical pe coșul de deșeuri.

Neprofesioniștii nu au loc în sănătate, pentru că în acest domeniu rezultatele sunt cuantificate în vieți omenești salvate, în speranțe redate sau în dezamăgiri cu impact răvășitor.

Sistemul sanitar din România are nevoie urgentă de tratament, pentru că este în agonie. Un sistem sănătos trebuie gestionat de un profesionist care stăpânește domeniul foarte bine și care nu caută în miez de noapte să surprindă și să penalizeze greșelile celor care muncesc, ci să îndrepte eventualele carențe, pentru ca actul medical să fie unul de calitate în spitalele din România.

Un ministru care își depășește atribuțiile, impunând criterii de selecție a medicilor, și care face controale „noaptea ca hoții” nu are ce să caute în sănătate.

Exercițiile de imagine, plătite pe banii ministerului, aduc grave prejudicii profesioniștilor din Ministerul Sănătății. Bolnavii își pierd încrederea într-un sistem medical văduvit în fiecare zi de lipsa medicamentelor și a aparaturii medicale

de înaltă performanță care, și dacă există, este nefuncțională, neautorizată și prăfuită.

Medicii profesioniști și personalul medical sunt umiliți de un funcționar numit politic să decidă vremelnic sănătatea a milioane de români.

Românii au nevoie de spitale noi, de spitale renovate, dar politicile de sănătate din programul de guvernare au rămas doar pe hârtie, cu termene amânate de la un an la altul sau de la un cincinal la altul.

„Ziua Europei”

Data de 9 mai marchează Ziua Europei, iar anul 2019 conferă o importanță majoră acestei zile, fiindcă oferă tuturor cetățenilor europeni posibilitatea de a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

Ziua Europei celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată Declarația Schuman, când, în cadrul unui discurs ținut la Paris în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel, propunere considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Pentru România, această zi mai reprezintă Ziua Independenței, proclamată în 1877, și victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

Prin intermediul acestei declarații politice, doresc să transmit mesajul: la mulți ani, Europa!

De asemenea, aș dori să-i încurajez pe cetățenii români să meargă la votul din 26 mai și să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European, deoarece deputații europeni vor avea puterea de a decide cu privire la chestiuni care ne afectează viața zi de zi și pot lupta pentru a o îmbunătăți.

„Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbușească de guvernele PSD–ALDE”

Gara din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc și punerea în circulație a căii ferate Pitești–Curtea de Argeș. A fost construită în mai puțin de 11 luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy, același care restaurase și Mănăstirea Curtea de Argeș.

Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă – linia Pitești–Curtea de Argeș, superbele gări din Bascov, Merișani, Băiculești și Curtea de Argeș și alte elemente de construcție specifice – a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.

Clădirea gării din Curtea de Argeș a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcție extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită și cu decorațiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.

Gara a fost înființată și cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeș, după alegerea acesteia ca necropolă regală de către Regele Carol I. A primit supranumele de „Gară Regală”, pentru că toți suveranii României înmormântați la Curtea de Argeș, cu excepția lui Carol al II-lea, au fost aduși în oraș cu trenul.

În perioada premergătoare anului 1989, din gara Curtea de Argeș se expediau circa 40.000 de tone de mărfuri și plecau 40.000-45.000 de călători lunar.

În prezent, gara se află în subordinea Regionalei CFR Craiova și este funcțională, la un nivel foarte redus, doar pentru transportul de persoane.

Deși este o bijuterie arhitecturală și este amplasată la confluența unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeș, cât și pentru istoria țării noastre, din cauza neglijenței autorităților, a ajuns într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier, amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau cele mai frumoase baluri ale vremurilor de odinioară, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional, o mărturie a unei epoci unice în istoria țării, cea a regalității.

„Continuăm investițiile în sănătate în județul Botoșani” În programul de guvernare al PSD sănătatea reprezintă un obiectiv de interes național. Vineri, 3 mai 2019, am fost prezent la semnarea contractul de finanțare, în valoare de peste 1,5 milioane euro, aferent proiectului „Modernizare, extindere, dotare a unității de primiri urgențeˮ. Prin implementarea acestui proiect, va crește calitatea serviciilor medicale de urgență pentru cetățenii județului Botoșani. Un număr mai mare de pacienți vor putea primi servicii medicale de urgență, iar personalul UPU va avea noi dispozitive și echipamente medicale performante.

Proiectul a fost depus de Consiliul Județean Botoșani în cadrul POR 2014–2020, axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale, operațiunea 8.2.B – Unități de primiri urgențe, având ca obiectiv general îmbunătățirea calității și eficienței îngrijirii spitalicești de urgență în Regiunea Nord-Est, în general, și în județul Botoșani, în particular, prin modernizarea, extinderea și dotarea cu echipamente medicale performante a Unității de primiri urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromatiˮ Botoșani.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

– modernizarea, extinderea și dotarea cu aparatură medicală performantă a UPU din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani;

– reducerea ratei internărilor acute în Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani de la 28,73%, la nivelul anului 2017, la 28,12%, la finalul primului an de implementare a proiectului, ca urmare a implementării măsurilor de modernizare, extindere și dotare a UPU;

– extinderea corpului de clădire A din cadrul UPU cu un corp având regim de înălțime P+1, cu o suprafață construită la sol de 324,60 mp și o suprafață construită desfășurată de 708,50 mp;

– modernizarea unei suprafețe de 930,80 mp, construcție existentă – corp A –, din UPU, prin reconfigurarea spațiilor, prin recompartimentare, și măsuri de eficientizare energetică;

– realizarea unei copertine pentru UPU, în suprafață de 240,5 mp;

– dotarea UPU cu opt echipamente medicale performante, precum și cu elemente de mobilier și dispozitive medicale, care vor contribui în mod direct la îmbunătățirea calității și eficienței îngrijirii spitalicești de urgență.

## **Domnul Claudiu Augustin Ilișanu:**

„Prioritățile politicilor de pe agenda strategică a instituțiilor europene pentru următorii ani vor fi stabilite la summitul organizat în țara noastră de Ziua Europei, 9 mai. Eliminarea standardului dublu va fi dovada loialității celor vechi față de cei noi și a maturității proiectului european”

Săptămâna aceasta, la Sibiu, se va desfășura summitul care reunește toate statele membre ale Uniunii Europene. Această întrevedere a celor mai importante state europene are loc într-un moment extrem de dificil pentru Uniunea Europeană – Marea Britanie a votat ieșirea din UE, însă cadrul legislativ și eventualele tratate cu spațiul comercial european nu sunt clarificate.

Lipsa de viziune în anumite probleme esențiale, precum fenomenul imigrației, atitudinile eurosceptice din anumite state, dar și mesajul european de unitate vin pe fondul unor dezacorduri și al unei solidarități din ce în ce mai scăzute între statele europene, realități care trebuie îmbunătățite.

În cadrul acestui eveniment se va discuta următoarea agendă strategică a UE din perioada 2019–2025, ale cărei aspecte importante sunt: libertatea, securitatea și justiția la nivelul UE; statutul UE, ca actor pe piața mondială; creșterea economică și competitivitatea Europei în fața celorlalte mari puteri asiatice sau americane; autonomia și protejarea cetățenilor europeni, indiferent de zona de proveniență.

Este un moment oportun pentru dezbaterea viitorului european în anumite aspecte esențiale pentru conceptul european, întrucât în aceeași perioadă celebrăm și Ziua Europei, o zi a reflectării la istoria și civilizația din acest spațiu, precum și la unitatea și valorile promovate de proiectul european încă de la înființarea sa.

Ambele instituții europene constituie moment de celebrare în această săptămână. Pe data de 5 mai celebrăm fondarea Consiliului Europei, iar pe 9 mai celebrăm Ziua Europei, cunoscută ca Ziua Schuman, deoarece ne aduce aminte de declarația memorabilă a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care s-au unit industriile de oțel și cărbune ale Franței, Germaniei de Vest și ale altor state, ducând la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm partea a doua a ședinței noastre și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați sunt prezenți un număr de 185 de deputați.

Au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru astăzi, 7 mai; programul de lucru pentru perioada

- 6–11 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 24 aprilie –

- 7 mai; informare cu privire la inițiativele înregistrate la Cameră. Continuăm dezbaterile.

Numai puțin, vă dau cuvântul, pe procedură.

- Vă anunț că la Propunerea legislativă pentru abrogarea

- art. 88[1] –88[8 ] din Legea nr. 304 termenul pentru dezbatere și vot final este depășit.

- Propunerea se consideră adoptată în data de 26 aprilie. Procedură, domnul Șerban, de la PSD. Și, apoi, domnul Bulai. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului următoarele modificări la ordinea de zi.

Proiectul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor – PL-x 734/2018, devine punctul 25.

La ce poziție pe ordinea de zi?

Unu. Și îl mutăm la 25.

Să-l mutăm.

Deci este vorba de PL-x 734. Propuneți să fie mutat pe poziția 25, da?

Da, da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Adoptată.

Mai departe, vă rog.

Proiectul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – Pl-x 209/2019, retrimitere la comisii pentru corelări legislative.

Bun.

...domnului lider de grup de la PSD. Haideți să dăm drumul la această comisie! Ce mai așteptăm?

Comisia...

Termen o săptămână.

Cât? Două săptămâni?

Una.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru industrii și Comisia juridică, da?

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Hristos a înviat! Domnule președinte, Stimați lideri de grup,

Săptămâna trecută a fost Ziua internațională a libertății de expresie. Aseară a fost Gala pentru libertatea de expresie, în București, organizată de ActiveWatch.

Acum două luni am votat în Parlament comisia de anchetă pentru TVR.

Domnule președinte, când dăm drumul la această comisie de anchetă?

Doamna Doina Gradea a dat în judecată comisia de etică a TVR. Este un mare haos acolo.

Pe această cale, vă amintesc că am votat împreună această comisie de anchetă și aștept un răspuns din partea Biroului permanent de începere a acestei comisii de anchetă parlamentară.

Vă mulțumesc.

Domnule coleg, răspunsul îl puteți primi în cadrul comisiei. Fiecare grup parlamentar și-a desemnat un număr de colegi. Și în Biroul permanent cel mult putem aveam o discuție, dacă liderul grupului dumneavoastră, la discuția în Comitetul liderilor...

Mai mult, în Biroul permanent noi am aprobat. Aveți o componență și o ordine de zi. Mai departe...

Atunci, mă adresez președintelui ales al acestei comisii...

Bun. Deci colegii... Excedează plenului. Colegii din comisia specială...

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Deci o să convocați comisia...

Domnule coleg, vă mulțumesc. Domnule Bulai, mulțumesc.

Discutați instituțional cu colegii membri ai comisiei înființate.

Vă rog, doamna Prună.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Tot pe procedură. Aș dori să supuneți votului plenului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 166/2018 – proiectul USR pentru abrogarea pensiilor speciale.

Vă cer lucrul acesta de la începutul lunii februarie, de când am început această sesiune. Să discutăm, să introducem pe ordinea de zi, să dezbatem aici, în plenul Parlamentului, acest proiect.

Știți foarte bine că avem un sistem bolnav, aș spune, de pensii, în care toată lumea contribuie la fel, dar unii primesc mai mult. Unii mai cu moț.

Cea mai mare pensie specială este de peste 54.000 de lei pe lună, în condițiile în care avem pensionari în țara aceasta care trebuie să trăiască lunar cu 600 de lei.

Cum explicați dumneavoastră, dacă sunteți atât de buni, sunteți atât de mărinimoși, cum explicați dumneavoastră aceste diferențe enorme de pensii și faptul că nu vreți să introduceți pe ordinea de zi acest proiect, să-l putem dezbate? Îl țineți la sertar de mai bine de un an de zile. De fiecare dată când vă cer acest lucru, în Biroul permanent, vă opuneți cu obstinație.

Și, atunci, de ce nu vreți să vedem și noi, cu toții, cum vă poziționați dumneavoastră față de acest proiect de lege?

De ce să-l țineți blocat la sertar? Am putea să-l introducem pe ordinea de zi. Și, dacă nu doriți să renunțați la sistemul acesta, puteți să votați împotrivă. Dar haideți să-l dezbatem aici, în plenul Parlamentului!

Sunt întru totul... Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Îl supuneți votului?

Nu, doamnă.

De ce, domnule președinte?

V-am ascultat. Vă răspund. Vă mulțumesc. Treceți în bancă și vă răspund.

Da, dar am făcut o solicitare.

Bun. Doamnă, solicitările trebuie făcute regulamentar.

Solicitarea dumneavoastră, atât timp cât nu avem un raport și când toate grupurile parlamentare..., repet, liderii de grup..., suntem în procedura în care ordinea de zi a plenului a fost adoptată – cred că cunoașteți, regulamentar – de Comitetul liderilor.

La Comitetul liderilor dumneavoastră puteți solicita introducerea, chiar și fără raport, așa cum solicitați dumneavoastră acum.

Din păcate, Comitetul liderilor nu v-a aprobat această solicitare și, în aceste condiții, nu am ce să introduc pe ordinea de zi.

Mergeți, în continuare, la Comitetul liderilor, convingeți Comitetul liderilor să fie de acord cu introducerea, chiar și fără raport, și atunci putem sta de vorbă. Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Dumneavoastră...

Vă rog. Vă rog, doamnă. Eu...

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Domnule președinte,

Dumneavoastră știți foarte bine că plenul este suveran. Și, în momentul în care Comitetul liderilor de grup are o anumită majoritate, PSD–ALDE, iată că acest proiect nu este introdus pe ordinea de zi. Nici pentru că... colegii de la minorități și cei de la UDMR nu susțin introducerea acestui proiect în dezbatere.

Blocați acest proiect în Biroul permanent.

Și, atunci, pentru că plenul este suveran, eu vă propun să supuneți acest proiect votului plenului. Trebuie să-l introducem pe ordinea de zi, să-l dezbatem aici. Pentru că o mână de oameni din Biroul permanent se opune de fiecare dată ca noi să dezbatem acest proiect de lege. Nu se poate să-l țineți blocat la sertar doar pentru că aveți dumneavoastră puterea, care oricum este vremelnică.

Dar totuși noi suntem aici trimiși de niște oameni. Trebuie să ne exercităm puterea de a propune proiecte de lege, de a le dezbate aici, și dumneavoastră vă opuneți. Nu se poate așa ceva. Sunt proiecte și ale PSD care intră pe ordinea de zi la fiecare ședință de plen, pentru că așa doriți dumneavoastră.

Haideți să-l introducem pe ordinea de zi! Nu vă costă absolut nimic.

Foarte mulți oameni din societate s-au exprimat cu privire la aceste pensii speciale și la faptul că sistemul acesta trebuie oprit. Trebuie să-i punem capăt.

Așa că vă rog să introduceți pe ordinea de zi acest proiect de lege, supunându-l încă o dată votului plenului Camerei Deputaților, așa cum este normal să faceți.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc. Treceți în bancă!

Și eu vă mulțumesc. Dar aștept să spuneți că-l supuneți votului.

Vă mulțumesc. Treceți în bancă, vă rog frumos. V-am rugat frumos să treceți în bancă. V-am ascultat.

Veți supune votului acest proiect de lege?

Nu, doamnă.

Vă rog frumos, treceți în bancă, citiți art. 38.

Dar, domnule președinte, este un abuz faptul că dumneavoastră...

Da, doamnă, este un abuz că...

...nu...

...respect regulamentul. Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

...nu respectați regulamentul, pentru că...

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

V-am rugat frumos să treceți în bancă. Vă mulțumesc mult.

Art. 38 lit. c), mergeți la Comitetul liderilor. Acolo se aprobă ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 16/2019.

- Suntem la poziția 3, este proiectul 16.

- Începem dezbaterea.

Dacă la titlu sunt intervenții?

Nu.

Dacă la preambul sunt intervenții? La articolul unic, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

7. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a

Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; poziția 7; Pl-x 316/2018/2019. Avem nouă amendamente admise, două respinse. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

În aceste condiții, o invit pe doamna președinte Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ. Vă rog, prezentați raportul.

Am depus un amendament, noi, Grupul PNL, de eliminare a acestei modificări și de păstrare a formei inițiale prevăzute de Legea educației naționale, dar, din păcate, comisia l-a respins.

Din acest motiv, noi vom vota împotriva acestei legi. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia noastră a primit spre dezbatere în fond Legea pentru modificarea și completarea Legii educației nr. 1, PL-x 316, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României.

Legea respectivă se referă la numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ în funcție de nivelul de studiu. Se instituie obligativitatea acordării de către instituțiile de învățământ superior a unui număr de cel puțin 10 locuri bugetate, garantate, pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială. Se înființează compartimente de consiliere parentală pentru familiile elevilor care au săvârșit acte de violență psihologică și consiliere pentru elevi, astfel încât cei implicați să poată beneficia de evaluare și asistență psihologică de specialitate.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În recomandările și aprecierile și solicitarea președintelui de reexaminare a legii se fac trimiteri la dispozițiile art. 1 pct. 4 din legea trimisă la promulgare, care are ca obiect modificarea art. 66 alin. (1) din Legea educației naționale. Se consideră că aceste modificări atrag după sine alte modificări ale dispozițiilor legii, în caz contrar apărând contradicții cu prevederile art. 65.

De asemenea, se consideră că forma legii transmisă spre promulgare creează situația conform căreia o reglementare stabilită expres la nivel de lege, legislație primară, este aprobată prin ordin de ministru la nivel de legislație secundară.

În urma dezbaterii, în ședința din 5 martie 2019 comisia a propus, cu 11 voturi pentru și 9 abțineri, aprobarea în parte a cererii de reexaminare a legii și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările din anexă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dezbateri generale, Grupul PNL, doamna Cherecheș. Vă rog.

Grupul PNL susține cererea președintelui de reexaminare a acestui proiect de lege, dar va vota împotriva legii, așa cum a fost ea modificată și așa cum prevede raportul Comisiei pentru învățământ, pentru că este acolo o problemă. Și anume propunerea privind stabilirea numărului de ore la clasă în funcție de vârstă direct în Legea educației naționale. Acest lucru nu se justifică, pentru că numărul de ore pentru fiecare disciplină în parte se stabilește prin planul-cadru de învățământ, se aprobă prin ordin de ministru, și nu prin lege.

Cum facem atunci cu școlile vocaționale? Cele care au clase intensive? Cu clasele cu predare în limbile minorităților, unde numărul de ore este deja mai mare decât la restul elevilor? Profesorii vor fi nevoiți să-și diminueze norma, unii vor fi disponibilizați.

Dar marea problemă este că nu acesta este modul de a face, de a stabili numărul de ore.

Și eu vă mulțumesc, doamnă. Dacă celelalte grupuri parlamentare au intervenții? Nu.

- Avem nouă amendamente admise și două amendamente

- respinse.

- La titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.

Dacă la cele două amendamente respinse sunt intervenții?

- La art. 56[1] . Se susține? Nu.

- La art. 66. Dacă se susține eliminarea art. 66? Nu.

De la 1 la 9?

În aceste condiții, rămâne la votul final. Are caracter organic.

Poziția 8. Proiectul de lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 160/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Este vorba de colegii de la UDMR. Din toate grupurile parlamentare, de fapt.

Raport comun, Comisia...

Da, domnul președinte Stănescu, raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă în ședința din data de 20 martie 2019. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu avem amendamente.

Dacă sunt dezbateri generale din partea colegilor? Nu sunt dezbateri.

Raportul neavând amendamente...

Are caracter ordinar. Legea rămâne la votul final.

Poziția 9. Proiectul de lege privind statutul personalului feroviar; PL-x 37/2017.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? ## Nu. Nu.

Îl invit pe domnul președinte Solomon.

Raport comun, Comisia pentru muncă și Comisia pentru transporturi.

Domnule președinte Solomon, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind instituirea unor dispoziții speciale pentru personalul din sectorul feroviar, ținând cont de specificul activității, precum și de responsabilitățile în siguranța circulației feroviare sau cu metroul.

Membrii Comisiei pentru muncă au finalizat dezbaterile asupra proiectului în ședința din 16 aprilie 2019 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru transporturi au dezbătut și finalizat proiectul de lege în ședința din 23 aprilie 2019 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 22 decembrie 2016, face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Prin urmare, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Da. Domnul Bode, de la Grupul PNL, și domnul Toma, de la PSD.

Vă rog, domnule Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, stimați colegi, calea ferată a fost, este și va rămâne, indiferent de contextul politic, un sector strategic, atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât și din punctul de vedere al siguranței naționale.

Numai că ceea ce face PSD astăzi poate fi prezentat în următorul tablou: calea ferată este... poate fi considerată un bolnav. Un bolnav care se află pe patul de spital. Iar cei care ar fi trebuit să îl trateze, cei care sunt responsabili cu a trata acest bolnav, în loc să-l trateze, vin, astăzi, și îl îmbracă în haine scumpe și îl trimit acasă, că s-a făcut bine.

Nu, dragi colegi, nu așa rezolvați problema pe calea ferată!

Personalul feroviar, da, merită o remunerație pe măsura importanței activității lor. Numai că, în ultimii ani, cât ați guvernat această țară și ați răspuns inclusiv de ceea ce se întâmplă în sectorul feroviar, ați pus constant în pericol acest sector.

Vă reamintesc faptul că avem 250 de milioane de euro disponibili din fonduri europene pentru material rulant nou. Nu ați atras un cent din acești bani.

În ultimii ani, doar 23% din necesarul de finanțare pentru repararea infrastructurii feroviare a fost asigurat de guvernarea dumneavoastră.

În ultimii ani, doar 3% din necesarul de reînnoire a infrastructurii feroviare a fost asigurat de guvernarea dumneavoastră.

Iar gradul de reînnoire a elementelor de infrastructură feroviară – poduri, podețe, stații, linii – este depășit la peste 75%, 80%, 90% din aceste elemente, cu toate elementele care decurg de aici.

Ce faceți dumneavoastră astăzi? Mai amăgiți, din păcate, încă o categorie profesională pe care cinic o numiți „a doua armată”.

Cum pot spune altfel, când constat că veniți cu derogări de la Legea nr. 263/2010 – Legea pensiilor –, cu derogări de la Codul fiscal, nu se prevede sursa de finanțare și, în final, ca să fie totul în regulă pentru dumneavoastră, unele prevederi le puneți a intra în vigoare începând cu anul 2021, când dumneavoastră veți fi istorie la guvernare?

Noi nu vom vota în favoarea acestui proiect. Grupul nostru parlamentar se va abține de la vot.

Domnul Toma, vă rog. Și apoi domnul Moșteanu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Să știți că nu este o derogare de la Legea pensiilor – Legea nr. 263 –, sunt solicitările efective ale ceferiștilor, atât la nivel național, cât și la nivel județean, acolo unde fiecare reprezentăm cabinetele parlamentare.

Vă spun că de când am obținut acest mandat, de doi ani și jumătate, cele mai mari solicitări, după siderurgiști și mineri, le-am avut de la ceferiști.

La nivel județean, toate cabinetele parlamentare ale colegilor mei Laurențiu Nistor, Natalia Intotero, Toma Ilie au fost invadate, efectiv, de reprezentanții ceferiștilor. Și nu o dată, de cel puțin 30 de ori, ca să vă spun, așa, au venit în grupuri și ne-au rugat: votați o dată codul ceferiștilor! Votați o dată și îndreptați ceea ce, de ani de zile, temeiurile legislative au creat: o breșă atât în sistemul de pensii, cât și în sistemul de grupe care trebuiau să-și primească drepturile.

Ceferiștii, unii, care erau la privat nu-și primeau drepturile la fel ca unii care erau la stat. Nu erau recunoscute grupa I de muncă, grupa a II-a, nu le erau recunoscute orele de noapte și anumite drepturi și anumite principii care le asigurau o siguranță și o securitate în serviciul dânșilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și apreciez eforturile domnului Adrian Simion, cu care discut de cel puțin un an de zile, când elaborăm acest cod al feroviarilor.

Și îi mulțumesc pentru interes ministrului muncii și protecției sociale, domnului Marius Budăi, dar și doamnei Olguța Vasilescu, pentru că a fost un proiect care s-a creat în trei ani de zile, care a fost negociat și discutat cu reprezentanții feroviarilor.

Stimați colegi, vă rog mult să-i dăm un vot favorabil. Vă mulțumesc.

Da. Domnul Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu Ionuț Moșteanu:**

Discutăm astăzi despre un proiect de lege. Și discutăm și despre un mod de operare, clasic, al PSD și al celor de la ALDE, prin care încearcă să-și cumpere voturile unei categorii de cetățeni, cu două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare.

Stimați colegi, acest proiect este în Parlament din iunie 2016 și, ca să vezi, ca o stranie coincidență, ajunge la vot final fix astăzi, cu foarte puțin timp înainte de alegeri.

O să amăgiți o parte din ceferiști, că vreți să-i ajutați. Însă o parte din ceferiști au înțeles ce ați făcut 30 de ani. Pentru că n-ați făcut nimic pentru CFR.

Ați îngropat CFR Călători _._ CFR Marfă va fi în insolvență la sfârșitul acestui an.

Le spuneți acum că le dați niște bani în plus și jumătate dintre ei vor rămâne pe drumuri.

Mai mult decât atât, mergeți și intrați și peste privații din CFR, pe care nu i-ați chemat la discuții. Nu i-am văzut la discuțiile din Comisia pentru transporturi. N-au fost chemați. Și stabiliți acum cum ar trebui să-și remunereze personalul.

O să fie încă o încercare de a dumneavoastră de a cumpăra această categorie de cetățeni, de oameni buni. Marea lor majoritate – am cunoscut o parte dintre ei – își doresc să aibă căi ferate performante. Dar asta nu se va întâmpla doar cumpărându-i cu ceva bani înainte de alegeri, ci punând miniștri competenți, directori competenți, făcând să funcționeze ARF, de care spunea și colegul mai devreme.

Și vom putea să ne apropiem cu o calitate a serviciilor, în câțiva ani de zile, cu reforme, de calitatea serviciilor din vest. Deci USR nu va susține acest proiect de lege astăzi.

Vă mulțumesc. Domnul Simionca, Grupul PMP.

Se pregătește domnul Benedek Zacharie, de la UDMR.

## Bună ziua!

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Când am discutat acest proiect legislativ la grup, cu toți colegii am fost de acord că personalul CFR trebuie susținut. Acești oameni își riscă viața aproape în fiecare zi. Vedem cum deraiază trenuri, vedem cum sar de pe calea ferată, vedem cum se întâmplă tot felul de accidente. Vedem cum CFR e la pământ, cum spuneau și colegii mei. Și spunea foarte bine domnul președinte al comisiei: un bolnav al sistemului de transporturi.

Foarte important de știut este că putem să mărim salariile, putem să dăm beneficii, putem să le dăm oamenilor din CFR bani să-și cumpere uniforme, dar, dacă această instituție se va închide – că, de fapt, e o instituție, la volumul ei – și dacă acești oameni nu vor mai avea locuri de muncă, ce se va întâmpla? Că CFR e falimentar.

Uităm că anul trecut am trecut o lege prin care Guvernul României era obligat să instaleze bariere la toate trecerile la nivel cu calea ferată. Dumneavoastră, cu toții, ați votat-o.

Vedem că în 2020 va veni termenul, cel de doi ani, în care toate barierele pentru trecerile la nivel cu calea ferată trebuiau instalate. Nu sunt instalate. Vedem cum românii își pierd viața. Vedem cum undeva, în Buzău, sunt accidente. Vedem altundeva, unde cei de la Căile Ferate ridică barierele cu mâna.

Păi, normal că acești oameni care se sacrifică trebuie să primească bani în plus, că-și sacrifică viața în fiecare zi, și-o riscă, nu știi ce se întâmplă.

Deci CFR..., trebuie dat un T0, trebuie restructurat ca lumea, trebuie oameni implicați, și nu îngropat, cum spuneau colegii mei, că de 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru CFR.

CFR – Căile Ferate Române pot să facă infrastructura națională pentru transporturi, se pot face noduri feroviare. Tot ce înseamnă transport de marfă se poate face pe CFR, dar trebuie bune intenții și trebuie dorință. Dorință de a face ceva.

Dacă scoateți ochii personalului din CFR cu salarii mărite, nu ați rezolvat problema, domnilor.

Vă mulțumesc. Grupul UDMR, vă rog, aveți cinci minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă cu care eu, personal, nu am fost de acord. Dar nu rezolvă această propunere legislativă acest statut. Nu rezolvă problema sistemului CFR, nici nu o încurcă.

Este adevărat că peste 5.000 de persoane se vor pensiona. Întrebarea este cine va veni în locul lor. Pentru că, în paralel, ar trebui ca școlile care au fost în subordinea CFR, acum câțiva ani, să existe din nou și să pregătească oameni care să lucreze în acest sistem. Este nevoie de mecanici foarte mulți.

Probabil, cu acest statut, cei mai mulți o să se pensioneze, pentru că media de vârstă a mecanicilor din România, a mecanicilor de locomotivă, se apropie de 50 de ani. Conform acestui statut, ei se pot pensiona undeva la 52 de ani.

Deci ar trebui ca, în paralel, să ne ocupăm și de aceste probleme, care sunt probleme reale ale întregului CFR. Că vorbim de CFR Călători, CFR Marfă sau dacă vorbim de impiegați de mișcare.

Deci este nevoie de un statut pentru ceferiști, trebuie susținută această categorie cu ceva facilități, nu chiar cu toate care există în acest statut, dar trebuie să gândim și pasul următor.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Suciu. Și apoi doamna Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest statut, acest proiect de lege, statutul feroviarilor, a fost un proiect pornit de la feroviari, de la personalul care muncește, care lucrează în sistemul feroviar. Nu putem vorbi aici despre infrastructură, despre faptul că CFR Marfă, după părerea mea, este într-o situație economică și managerială pe care nu i-o dorim, cu toții. Vorbim aici despre personalul care lucrează, care activează în domeniul CFR-ului.

Noi împreună cu acest personal, PSD împreună cu ei, am gândit acest proiect de lege în 2016, așa cum se spunea acolo.

Dacă a ajuns să-l votăm astăzi și în 26 mai noi avem un scrutin electoral, sigur, colegii noștri de la USR ne pot acuza că este o măsură care aduce cumva recunoaștere din partea personalului CFR către candidații partidului nostru.

Dar, dragii mei, noi am prins în programul de guvernare acest proiect. Noi am fost cei care am înțeles să dezbatem, să dezvoltăm și să aprobăm, în definitiv, acest proiect de lege și nu cred că dăunează cu ceva CFR-ului, în ansamblu, faptul că, în sfârșit, după atâția ani vine o recunoaștere din partea Legislativului față de acești oameni, cărora în permanență le-au fost refuzate majorările salariale. În permanență ei n-au putut fi considerați funcționari publici, astfel încât să beneficieze de legea pe care am dat-o în iunie anul trecut. Astfel încât, după părerea mea, se impune cât mai urgent o reparație din punctul de vedere al veniturilor, al condițiilor de siguranță pentru oamenii care își dezvoltă în acest domeniu activitatea și consider încă o dată că acest proiect de lege este unul pe care trebuie să-l trecem indiferent că dumneavoastră, găsind terțe motive care n-au nicio legătură cu personalul muncitor, invocați neacordarea votului.

Eu vă rog să vă gândiți foarte bine și să acordați un vot favorabil, pentru că marea masă de ceferiști așteaptă de doi ani și ceva acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Domnul Bode, un drept la replică sau care e problema? Vă rog. Haideți, mai aveți un minut.

Mai avem un minut.

Nu este vorba de niciun drept la replică.

Stimați colegi,

Dacă tot veniți la această tribună, vă rog să vă documentați. Mă refer aici la domnul Toma mai exact.

Citez din raport, domnule deputat: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, personalul feroviar beneficiază prin cumul de reducerea prevăzută la alin. (2) și de reducerea vârstei standard de pensionare” și textul curge.

Așadar, prin derogare de la Legea pensiilor. Despre aceasta este vorba. De ce nu înțelegeți că veniți cu derogare de la Codul fiscal, veniți cu derogare de la Legea pensiilor? Nu indicați sursa de finanțare, așa cum v-a cerut și Consiliul Legislativ. Acestea sunt chestiunile pe care le-am semnalat și în dezbaterile din comisii. Am depus amendamente și o să le susțin aici în anexa de amendamente respinse, pentru că în ultimul ceas, în al 12-lea ceas, poate totuși reușim să dăm o lege bună, așa cum toți o invocați aici.

Și ultimul vorbitor, doamna Lia Olguța Vasilescu, de la PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să combatem câteva fake news-uri care s-au spus astăzi aici.

În primul rând, că nu s-au ascultat sindicatele. Ba da, sindicatele, din toate confederațiile sindicale reprezentând personalul din transporturi, au fost prezente la Comisia pentru muncă. Și Cartel Alfa, și BNS, și Meridian. Iar forma aceasta, care este supusă dezbaterii dumneavoastră, este chiar forma care a fost agreată cu sindicatele.

Să nu uităm că acest statut este așteptat de foarte mulți ani, de 30 de ani, este în Parlamentul României de trei ani. Într-adevăr, nu discutăm despre acest statut că suntem în campanie electorală, ci dintr-o gravă eroare, aș putea spune, a Parlamentului, care nu s-a mișcat mult mai repede cu o lege care este foarte așteptată.

Ce prevede acest statut, ca să înțeleagă toată lumea.

Într-adevăr, se scade vârsta de pensionare cu trei ani, dar stagiul rămâne același de 30 de ani; asta ca să știm cu toții despre ce vorbim.

Apoi se stabilesc coeficienții de ierarhizare în funcție de nivelul de studii, tot în forma propusă de sindicaliști, care a și fost preluată din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură.

Din moment ce am acceptat ca pentru întreg mediul economic să fie un salariu minim diferențiat, pentru cei cu studii superioare și cei fără studii superioare, automat și aici trebuia să reglăm această chestiune.

Am înțeles – și vreau să fie foarte clar – că cei de la PNL se abțin la acest statut al feroviarului, iar cei de la USR votează împotrivă.

Deci ca să știe și cei din CFR despre ce este vorba și cât de bine apărați sunt în Parlament de cei pe care i-au trimis aici.

Și, la fel, vreau să demontez încă un fake news, și anume că nu s-au făcut niciun fel de investiții în Căile Ferate Române în ultimii doi ani și câteva luni de la preluarea guvernării noastre. Sunt 211 kilometri modernizați de cale ferată până în acest moment. Anul acesta mai intră în modernizare sau vor fi finalizați încă 150 de kilometri. S-au lansat proiecte în valoare de 13 miliarde de lei. Și să nu uităm că, dacă în anul 2016 aveam 0% absorbție fonduri europene pentru Căile Ferate Române, la ora actuală avem 600 de milioane de euro pe care i-am atras din finanțare europeană și încă 300 de milioane anul acesta.

Domnule Seidler, al doilea vorbitor de la Grupul USR. Și am finalizat dezbaterile generale.

Stimați colegi,

În primul rând, țin să vă mulțumesc pentru faptul că ați confirmat ceea ce infirmați cu câteva secunde înainte. Da, acesta este un proiect cu tentă electorală. Dovadă este ceea ce tocmai s-a spus aici de antevorbitoarea mea și dovadă sunt pozele de pe Facebook, în care chiar domnul Liviu Dragnea a trebuit să binecuvânteze acest proiect de lege.

Pe fond, vreau să le mulțumesc cu sinceritate, de data aceasta, reprezentanților sindicatelor care au înțeles că încă o pensie specială nu își are locul.

Proiectul de lege inițial prevedea pensii speciale pentru personalul feroviar și această prevedere a fost retrasă doar datorită bunului-simț, aș spune, al reprezentanților sindicatelor personalului feroviar.

Cât despre patronate, ele nu au luat parte la discuțiile pe această lege, deși am insistat în acest sens și deși am fost mințiți.

Da, dragi colegi, mințiți în Comisia pentru muncă cum că o consultare cu patronatele va avea loc. Ea nu a avut loc. De fapt, acest proiect de lege ține de contract colectiv de muncă.

Noi vom legifera acum un contract colectiv de muncă, pentru că există incapacitate la nivelul ministerului și al CFR-ului de a negocia un contract colectiv de muncă.

Problema este că acest contract colectiv de muncă legiferat va fi impus și celor care nu vor fi participat la discutarea, darămite la negocierea lui, și anume sectorului privat.

E o viziune total etatistă asupra sistemului feroviar și asupra felului în care ar trebui să se desfășoare relațiile de muncă. E aceeași gândire total eronată, care a făcut ca viteza pe calea ferată să scadă, să existe o criză de personal majoră în sistemul feroviar, care nu va fi rezolvată prin acest proiect de lege.

În schimb, într-adevăr, îi veți mulțumi pe câțiva dintre angajații din sistemul feroviar, angajați la stat și aproape de vârsta de pensionare, bazându-vă pe votul lor. Greșiți, greșiți, greșiți, ca de multe alte dăți!

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Doi vorbitori, domnule Solomon! Îmi pare rău. Păi da...

Vă rog, aveți un minut. Nu, domnule Solomon! Mulțumesc mult! Mulțumesc. Avem trei amendamente respinse. Nu v-a spus numele. Comisia... Bun.

Avem 71 de amendamente admise și trei amendamente respinse.

Articolul 2 vreți să-l susțineți? Aveți un amendament.

Da? Vă rog.

Domnule Bode, aveți o reformulare a art. 2. Vă rog.

Așa cum spuneam, stimați colegi, poate că în al 12-lea ceas reușim să dăm o lege bună.

În art. 2, în înțelepciunea Comisiei pentru muncă, ministerul se numește Ministerul Transporturilor, ministerul responsabil cu organizarea exploatării, întreținerii și reparării infrastructurii și așa mai departe.

Eu vă propun să fiți de acord cu înlocuirea sintagmei „Ministerul Transporturilor” cu „ministerul de resort”.

Nu de alta, dar peste un an ministerul se poate numi „Ministerul Public”, „Ministerul Lucrărilor Publice” sau cum s-a numit în vremea guvernării Năstase, că tot vă place, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuințelor.

De aceea, cred că „ministerul de resort” este mult mai corect formulat decât Ministerul Transporturilor, care mâine poate să aibă o altă denumire.

organizată potrivit legii, beneficiază, la cerere, de suportarea de către unitatea angajatoare a taxei de școlarizare, până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.”

Eu spun „în România”, stimați colegi. Nu cred că vă propuneți să suportați plata taxelor de școlarizare în afara țării.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două modificări: „care” și „România”. E amendament respins.

Știu, domnule! Domnule Solomon...

E amendament respins. Mergem pe raport. Introduc o singură sintagmă: „România”.

Deci să înțelegeți. Amendamentul vizează... Este vorba de o reformulare la art. 13. Dumneavoastră discutați de art. 17. Deci tot raportul dumneavoastră se dă peste cap dacă acceptăm acest amendament.

Vă mulțumesc. Deci amendament respins.

Și dumneavoastră mai aveți un amendament la art. 42, da?

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Mulțumesc.

A fost respins.

Articolul 17.

A, la 17, da!

Reformulat, 13.

Da.

Am introdus o precizare, cred eu necesară, și anume: „Copilul/copiii personalului feroviar decedat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care urmează o formă de învățământ cu plată în România,

Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Sub pretextul că dați peste cap tot raportul, nu puteți să votați o propunere cu care văd că majoritatea ați fi fost de acord. Credeți-mă, nu înțeleg!

Este mai importantă munca unor funcționari, să redacteze din nou raportul, decât să precizăm clar în lege ce vrem și cum vrem să arate această lege? Nu înțeleg!

În fine, în final, al treilea amendament pe care vi-l propun.

Pentru că tot vă îngrijorează, pe bună dreptate, situația sistemului feroviar și a personalului feroviar, nu sunt de acord ca această lege să intre în vigoare în septembrie 2021, pentru pensionare, pentru că la acest articol ne referim, ci așa cum toată legea intră în vigoare, la șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dacă tot sunteți de acord că trebuie să susțineți sistemul feroviar, eu vă propun să fiți de acord ca aceste prevederi, în integralitate, să se aplice la șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial, în integralitate – încă o dată subliniez –, nu din 2021, când, sigur, nu veți fi dumneavoastră responsabili.

## **Domnul Florin Iordache:**

A fost adoptat. Am finalizat. Are caracter organic.

Rămâne la votul final.

Facem o pauză de cinci minute.

Invit colegii, membri ai Biroului permanent, să ia act de recomandarea Comisiei juridice în ceea ce privește propunerea pentru judecătorul CCR.

Deci pauză cinci minute și revenim cu continuarea dezbaterilor privind judecătorul CCR.

Membrii Biroului permanent, în ședința de Birou permanent.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Invit colegii să ia loc, să putem continua dezbaterile.

2. Avem înscrisă pe ordinea de zi numirea unui judecător la Curtea Constituțională.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 47 pentru organizarea și funcționarea Curții, numirea judecătorilor la Curtea Constituțională se face la propunerea Biroului permanent, pe baza recomandărilor Comisiei juridice, în urma audierilor candidaților în comisie și a constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 143.

Îl invit pe domnul președinte Halici.

Da, vă rog.

Procedură. Vă rog, doamnă.

Domnule președinte de ședință Florin Iordache, Stimați colegi,

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 42/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Partidul Național Liberal vă solicită ca, și în plenul Camerei Deputaților, persoanele propuse de grupurile parlamentare pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională să fie audiate și în plen.

Textul legii este unul extrem de clar. Candidații sunt audiați în Comisia juridică și, de asemenea, în plenul Camerei Deputaților.

Așadar, pentru ca o țară întreagă să nu aibă suspiciunea că în Comisia juridică a fost un simulacru de audiere, că majoritatea parlamentară dorește politizarea Curții Constituționale, prin persoanele propuse să ocupe funcția de judecător, vă solicităm ca și în plenul Camerei Deputaților persoanele propuse să ocupe această funcție extrem de importantă în arhitectura statului român să poată să se prezinte, să spună câteva cuvinte despre parcursul profesional, criteriile pe care le îndeplinesc în temeiul legii.

Vă avertizăm că, dacă nu veți respecta textul legal, Partidul Național Liberal va sesiza Curtea Constituțională, pentru că practic dumneavoastră, astăzi, dacă nu dați curs solicitării noastre, încălcați legea și faceți numiri de judecători la Curtea Constituțională încălcând legea, sfidând Constituția României, cu o singură dorință, de altfel, pe care o știe toată lumea: să politizați această instituție extrem de importantă.

Da, doamnă, noi...

Da, domnule Stelian, bănuiesc că tot pe procedură, după care vă voi da cuvântul și continuăm.

Fără îndoială, respectăm legea, doamnă.

Legea este foarte clară și o să citez din acest art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care spune în felul următor: „Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei Deputaților. Raportul Comisiei juridice se va referi motivat la toți candidații.”

Deci legea în mod expres, fără niciun dubiu, prevede această obligație a audierii, inclusiv în plenul Camerei Deputaților.

Candidatul propus de Uniunea Salvați România se află prezent, este în fața plenului, așteaptă să fie invitat de dumneavoastră pentru audiere.

Vă solicităm ca toți candidații să fie audiați conform legii, în plenul Camerei Deputaților, pentru că, în caz contrar, vom proceda asemenea colegilor noștri și vom contesta la Curtea Constituțională orice astfel de numire fără respectarea legii. Este un lucru de la care nu putem face rabat, pentru că legea nu are nicio altă interpretare. Este foarte clară în acest sens.

## **Domnul Florin Iordache:**

Fără îndoială, domnule...

V-ați grăbit și dumneavoastră, și colegii de la PNL.

Ne dorim, fără îndoială, respectarea în integralitate a Legii nr. 47 și, în consecință...

Le mulțumesc reprezentanților Guvernului.

Doamnă secretar de stat, vă rog...

Mulțumim reprezentanților Guvernului.

Îi invit pe cei trei candidați, care, potrivit art. 5 alin. (5), se vor prezenta plenului în ordinea în care și-au depus candidatura și se regăsesc și pe buletinul de vot, astfel încât cei trei candidați să-și poată prezenta în două minute..., domnul Cupșa, domnul avocat, și domnul Stan, fără îndoială. Apoi...

Vă rog, doamnă Turcan.

Sesiunea de audieri...

Deci audierea înseamnă prezentarea candidaților. Vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Noi cunoaștem deja că există o nouă reinterpretare a DEX-ului de către majoritatea parlamentară și sperăm totuși ca în această zi să vă abțineți de la această reinterpretare a DEX-ului și cuvântul „audiere” să rămână la sensul de bază. Audiere înseamnă, pe de o parte, prezentare și, pe de altă parte, posibilitatea ca, într-un interval pe care îl agreăm în plenul Camerei Deputaților, să existe enunțarea unor întrebări. Altfel, audierea, de fapt, o reinterpretați și rămâne o prezentare a unor lucruri, care de multe ori pot fi cosmetizate, așa cum am mai văzut, din partea reprezentanților majorității de guvernare PSD și ALDE.

Deci Partidul Național Liberal vă solicită explicit ca această procedură să aibă două componente: una de prezentare scurtă și a doua de posibilitate de întrebări din partea grupurilor parlamentare, astfel încât să se vadă, la modul cel mai transparent, dacă: 1. sunt respectate criteriile din lege pentru ocuparea acestei funcții atât de importante; 2. dacă într-adevăr candidații respectă condiția de profesionalism, imparțialitate și de capacitate de judecare corectă a respectării Constituției în România.

Altfel, nu ajungem...

Da, doamnă! Mulțumesc.

...decât la o procedură de fațadă, pe care dumneavoastră cu adevărat doriți să o faceți.

Procedura e regulamentară, o să vedeți!

Domnul Márton Árpád, după care îi invit pe toți liderii grupurilor parlamentare să agreăm procedura de audiere. Nu avem niciun fel de problemă.

Domnule Andronache, finalizăm intervenția, după care invit toți liderii de grup la consultări.

Discutăm când veniți aici. Domnule Márton Árpád, vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule președinte,

Nu aș fi intervenit dacă n-aș fi auzit lucruri foarte interesante de la acest microfon. Adică singurul grup parlamentar care propune un politician spune că alții doresc să politizeze Curtea Constituțională.

Doi, pentru prima dată se propune ca audierea în plenul Camerei Deputaților să aibă și elemente de întrebări din partea deputaților.

Timp de 30 de ani eu n-am asistat la o astfel de procedură. E o noutate. Nu e prevăzută această noutate în regulamentul nostru.

Ca atare, ar fi foarte interesantă această procedură, dacă 300 de parlamentari ar pune câte două întrebări.

Această procedură se realizează, cum, poate, bine știți, doamnă președinte, fostă președinte de comisie, se realizează în comisiile de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu, după care...

Vă rog.

Liderii grupurilor parlamentare?

Drept la replică un minut și după aceea vă prezint ceea ce am discutat cu liderii grupurilor.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Drept la replică, pentru deputatul UDMR Márton Árpád, ca să fie foarte clar.

1. Persoana propusă de către Partidul Național Liberal, domnul Cupșa, este avocat de profesie, membru al baroului, și respectă în integralitate condițiile privind Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale.

Rog liniște în sală!

2. Domnul deputat Márton Árpád, în toată procedura de siluire a Codului penal și a Codului de procedură penală și de transformare a acestor legi în favoarea infractorilor care au băgat spaima în cetățenii cinstiți și au adus fericire corupților în România, a făcut apel la profesionalismul Domniei Sale și la imparțialitatea pe care o are pentru a face aceste legi și a le pune în slujba cetățenilor. Înseamnă că fie a mințit, fie acum este de o demagogie crasă.

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnul Márton Árpád și apoi vă voi prezenta procedura convenită cu toate...

Da, doamnă Prună, stați puțin!

Domnul Márton Árpád, drept la replică, și apoi doamna Prună.

Vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu n-am nimic cu profesionalismul domnului deputat, avocat Cupșa, pe care-l stimez și cred că, într-adevăr, este un bun profesionist.

Am o problemă cu o declarație.

Unele partide invocă mai tot timpul politizarea unor instituții și tocmai ei propun politicieni.

Eu n-am nimic împotrivă să propuneți politician. Doamnă deputat,

Domnul Cupșa corespunde întocmai prevederilor constituționale, numai că am observat o contradicție între susținerile dumneavoastră.

Și încă o treabă.

Astăzi se pare că vom avea o procedură foarte interesantă și mă gândesc cum va fi atunci când această procedură va fi aplicată pentru numirea Consiliului director la TVR, la Radiodifuziune sau la CNA, când vor fi vreo 30 de candidați și îi audiem, tot plenul, pe toți.

Vă mulțumesc.

## Doamna Prună, vă rog.

Și apoi vă voi prezenta procedura, perfect regulamentară și perfect legală.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Înainte să începem procedura, înainte să începem audierile, aș vrea să vă rog să desfășurăm aceste audieri în mod corect pentru Parlamentul României. Anume propunerea PSD pentru Curtea Constituțională, domnul pe care l-ați propus dumneavoastră să fie prezent la audieri.

Din câte vedem cu ochiul liber, avem doar doi candidați din partea opoziției prezenți astăzi.

Toți vor fi prezenți, doamnă!

Da, dar vă rog să nu începem...

Nu încep, doamnă!

...dezbaterile înainte să-i avem pe cei trei candidați aici, în plenul Camerei Deputaților.

Doamnă deputat, vă mulțumesc.

Nu vom începe procedura până nu vom stabili lucrurile și nu voi prezenta lucrurile stabilite cu Comitetul liderilor. Vă rog.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Sigur că da, domnule președinte, dar totuși e o lipsă de respect să avem doi candidați aici prezenți...

Da, doamnă, vor veni toți trei!

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Nici măcar nu a început bine...

Vă rog să faceți liniște și să ascultați, că poate mai învățați câte ceva!

Și ce înseamnă respectul pentru Parlamentul României, pe care dumneavoastră l-ați pierdut de mult!

Vă mulțumesc.

Deci vă rog să-l invitați...

Doamnă, nu voi începe! Vă mulțumesc. Mai aveți altceva?

Dar faceți acest lucru, domnule Iordache! Invitați-vă candidatul...

Da, doamnă!

...în plenul Parlamentului, să fie prezent!

Nu vom începe procedura până nu vor fi prezenți cei trei candidați, doamnă! Cu aceasta suntem de acord. Nu vom începe procedura, doamnă!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, în primul rând, vă rog să luați loc în bancă. Nu vom începe procedura până când cei trei...

Te rog și pe tine să iei loc în bancă! Imediat!

Nu vom începe procedura până când cei trei candidați nu vor lua loc în banca Guvernului, de aici.

Unu. Deci am stabilit următoarea procedură: președintele Comisiei juridice, domnul Halici, va prezenta raportul; pentru două minute, fiecare dintre cei trei candidați își va prezenta CV-ul și va face câteva considerente personale.

Apoi, fiecare grup parlamentar are la dispoziție cinci minute, pentru a-și exprima poziția.

La final, dacă cei trei candidați doresc să aibă o anumită poziție, și-o vor exprima.

Nu începem până când cei trei candidați nu vor lua loc în bancă.

Vă mulțumesc mult.

Câteva secunde, să ia loc cei trei candidați. Vă mulțumesc.

Domnule Bontea, vă rog să luați loc.

Stimați colegi, vă rog să luați loc să putem continua dezbaterile la acest punct.

Sunt cei trei candidați prezenți? Da.

Președintele Comisiei juridice, domnul Halici. Vă rog să prezentați raportul dumneavoastră.

Raport privind audierea candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională

Prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 15 din 15 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, domnul Mircea Ștefan Minea a fost numit judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani, începând cu 15 iunie 2010.

Având în vedere că, potrivit tezei a doua a alin. (2) al art. 63, care spune că: „Judecătorii Curții își vor exercita funcția de la data depunerii jurământului” – nouă ani –, se constată că, în temeiul dispozițiilor art. 67 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, mandatul domnului judecător Mircea Ștefan Minea expiră la data de 15 iunie 2019.

În raport cu regulile stabilite de art. 68 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numirea noului judecător la Curtea Constituțională trebuie efectuată cu cel puțin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, în baza dispozițiilor art. 142 alin. (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Biroul permanent a stabilit următorul calendar pentru numirea unui judecător la Curtea Constituțională, aferent Camerei Deputaților:

– Grupurile parlamentare vor înainta Comisiei juridice, de disciplină și imunități propuneri nominale de candidați până la data de 6 mai 2019;

– Comisia juridică, de disciplină și imunități va audia candidații propuși și va depune raportul până la data de 7 mai 2019 inclusiv.

Astfel, Grupul Partidului Național Liberal, cu adresa nr. 3 din 6 mai 2019, a transmis comisiei candidatura domnului Cupșa Ioan pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România, cu adresa nr. 3b-16/3.231 din 6 mai, a transmis Comisiei juridice propunerea de candidatură a domnului Vlad Ștefan.

De asemenea, și o a doua candidatură, a domnului Mircea Ovidiu Ursuța Dărăban, propunere însă pe care Grupul USR a retras-o astăzi, în plenul ședinței comisiei.

Bun.

Conform regulamentului și procedurii acceptate, îl invit pe domnul deputat Cupșa, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, să se prezinte.

Vă rog, domnule deputat. Aveți două minute.

O să vă rog să fiți îngăduitori și cele două minute să fie ceva mai multe minute, pentru că totuși este vorba despre audieri în legătură cu posibila numire a mea în calitate de judecător la Curtea Constituțională a României.

Astfel, am o experiență profesională relevantă. Sunt de peste 21 de ani, sunt de aproape 22 de ani avocat, înscris în Baroul Bihor.

Se alătură acestei experiențe profesionale experiența mea practică, de asemenea relevantă, de peste 6 ani, aproape 7 ani. Sunt membru sau am fost membru în comisii importante, de asemenea relevante pentru funcția viitoare eventuală pe care o voi ocupa.

Am fost membru al Comisiei pentru revizuirea Constituției. Am fost și sunt membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Am fost și sunt membru al Comisiei speciale comune de unificare, sistematizare a legilor justiției.

Așadar, se alătură experienței mele profesionale relevante și o experiență practică deosebită în ceea ce privește problemele specifice de drept constituțional.

Aș sublinia faptul că am participat la redactarea a zeci de sesizări de neconstituționalitate, sesizări de neconstituționalitate care, de asemenea, cu zecile au fost admise de către Curtea Constituțională a României.

Și acum permiteți-mi să-mi exprim crezul meu vizavi de ce ar trebui să fie un judecător de Curte Constituțională.

Cred în om, ca o persoană care este definită de relațiile sociale pe care le are.

Cred în om, nu ca recipient al unor drepturi și libertăți fundamentale, ci cred în acel om, în acea persoană care este definită de drepturile și libertățile fundamentale pe care le are.

De vreme ce suntem definiți astfel, în sensul în care relațiile sociale sunt esențiale pentru noi, ca oameni, organizarea socială este deosebit de importantă. Organizare socială înseamnă lege care generează această organizare socială și o face eficientă.

O organizare socială eficientă nu înseamnă nimic altceva decât protejarea drepturilor și intereselor noastre legitime, ale drepturilor noastre fundamentale.

Înțeleg că legea, în mod special legea scrisă cu caractere mari, adică Constituția, ne garantează aceste drepturi, ne protejează ca persoană, ne definește ca om.

Vă rog, concluzionați, domnule coleg. Domnule coleg!

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Voi concluziona.

...sunt dator să protejez drepturile și libertățile sale fundamentale, așa cum se regăsesc în Constituție și așa cum cred eu că am înțeles noțiunea de stat de drept.

Vă mulțumesc tuturor.

Vă mulțumesc și celor care îmi veți acorda încrederea și mă veți vota, așa cum vă mulțumesc în mod special celor care mă veți vota și cum mulțumesc Partidului Național Liberal, care mi-a făcut onoarea să fiu astăzi candidat la o astfel de demnitate publică.

Vă mulțumesc, domnule Cupșa.

Îl invit în continuare pe domnul Vlad Ștefan, propunerea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule avocat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ștefan Vlad:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mărturisesc că mă aflu într-o situație deopotrivă inedită și plăcută. Este pentru prima oară când mă aflu într-o asemenea procedură și vă mărturisesc că, cu toate disensiunile pe care le-am văzut aici, îmi place. Este o atmosferă care denotă faptul că așa trebuie să funcționeze Parlamentul. O scurtă paranteză.

Mă numesc Ștefan Vlad. Numele meu de familie este Vlad, și nu Ștefan.

Actualmente sunt avocat în cadrul Baroului Ilfov. Îmi desfășor activitatea în domeniul juridic din 1999. Am început activitatea în calitate de consilier juridic și sunt membru al Baroului Ilfov, inițial în Baroul București, din anul 2011.

De asemenea, cu mândrie îmi devoalez calitatea de lector formator în cadrul Baroului Ilfov, în cadrul pregătirii profesionale a avocaților în materia contenciosului administrativ; contencios administrativ care, alături de dreptul constituțional, reprezintă un tandem în jurul căruia se învârt și circulă toate ideile care caracterizează statul de drept. Toate marile principii ale dreptului constituțional sunt comune materiei contenciosului administrativ, în care eu îmi desfășor activitatea.

Sunt, de asemenea, autorul a peste 20 de excepții de neconstituționalitate. Unele admise, altele nu. Mărturisesc, cele mai multe nu, dar asta este realitatea, așa ar și trebui să fie – cele mai multe excepții de neconstituționalitate trebuie respinse.

Și este o onoare pentru mine, repet, și îmi închei scurta prezentare, să mă aflu în fața dumneavoastră și mulțumesc Grupului parlamentar al USR pentru această oportunitate.

Este, de asemenea, o mândrie să constat faptul că sunt patru candidați avocați, și acesta este un lucru important, pentru că se recunoaște caracterul nobil al acestei profesii.

Dacă voi ajunge judecător la Curtea Constituțională, sigur, n-o să reinventez noțiunea de drepturi și libertăți fundamentale – lucrurile sunt cunoscute atât din practica Curții noastre Constituționale, cât și din practica Curții de Justiție a Uniunii Europene și CEDO.

Voi marșa pe două aspecte care mie mi se par esențiale:

Și eu vă mulțumesc, domnule avocat.

Și, în final, îl invit pe domnul Gheorghe Stan, propunerea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Stan:**

Bună ziua, domnule președinte și domnilor deputați! Și pentru mine este o situație inedită și nu așa de confortabilă, din perspectiva funcției de magistrat pe care o ocup.

În susținerea candidaturii mele arăt că am o vechime de peste 20 de ani în funcția de procuror. În prezent sunt procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, timp în care mi-am îndeplinit atribuțiile cu imparțialitate și obiectivitate, urmărind în permanență respectarea statutului profesiei de magistrat, precum și garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale.

Am îndeplinit atât funcții de execuție, cât și funcții de conducere la unitățile de Parchet.

Mi-am desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Justiției și Inspecției Judiciare, în cadrul acestei din urmă instituții îndeplinind și funcția de inspector-șef adjunct. Iar în prezent îndeplinesc funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, apreciez că dețin nu doar cunoștințele teoretice necesare, dar mai ales expertiza în scopul ocupării unui post de judecător în cadrul Curții Constituționale, activitatea desfășurată la nivelul Parchetului, până la cel mai înalt grad de jurisdicție, dar și în cadrul Ministerului Justiției și Inspecției Judiciare, constituind un avantaj prin prisma expertizei practice dobândite.

Consider că numirea unui magistrat în funcția de judecător în cadrul Curții Constituționale constituie o garanție reală a independenței Curții, iar în exercitarea mandatului mi-aș îndeplini funcția cu imparțialitate și în respectul Constituției, astfel cum, de altfel, am făcut-o în întreaga carieră de până acum.

Statul de drept este un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridică.

În statul de drept statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor, prin instituții democratice. Instituția superioară căreia trebuie să i se subsumeze este legea și normele și, mai presus de acestea, Constituția României.

Și eu vă mulțumesc. Am finalizat. Începem luările de cuvânt. Grupul PNL. Doamna Turcan. Vă rog. Și apoi domnul Stelian, Grupul USR.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Când Partidul Național Liberal i-a făcut propunerea domnului Cupșa de a fi propus și de a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională, prima reacție, cât se poate de firească și de naturală, a fost aceea să nu ceară partidului niciodată ceva, în calitatea de judecător la Curtea Constituțională, ceea ce într-adevăr merită apreciat.

Iar cei care ați lucrat cu el în Comisia juridică, cei care l-ați auzit în plenul Camerei Deputaților cred că v-ați putut convinge că este un om cu adevărat imparțial și care pune legea mai presus de orice.

În același timp, imparțialitatea, profesionalismul sunt criterii fundamentale și plec de la premisa că toți cei trei candidați sunt buni profesioniști.

Aș vrea să cred că domnul Stan, propus de către PSD și ALDE, nu are nicio legătură cu politica în favoarea infractorilor pe care PSD și ALDE au dus-o în ultimii doi ani.

De aceea, ca membru al Partidului Național Liberal, ca mamă a unui copil de 11 ani, ca om care își dorește ca în România Constituția să prevaleze și legea să fie aceeași pentru toată lumea, am două întrebări:

Unu, dacă există vreo legătură între preluarea dosarului TelDrum la Secția specială de investigare a magistraților de la DNA și nominalizarea domnului Stan în funcția de judecător la Curtea Constituțională?

Am dori noi, Partidul Național Liberal, să auzim răspunsul la această întrebare, pentru că este o întrebare pe buzele tuturor românilor, care își doresc ca, dacă un om în țara aceasta greșește, să plătească, iar dacă o persoană este coruptă, indiferent de demnitatea pe care o ocupă, să ajungă să plătească.

A doua întrebare este aceea în care vă propunem un exercițiu de imaginație, și anume: dacă decizia din 20 mai, de la Curtea Constituțională, va fi amânată și domnul Stan va fi în situația să judece, în calitate de judecător la Curtea Constituțională, solicitarea făcută de domnul Florin Iordache în favoarea domnului Liviu Dragnea, privind completurile de cinci judecători, care va fi evaluarea domnului Stan pe această speță? Este, de asemenea, o întrebare pertinentă care este pe buzele și în gândul tuturor românilor cinstiți din această țară.

Domnul Predoiu, Grupul PNL. Domnule Predoiu, mai aveți două minute. Vă rog.

Bună ziua!

Am o întrebare pentru domnul Stan și una pentru domnul Cupșa.

Pentru domnul Stan. Aș dori să-l întreb, din perspectiva Constituției și, evident, a viziunii sale asupra Constituției, de posibil viitor judecător constituțional – cine reprezintă România la Consiliul European? Președintele sau prim-ministrul?

Și, pentru domnul Cupșa, tot din perspectiva Constituției – de câte ori și în ce condiții poate participa Președintele României la ședințele de Guvern?

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Continuăm. Grupul USR.

Numai puțin, domnule Bichineț. Finalizăm, fiecare grup parlamentar. O să avem și noi...

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

## Mulțumesc.

Este un moment foarte important. Curtea Constituțională este o instituție de prim rang în cadrul instituțiilor

din România. Fără Curtea Constituțională, democrația și statul de drept nu pot fi concepute.

Din păcate, așa cum a fost concepută Constituția, în ʼ91, și ulterior revizuită, în 2003, Curtea Constituțională..., judecătorii de la Curtea Constituțională sunt numiți și în acest moment exclusiv de către politicieni. Și Parlamentul României, din păcate, se bucură de cea mai mică încredere în rândul populației. Ne bucurăm de o încredere de 10%.

Acum, pentru a combate această chestiune, ar trebui să numim la Curtea Constituțională persoane independente, care să nu facă jocurile celor de care au fost numiți. Este foarte important.

De aceea, Uniunea Salvați România a ținut foarte mult la acest principiu, de a propune persoane care nu sunt și nu au fost membri ai unor partide politice.

Mai mult decât atât, este foarte important ca pe viitor judecătorii de la Curtea Constituțională să apere toate valorile Constituției, și nu numai ale Constituției României, ci și ale tratatelor europene.

Am observat aceste prezentări de dinainte, ale candidaților. Am observat doi candidați care au exprimat dezinvolt CV-urile lor, vorbind liber. Am observat, de asemenea, un candidat care a citit de pe foaie, în mod timorat.

Nu trebuie să fiți timorați, niciunul dintre candidați, pentru că această funcție presupune o stăpânire de sine și presupune să fiți bine înfipți cu picioarele pe pământ, să știți ce faceți cu România!

Doresc să adresez două întrebări candidatului din partea PSD. Pentru că noi avem convingerea că PSD își dorește nominalizarea unor candidați care să răspundă comenzilor politice. Nu avem niciun motiv să credem altceva. Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani și de mult mai mult timp încoace a demonstrat acest lucru.

Aș dori să-l întreb pe candidatul PSD care este, în opinia Domniei Sale, raportul dintre Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția, având în vedere că anterior, în 2012, Curtea Constituțională a României a spus foarte clar că obligațiile derivând din tratatele internaționale la care România s-a angajat, pe care le-a semnat, impun ca România să respecte toate recomandările din cadrul MCV și, printre aceste recomandări, se află, în mod explicit, respectarea recomandărilor și avizelor Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția – vă reamintesc tuturor ceea ce știți –, în avizul din octombrie 2018, a spus foarte clar că această secție specială, al cărei președinte a fost candidatul dumneavoastră, dragi colegi din PSD, această secție ar trebui desființată, pentru că există suspiciuni, există o îndoială cu privire la utilitatea acestei secții și există suspiciunea că poate constitui un instrument împotriva magistraților. „Un instrument suplimentar”, spune Comisia de la Veneția.

Vă mulțumesc.

...ar trebui să mai știm...

Vă mulțumesc.

Da. O singură întrebare, în 15 secunde. Care este viziunea Domniei Sale cu privire la Curtea Constituțională, raportat la posibilitatea de a fi legiuitor pozitiv, adică...

Vă mulțumesc.

...de a legifera în locul...

Vă mulțumesc mult.

...legiuitorului?

Mulțumesc.

Da. Înainte de domnul Bichineț, liderul Grupului PSD, o propunere procedurală.

Da, vă rog.

Și apoi continuăm. Vă rog, domnule Simonis. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului plenului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe acest proiect pe care îl dezbatem acum.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Invit colegii să ia loc.

Noi chiar ne dorim să finalizăm aceste dezbateri. Domnul Bichineț, Grupul PMP. Vă rog. Procedură.

Da, doamnă Prună, vă rog. Aveți o chestiune procedurală? Vă rog. Numai puțin, domnule Bichineț. Vă rog.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Conform programului Camerei Deputaților, pe care l-am votat în Biroul permanent, ieri, plenul trebuia să se termine la ora 11.30.

Deci colegul, lider de grup, Simonis, de la PSD, nu a cerut prelungirea programului la ora 11.30, exact așa cum am stabilit noi în Biroul permanent.

Deci, practic acum funcționăm în afara regulamentului, pe care chiar dumneavoastră îl apărați atunci când vă convine, aici, în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc. Continuăm dezbaterile. Domnule Bichineț, vă rog, Grupul PMP.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Când a vrut să afle câte ceva despre virtute, Alcibiade, unul dintre cei mai buni studenți, l-a întrebat pe Socrate. Și, în urma explicațiilor magistrului, Alcibiade a spus: „Socrate, când am început să vorbesc, știam câte ceva despre virtute. Acum îmi vine să te bat, nu mai știu nimic!”

Așa s-a întâmplat și cu domnul Cupșa. Înainte de a lua cuvântul președintele partidului Domniei Sale avea șanse bunișoare să treacă de acest vot

După, s-au diminuat.

Cum Partidul Mișcarea Populară nu are un candidat – și nu înțeleg de ce –, nu-mi rămâne decât să mă orientez spre USR, pentru că PSD are destule voturi.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Am și eu o intervenție, din partea grupului.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Am și eu o foarte scurtă intervenție, din partea Grupului PSD.

Eu îi felicit pe toți cei trei candidați pentru profesionalism, pentru dorința de a accede în cadrul Curții Constituționale, o instanță pe care, de multe ori și... nici nouă nu ne-au convenit deciziile și hotărârile pe care le-a luat, dar trebuie respectate.

Parlamentul este locul în care putem avea dezbateri. Dar, așa cum știți, Curtea Constituțională este un instrument politico-juridic. Și, potrivit Legii Curții, din trei în trei ani, fiecare – fie că discutăm despre Camera Deputaților, fie că discutăm despre Senat sau despre Președintele României – are posibilitatea să facă niște propuneri.

Eu nu voi adresa nicio întrebare celor trei. Îi apreciez pentru activitate, pentru profesionalism. Dar vreau să fac câteva precizări.

Oricare dintre cei trei care va ajunge la Curtea Constituțională nu se poate antepronunța, să aibă o anumită poziție acum. Pentru că, în condițiile în care va ajunge la Curtea Constituțională, va avea o sesizare venită fie de la grupurile parlamentare, fie de la societatea civilă, fie de la instanță. Și, atunci, ar trebui, pe bună dreptate, să se abțină atunci când va avea o anumită poziție.

Deci, când discutăm despre o antepronunțare, este un lucru foarte grav. Deja va fi invocat, la acel moment, oricare dintre cei trei va ajunge, va fi invocată poziția pe care a avut-o astăzi, la învestitură.

2. Este foarte grav, aici, în Parlament, să discutăm despre o anchetă care este în desfășurare. Nici CSM, nici procurorul general, nici măcar ministrul justiției nu pot să ceară detalii dintr-un dosar.

Rog colegii să fie mult mai atenți atunci când fac referiri la un dosar sau la detalii dintr-un dosar.

Până când un dosar nu este finalizat și până când acest dosar nu ajunge pe masa unui judecător, pentru ca judecătorul să se pronunțe pe vinovăție sau pe nevinovăție, ar fi foarte grav, aici, în Parlament, să avem noi anumite luări de poziții pentru un anumit dosar, într-un fel sau altul.

3. Secția specializată. Da, noi am considerat că secția specializată este cel mai mare câștig, atunci când am schimbat legile justiției. Ce vreți mai mare dovadă? Faptul că dacă pentru ceilalți procurori șefi de secție, ministrul justiției, care este un om politic, face nominalizări, la secția specializată, CSM – prin organele sale, procurori și judecători aleși de către magistrați – face aceste nominalizări și stabilește conducerea și modul de lucru. Iată politicul, numai la secția specializată!

Da. Din partea Grupului minorităților naționale, liderul grupului, domnul Varujan...

A, mă scuzați! Mă scuzați, am văzut „Varujan”.

Din partea Grupului ALDE... Mă scuzați, domnule lider. Liderul Grupului ALDE.

Aveți 5 minute. Vă rog.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Îmi aduc aminte de o vorbă care zicea – „un Varujan e prea puțin, doi Varujani e deja prea mult”.

Da, știu că v-ar plăcea. Știu că v-ar plăcea!

Am vrut să văd, Varujan Pambuccian, cine ne sunt prietenii.

Am trei chestiuni.

Prima. Toate aceste patimi născute în jurul Curții Constituționale pornesc totuși de la prestația clasei politice.

În ultimii ani, mai toate temele majore ale națiunii române, pentru că noi, clasa politică, nu am avut capacitatea de a dialoga și de a le soluționa, le-am transferat Curții Constituționale.

Practic, Curtea Constituțională a fost cea care a dat decizia finală la majoritatea chestiunilor în dezbatere în Parlament, în clasa politică, în general. Ceea ce, stimați colegi, nu cred că este în regulă.

Noi, care suntem în Parlament, ar trebui să dialogăm între grupurile parlamentare și noi să dăm deznodământul final al chestiunilor care țin de legislația română. Și nu în permanență să transferăm Curții Constituționale decizia, în locul nostru.

De aceea, cred că, dacă există suspiciuni în legătură cu candidații, dacă există rumori în legătură cu poziția unor judecători, responsabilitatea este a noastră, care, transferând

în permanență temele politice Curții Constituționale, creăm o uriașă presiune asupra Curții Constituționale și, în cele din urmă, temele fiind eminamente politice, există și o interpretare de această factură.

De aceea, apelul meu este să lăsăm Curții Constituționale numai chestiunile care țin de interpretarea Constituției, și nu să transferăm în permanență temele noastre, pentru că nu suntem capabili să dialogăm între noi și să dăm soluția finală aici, să le transferăm Curții Constituționale.

A doua temă pe care vreau s-o ridic. S-a vorbit mult, mai ales în cercurile politice din străinătate, în legătură cu legitimitatea noastră, în legătură cu calitatea legislației, mai ales în domeniul juridic.

Vreau să vă spun două lucruri, care sunt fundamentale pentru a garanta credibilitatea actului politic și a actului legislativ.

În România se întâmplă de ani buni două lucruri.

1. Alegerile sunt libere și corecte. Ceea ce pune sub semnul legitimității majoritatea parlamentară, Guvernul, pe care această majoritate îl votează.

Și eu vă mulțumesc. Toate grupurile parlamentare s-au exprimat. Începem.

Domnule Cupșa, vă rog frumos, aveți două minute, dacă doriți să vă exprimați un punct de vedere. Vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor, Domnilor,

În mod surprinzător, poate, o să dau dreptate, în parte, antevorbitorului meu.

Sunt de acord nu doar că există o stare de conflictualitate care frizează iraționalul în ceea ce privește viața politică, dar există o stare de conflictualitate generalizată în tot ceea ce privește viața socială în România. Și această stare de conflictualitate generalizată naște reacții care cu adevărat sunt iraționale, care ne vatămă pe fiecare dintre noi. Este un adevăr.

Această stare de conflictualitate generalizată este în egală măsură generată de o superficialitate a noastră, a fiecăruia dintre noi.

Dar, la rându-i, această stare de conflictualitate generalizată naște o superficialitate pe care eu am văzut-o în Parlament în ultimii 6-7 ani. Calitatea actului de legiferare în Parlamentul României scade de la săptămână la săptămână. În anii care au trecut a scăzut de la săptămână la săptămână și nu se întrevăd zile mai bune.

Motivul pentru care ajungem la Curtea Constituțională nu este doar această stare de conflictualitate irațională – poate, așa cum susținea antevorbitorul meu –, care se regăsește în viața politică din Parlament; se regăsește și în lipsa noastră de competență, generată, încă o dată vă spun, de superficialitate.

Am fost întrebat, ceva mai devreme, în mod concret, despre atribuțiile președintelui.

Nu voi putea răspunde decât academic la această întrebare, pentru că așa este firesc s-o facă un candidat, posibil viitor judecător al Curții Constituționale a României.

Pe de o parte, atât timp cât actuala organizare statală este așa cum o avem în Constituție, președintele are un rol deosebit de important în România.

În ceea ce privește participarea la ședințele de guvern, se întâlnesc – ar fi nevoie, în primul rând, pentru că se întâlnesc două norme constituționale distincte...

Finalizați, vă rog, domnule coleg.

## Finalizez.

...două norme constituționale distincte – art. 80 și art. 87 –, ar fi nevoie să aflăm care a fost voința legiuitorului, a celui care a scris Constituția în ʼ91 și a celui care a revizuit-o în 2003. Și o putem face căutând acele înregistrări, care sunt lămuritoare.

Trecând peste toate aceste lucruri, în ceea ce privește cele două norme, dacă le vom interpreta așa cum trebuie, prin interpretare sistematică și prin interpretare gramaticală, există o normă care îi permite Președintelui României să participe de fiecare dată la ședințele de guvern, atunci când probleme de interes național sunt tratate, sunt pe ordinea de zi a Guvernului, probleme de interes național care privesc politica externă, apărarea, respectiv ordinea publică. Pe lângă toate acestea, poate participa de câte ori este invitat.

Dar această normă este una permisivă – președintele poate. Există o normă care, după interpretarea mea, este imperativă – președintele trebuie. Adică președintele veghează, așa cum spune art. 80 –, președintele veghează să fie respectată Constituția și președintele veghează ca autoritățile publice să funcționeze într-o stare de normalitate în România. De aici...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

...mai încolo, fiecare să tragă concluzii.

Vă mulțumesc. Îl întreb... Domnule Vlad, doriți să interveniți? Nu.

Domnule Stan, doriți să interveniți? Vă rog, aveți două minute.

## **Domnul Gheorghe Stan:**

În primul rând, vreau să vă menționez faptul că mi se pare foarte grav ca această secție să fie denumită de către mass-media, de către unii reprezentanți ai puterii legiuitoare, chiar și de către unii colegi magistrați, ca fiind SS, să aducem actul de justiție atât de jos, de către unii membri ai unicei puteri legiuitoare din România.

De asemenea, vreau să menționez faptul că această secție nu este suspendată, în aer. Ea este în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În anii anteriori, această secție a existat în cadrul Parchetului General și, ulterior, bineînțeles, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

2. Procurorul-șef al acestei secții nu are puteri discreționare, așa cum se menționează în mass-media. Deci el este supus principiului constituțional al controlului ierarhic superior.

Deci legalitatea și temeinicia actelor procedurale întocmite de către acesta sunt verificate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acest aspect, de altfel, l-am menționat și membrilor Comisiei de la Veneția, cu care am avut, înainte de Paște, o discuție.

Revenind la întrebările adresate de domnii deputați.

În primul rând, vreau să menționez că sunt mâhnit că astăzi, în plenul Camerei Deputaților, un deputat poate să adreseze o astfel de întrebare unui magistrat.

Deci un judecător sau un procuror judecă fapte, nu persoane.

La a doua întrebare, adresată de doamna deputat, vreau să menționez că în situația în care astăzi aș răspunde în fața dumneavoastră, oarecum m-aș antepronunța. Motiv pentru care, din ambele poziții, atât de actual magistrat, cât și de posibil viitor judecător al Curții Constituționale, dați-mi voie să invoc obligația de rezervă.

Da. Referitor la întrebarea domnului deputat – cine reprezintă România la Consiliul European? Știm cu toții, avem răspunsul în Constituția României.

Referitor la raportul dintre Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția. Această întrebare mi-a fost adresată astăzi de dimineață, în Comisia juridică. Am răspuns la această întrebare, domnule deputat, nu vreau să mai fac niciun fel de comentariu suplimentar.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.

Potrivit art. 123 alin. (5) și art. 128, exprimarea votului se va face prin vot secret cu buletine, la finalizarea ședinței de vot final. Pauză, 5 minute, apoi ședința de vot final, cu proiectele pe care le-am discutat, și continuăm cu votul final, cu buletine, la judecătorul CCR.

Din partea PSD, domnul Simonis Alfred Robert.

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

Simonis, da? Mulțumesc. Mai departe. PNL? Domnule Andronache, propunerea. Sau cine face? Doamnă Turcan, vă rog, faceți propunerea.

## **Domnul Florin Iordache:**

Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Avem patru voturi cu cartelă și un vot cu buletin.

Vom face un vot de control.

Rog colegii să scoată și să introducă cartela.

Bun. Facem un vot de control. Da?

A fost adoptat.

2. Proiectul de lege pentru abrogarea art. II din Legea

nr. 231/2018 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 160/2019.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun adoptarea.

Legi organice. Adoptări.

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Președintelui României; Pl-x 316/2018/2019.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Adoptată.

4. Proiectul de lege privind statutul personalului feroviar;

PL-x 37/2017.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Mulțumesc.

5. Începe votul final privind numirea unui judecător la

Curtea Constituțională.

Potrivit art. 123 alin. (7), se constituie o comisie de numărare și validare a voturilor, formată din câte un reprezentant. Comisia este asistată de secretarii de ședință. Grupurile parlamentare, vă invit să faceți propuneri. PSD?

Vă rog. Microfonul, vă rog! Vă rog.

PNL îl propune pe domnul deputat Gabriel Andronache.

Mulțumesc. USR? Doamnă Prună, vă rog, propunerea.

Din partea Grupului USR, îl propunem pe domnul deputat Vlad Duruș.

Mulțumesc. UDMR? UDMR, vă rog! Domnule Márton, faceți propunerea? Vă rog.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Îl propunem pe domnul Magyar Loránd.

Mulțumesc. ALDE? Domnule Cucșa, vă rog.

Din partea ALDE, domnul deputat Marius Surgent.

Mulțumesc. PMP? Domnule Simionca, vă rog.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Todoran Adrian Mihăiță.

Mulțumesc. Și minoritățile? Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

Ca întotdeauna, domnul Iulius Firczak. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Rog colegii să ia loc în bănci. Vot asupra componenței comisiei. Colegii, PSD, vă rog, luați loc în bănci. Vot asupra Bichineț Corneliu prezent Biró Rozália Ibolya prezentă

ciu Vasile Daniel prezent Chichirău Cosette Paula prezentă Cuc Alexandru Răzvan prezent Chiriac Viorel prezent Anton Anton prezent Ciocan Dan prezent Plumb Rovana prezentă Ciofu Tamara Dorina prezentă Intotero Natalia Elena prezentă Ciolacu Ion Marcel prezent Achiței Vasile Cristian prezent Ciuhodaru Tudor prezent Adnagi Slavoliub Cîmpeanu Sorin Mihai absent Alexe Costel prezent Cîtea Vasile prezent Ambrus Izabella Agnes prezentă, Cobuz Maricela prezentă nu votează Cocoș Vasile prezent Anastase Roberta Alma prezentă Codreanu Constantin prezent Ampleev Andrian prezent Coliu Doru Petrișor prezent Andrei Alexandru Ioan prezent Constantin Daniel absent Andronache Gabriel prezent Cosma Andreea prezentă Andrușcă Dănuț prezent Cosma Lavinia Corina prezentă Antal István János prezent Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent Apjok Norbert absent Cristache Cătălin prezent Ardelean Ben Oni prezent Csép Éva Andrea prezentă, Avram Constantin prezent nu votează Axinte Vasile prezent Csokany Petronela Mihaela absentă Babuș Radu prezent Csoma Botond absent Balan Ioan absent Cucșa Marian Gheorghe prezent Balint Liviu Ioan prezent Culeafă Mihai prezent Banias Mircea Marius absent Cupă Ion prezent Barna Ilie Dan prezent Cupșa Ioan prezent Băișanu Ștefan Alexandru prezent Dan Nicușor Daniel prezent Bălănescu Alexandru prezent Dehelean Silviu prezent Bănicioiu Nicolae absent Dinu Cristina Elena prezentă Bârlădeanu Dragoș Petruț prezent Dîrzu Ioan prezent Bejinariu Eugen prezent Dobre Mircea Titus absent Bende Sándor prezent Dobre Victor Paul prezent Benedek Zacharie prezent Dobrică Ionela Viorela prezentă Benga Tudor Vlad prezent Dobrovici-Bacalbașa Nicolae prezent Benkő Erika prezentă Dobrovie Matei Adrian prezent Bica Dănuț prezent Dohotaru Adrian Octavian prezent

Colegii, PSD, vă rog, luați loc în bănci. Vot asupra componenței.

A fost adoptată componența, cu majoritate de voturi. Reamintesc, potrivit art. 128 alin. (3) și alin. (5) din regulament: „Deputatul votează «pentru», lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse.”

Deci, uitați, așa arată buletinul de vot. Cuprinde trei nume, respectiv domnul Cucșa, domnul Vlad Ștefan și domnul Stan Gheorghe.

Rog membrii comisiei pentru numărare să meargă în sala Biroului permanent pentru...

Stafful tehnic, vă rog, luați urna.

Și invit colegii în spatele meu.

În fața plenului, se află orchestra Fanfara Jandarmeriei Române, precum și domnul Nicolae Vioculeț.

Ținând cont că peste două zile, în data de 9 mai, marcăm 142 de ani de la Proclamarea Independenței și sărbătorim Ziua Europei, Fanfara Jandarmeriei Române va susține un scurt moment și vă invit, stimați colegi, să vizionăm acest moment artistic cât timp colegii noștri merg în sala Biroului permanent și vor număra voturile.

DUPĂ PAUZĂ

O invit pe doamna deputat Lia Olguța Vasilescu să prezinte rezultatul votului, procesul-verbal. Vă rog.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională

Comisia de numărare și validare a voturilor, asistată de secretarii ședinței de astăzi, în urma verificării și numărării voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerilor de numire în funcția de judecător la Curtea Constituțională, a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 329;

- numărul total al deputaților prezenți: 288;

- numărul total de voturi exprimate: 269;

- numărul de voturi anulate: 1;

- numărul de voturi valabil exprimate: 268.

După verificarea și numărarea voturilor au rezultat următoarele:

Domnul Cupșa Ioan:

- voturi pentru: 63;

- voturi contra: 205.

Domnul Vlad Ștefan:

Domnul Stan Gheorghe:

- voturi pentru: 174;

- voturi contra: 94.

Potrivit rezultatului votului, a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Stan Gheorghe în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Sincere felicitări tuturor celor trei candidați!

Felicitări domnului Stan Gheorghe! Mult succes în activitate!

Încheiem aici.

Invit colegii membri ai Biroului permanent la ședința Biroului permanent, să stabilim programul pentru săptămâna viitoare.

Declar ședința închisă.

- voturi pentru: 25;

- voturi contra: 243.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218326]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/17.V.2019 conține 52 de pagini.**

Prețul: 130,00 lei