Ionel Agrigoroaei

Bine, domnule președinte. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Sper că o să învăț și eu, dar cred că sunt totuși și aceste propuneri esențiale pentru domnul prim-ministru. Chiar dacă îl apreciez foarte mult pe domnul prim-ministru, cu siguranță... poate le știe, știe chiar toate propunerile cu care vin eu în seara asta, dar e de datoria mea să fac acest lucru.

Vă mulțumesc.

## Domnule prim-ministru,

Ultimele date ale raportului Eurostat 2014 dezvăluie o realitate tristă și extrem de îngrijorătoare pentru România. Cetățenii români sunt cei mai expuși din Uniunea Europeană la sărăcie și excludere socială. Datele arată că 40% din totalul populației României este în astfel de risc, fiind urmați la mică distanță de bulgari, cu 40%, și de greci, cu 36%. La celălalt pol sunt cehii, cu doar 14,8%.

În același timp, generalul american Wesley Clark, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa, atrage atenția că „România este o piatră de temelie în ceea ce privește stabilitatea în Europa și mai ales în Europa de Est”.

Este o nouă declarație făcută de un reprezentant al unei mari puteri mondiale extrem de favorabilă țării noastre. Ambasadorul Norvegiei în România declara cu ceva timp în urmă că avem posibilități de a hrăni nu 18 de milioane de oameni, ci 80 de milioane. În aceeași notă, Hans Klemm, Excelența Sa, ambasadorul SUA, crede că România ar putea să-și propună ca, în următorii 20 de ani, să devină a șasea cea mai bogată țară a Uniunii Europene sau să devină la fel de bogată ca Franța. Este punctul pus pe „i”. Este ceea ce și eu atrag atenția și îndemn de mult timp. Am spus de nenumărate ori că nu avem obiective solide pe termen mediu și lung, iar fără ele nu mergem nicăieri.

Domnule prim-ministru, singura soluție stă în economie, o economie sănătoasă, bazată pe investiții și pe o legislație stimulativă. Cred cu tărie că putem lua cinci măsuri imediate care ar permite o creștere economică cu cel puțin 5% pe an.

Unu. Investiții masive în dezvoltarea infrastructurii, în primul rând, în autostrăzi cum sunt cele ce leagă Moldova de Transilvania sau Muntenia de Banat, dar și cea feroviară, navală și energetică, precum și socială (spitale și clinici, proiecte urbane). Avem trei surse mari pentru aceste investiții: bugetul statului, parteneriatele public-private și, cea mai importantă, fondurile Uniunii Europene venite prin Programul Operațional 2014–2020.

Educația, punctul 2, trebuie reformată din temelii și adaptată la cerințele pieței. Școala românească trebuie să coopteze mediul economic la toate nivelurile (de exemplu: învățământ vocațional, contracte de practică în întreprinderi, alternate cu perioade de școlarizare). Pentru asta e nevoie să stimulăm prezența la grădiniță și școală. Creșterea alocației la 100 de euro per copil, condiționată de o prezență de 100% la cursuri, este o soluție viabilă, iar banii pot fi obținuți relativ ușor, dacă avem în vedere că, numai în ultima perioadă, Curtea de Conturi a dezvăluit cheltuieli de 600 de milioane de euro pe panseluțe și spații verzi. Banii îi găsim în toate aceste ilegalități uriașe, făcute aproape peste tot în România.