Marius Constantin Budăi

„Bugetul adoptat pentru anul 2019 conține creșteri substanțiale de finanțare a comunităților locale, care asigură plata serviciilor sociale și a obiectivelor de investiții”

Doresc să subliniez că, deși colegii de la PNL acuză că legea bugetului încalcă autonomia locală, dimpotrivă, legea bugetului încurajează autonomia locală, transferând autorităților locale, pentru prima dată în istoria postdecembristă, întreaga sumă colectată din impozitele pe venit. În acest fel, transferul obligației plăților către persoanele cu dizabilități a fost însoțit și de transferul sumelor necesare acestor plăți.

Decizia de a muta aceste cheltuieli în sarcina primăriilor vine în special din dorința de a elimina falșii beneficiari, care s-au înmulțit în mod alarmant de când primăriile stabileau beneficiarii, dar nu aveau obligația plății din veniturile proprii.

Nu va exista niciun moment pericolul ca plata alocațiilor și a salariilor pentru însoțitori să nu fie făcute, pentru că au fost transferate primăriilor și sumele necesare și a fost stabilită prin lege obligația ca aceste plăți să fie făcute cu prioritate.

Prin criticile aduse modului de alocare bugetară către primării, colegii liberali dovedesc că nu înțeleg ce înseamnă autonomie locală și nici nu doresc eradicarea unor fenomene care parazitează bugetul național și bugetele locale, de tipul falșilor handicapați sau al falșilor însoțitori de persoane cu handicap.

În 2011, fostul prim-ministru al PDL, actual primar al PNL, Emil Boc, a cerut reevaluarea tuturor dosarelor persoanelor cu dizabilități, după ce datele oficiale au relevat că în fiecare an erau eliberate în fals 40% din totalul dosarelor de pensionare pe motiv de invaliditate.

Al doilea aspect pe care doresc să îl evidențiez se referă la faptul că în 2019 avem creșteri substanțiale ale bugetelor locale ale comunelor, care vor dispune de suficienți bani nu doar pentru plata serviciilor sociale, ci și pentru susținerea investițiilor așteptate de comunitate.

După cum bine știți, în acest an fiecare comună va opri la nivelul primăriei 60% din impozitul pe venit încasat, la care se adaugă sumele provenite din echilibrare, din cei 17,5% din impozitul pe venit centralizați la nivel de județ și care se repartizează pentru echilibrarea bugetelor locale.

Pragurile minime pentru bugetele locale ale comunelor cresc și ele semnificativ în acest an: pragul privind suma anuală alocată pe locuitor crește de la 750 de lei la 1.000 de lei și pragul privind bugetul minim garantat crește de la un milion de lei la două milioane de lei.

Teoretic, doar din aceste creșteri, cea mai mare parte a comunelor din România nu vor ajunge în situația de a avea un buget insuficient pentru susținerea serviciilor sociale descentralizate.

Eu cred că vom avea și situații în care vor fi comune cu excedent bugetar, iar vestea bună este că acest excedent al bugetului local poate fi folosit, de asemenea, pentru plata serviciilor sociale aferente comunelor.