S-a votat bugetul general consolidat pentru anul acesta, un buget construit în limitele permise de conjunctura actuală și de măsurile și angajamentele luate de fostele guvernări.
Guvernul USL și-a respectat însă promisiunea, aceea de transparentizare a procesului de alocare și de cheltuire a banilor publici, reiterând convingerea că doar cetățeanul trebuie să fie beneficiarul real al acestora, în timp ce miniștrii sunt doar administratori ai fondurilor publice. Aplicând principiul transparentizării, atât Proiectul bugetului de stat, al asigurărilor sociale, cât și bugetul general consolidat au fost făcute publice în format electronic pentru prima dată și supuse dezbaterii cetățenilor. Documentele au fost postate pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor și pe un portal internațional, destinat datelor de interes public.
Pentru elaborarea lor s-au avut în vedere: creșterea salariilor bugetarilor, creșterea pensiilor, prin majorarea punctului de pensie cu 4%, respectiv 742,1 lei, creșterea salariului minim (la 750 lei de la 1 februarie și 800 lei de la 1 iulie), consolidarea fiscală echitabilă, suprataxarea veniturilor din sectorul energetic și exploatarea resurselor naturale, creșterea cofinanțării fondurilor europene, creșterea substanțială a fondurilor investite în sănătate.
Deși sunt voci ale opoziției care critică măsurile sociale luate de Guvernul Ponta, aceleași voci care în urmă cu puțin timp au inițiat și au susținut măsuri dure de austeritate, trebuie să precizăm că la nivelul țării noastre avem procentul cel mai scăzut de alocare bugetară pentru măsuri sociale, raportat la nivelul UE.
Veniturile totale de 98.182,6 milioane lei și cheltuielile totale de 116.359,4 milioane lei generează un deficit de 18.176,8 milioane lei. Este pentru prima oară, după 2007,
când România s-a încadrat în norma europeană de deficit sub 3%, cu o valoare de 2,1% din PIB.
Prin reforma fiscală se estimează o creștere a încasărilor de 2,9 miliarde lei, iar pentru stimularea economiei se alocă 15 miliarde lei în plus față de anul 2012, concomitent cu aplicarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor.
În urmă cu 4 ani, România avea o datorie de 28 miliarde euro. Sub guvernările anterioare, aceasta aproape s-a dublat, iar acest context influențează nivelul dobânzilor care ni se percep pe piețele externe.
Totuși, în 2012, România s-a situat pe primul loc în UE în ceea ce privește efortul de reducere procentuală a deficitului, nu a mai accesat niciun euro de la FMI și Comunitatea Europeană, în baza acordurilor preventive, și a apelat la piețele private, beneficiind de dobânzi din ce în ce mai mici. Deși 2012 a fost an electoral, cheltuielile publice au fost cu 2,5 miliarde euro mai mici față de 2011.
Avem un buget mai auster, pentru că România nu își mai permite cheltuieli inutile, investiții aberante, neprioritizate, care nu aduc niciun avantaj comunităților beneficiare. În plus, avem de rambursat în acest an 1,2 miliarde euro către creditorii externi, în baza împrumuturilor deja contractate și angajate de guvernele anterioare.
În ceea ce privește investițiile, se caută, acolo unde este posibil, comutarea finanțării unor proiecte de la resursele naționale la cele europene, precum și implementarea cu prioritate a proiectelor de investiții deja executate peste 80%, creându-se o continuitate firească între strategiile și viziunile de dezvoltare ale diferitelor executive.
Un alt principiu nou aplicat de Guvernul USL pentru structurarea proiectelor de buget a fost acela de economisire, de tăiere a cheltuielilor de la vârf la bază, și nu invers, ca până acum. Spre deosebire de guvernările anterioare, noul Executiv a scăzut presiunea insuportabilă de pe umerii celor săraci și slabi și a căutat să echilibreze balanța, orientându-se spre cei care pot să-și asume o mică obligație suplimentară.
Este momentul ca printr-un efort comun să conducem România pe direcția bună, să încheiem durerosul ciclu al subdezvoltării, să învățăm din lecțiile dureroase ale trecutului, să fim responsabili și să lăsăm la o parte acțiunile sabotoare, de tipul depunerii de către opoziție a unui număr aberant de peste 13.500 de amendamente ridicole, nici măcar specificate sau localizate concret, a căror aprobare ar fi însemnat dublarea alocațiilor bugetare pe anul în curs
## „2013 – politica fiscală”
Modificările Codului fiscal au stârnit multiple controverse la nivel general, dar, în special, în domeniul agriculturii. Iată însă că, dacă stăm să analizăm problema la rece, vom constata că soluția Guvernului Ponta nu caută decât să simplifice și să corecteze lipsurile, ineficiențele și inechitățile generate în practică de normele anterioare.
Noua variantă este o simplificare și o reducere a impozitării persoanelor fizice din agricultură. Este vorba despre un impozit calculat pe baza veniturilor, mărindu-se baza de impozitare cu includerea unor categorii sociale noi. Ceea ce este destinat consumului propriu nu se taxează.
Guvernul USL a reîntregit salariile, urmează să indexeze pensiile cu 4%, a păstrat ca pondere în PIB suma pentru investiții publice, acordă cofinanțare proiectelor europene, va crește salariul minim pe economie la 800 RON, a scăzut datoria guvernamentală și a redus deficitul bugetar de la 4,1% din PIB pe anul trecut, la 2,2% anul acesta. Cheltuielile nu se mai taie, ca în trecut, ci se caută noi surse, de tipul soluției plății unui impozit micșorat, aplicabil unui număr
crescut de contribuabili. Majoritatea veniturilor colectate în plus, peste 3 miliarde RON, vor fi direcționate pentru cofinanțarea proiectelor europene.
Agricultorii care dețin până la 10 ovine și caprine, 3 vaci, 6 porci, 100 de păsări, 100 de familii de albine, până la 2 hectare de teren cultivat cu cereale sau cartofi, 1,5 hectare pomi fructiferi, 1 hectar tutun, viță de vie, 0,5 hectar legume, flori, plante ornamentale vor fi exceptați de la plată. Peste aceste limite s-a considerat însă că există mulți producători care beneficiază de subvenții de la stat sau UE, care comercializează, dar nu declară profit, și deci nu plătesc impozit. În acest fel, s-a găsit o formulă care să descurajeze ineficiența, evazionismul și frauda fiscală și să susțină structurile asociative, comasarea terenurilor și aplicarea unor tehnologii moderne de producție în sectorul agricol.
Așa cum arată calculele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de exemplu, la cereale, pentru o proprietate între două și cinci hectare, vechiul impozit la sursă de 2% însemna, după valorificarea producției, 214,5 RON la hectar, pe când noua propunere reduce obligația de plată la 96,5 RON la hectar. Peste 50 de hectare, în trecut se plăteau tot 214,5 lei pe hectar, în prezent reducându-se datoria la 84,94 lei pe hectar. Potrivit acelorași studii, s-a constatat că prin acel vechi 2%, impozit la sursă, s-a reușit să se încaseze la bugetul de stat doar 50 milioane de euro, deși estimările ajungeau la 200 milioane euro. Era evident o formulă ineficientă, care apăsa greu doar pe umerii celor care plăteau oricum în mod corect și conștiincios impozitele. Acum se caută scăderea presiunii exercitate asupra acestora prin mărirea bazei de impozitare, adică prin creșterea numărului categoriilor plătitorilor de impozit, lăsându-se la o parte agricultura de subzistență.
O altă modificare importantă, începând cu anul 2014, în contextul regionalizării și, aș spune eu, în interesul cetățeanului contribuabil, va fi calculul anual al normelor de venit la nivelul direcțiilor agricole județene, din care se vor scădea cheltuielile, rezultând un net asupra căruia se va aplica acel impozit de 16%. Acest calcul anual va ține cont de rata de productivitate care poate fi obținută la nivelul unor zone geografice diferite din punctul de vedere al condițiilor climaterice, fertilității solului etc. Mai mult, cei 670.000 de agricultori vizați vor putea să beneficieze de servicii de sănătate, în calitate de contributori cu o cotă de 5,5% la Fondul național de asigurări de sănătate. Totalizând impozitul de 16% pe norma de venit agricol net cu cei 5,5%, va rezulta o sumă care se situează sub cei 2% impozit pe cifra de afaceri a societăților comerciale sau a celor care dețin terenuri în arendă.
Simplificarea procedurilor de declarare, de plată și reducerea taxării, posibilă prin lărgirea bazei de impozitare, ar trebui, în mod firesc, să genereze o creștere a nivelului încasărilor la bugetul de stat, creând în paralel premise solide pentru reducerea TVA-ului la produsele de bază.
Alte modificări mult așteptate ale Codului fiscal țin de acordarea unor stimulente fiscale pentru cercetaredezvoltare, prin majorarea deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile, o măsură extrem de importantă pentru sectorul privat. O schimbare fiscală importantă este cea prin care se caută descurajarea tranzacțiilor cu firme din paradisurile fiscale. Drept urmare, toate veniturile obținute din România de către companiile off-shore vor fi impozitate în România cu 50%, față de 16%, cât era până în prezent.
Statisticile ne arată că în România există peste 8 milioane de cetățeni ocupați, din care doar 4,3 milioane salariați.
O concluzie evidentă este că munca nu e înregistrată, astfel că, în cazul nostru, când un salariat susține 1,12 pensionari sau, altfel, 4 salariați minim susțin un pensionar mediu, este clar că banii trebuie căutați și în alte surse, altele decât contribuțiile insuficiente. Concret, în doar șapte dintre județele țării și în București numărul salariaților este mai mare decât cel al pensionarilor, iar în 34 de județe situația este inversă. Tot în România, 3,4 milioane de români nu se regăsesc în statistici, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistență.
În majoritatea țărilor UE (Marea Britanie, Olanda, Germania, Suedia, chiar Polonia, Ungaria, Grecia) există un salariat la doi locuitori. În România avem însă unul la aproape cinci locuitori.
Acest fapt se datorează conjuncturii nefavorabile prin care țara noastră a înregistrat pierderi de 30% din resursele umane de calitate la vârsta activă maximă (25–45 ani), în urma emigrării peste granițele țării pentru căutarea unui loc de muncă.
De îndată ce a ajuns la guvernare, USL a inițiat un plan de măsuri coerent, axat pe creștere economică inteligentă, eficientă și sustenabilă, pe echilibru, disciplină bugetară, stoparea evaziunii fiscale, susținerea sectorului privat pentru investiții și crearea de locuri de muncă, reforma rambursării TVA, iar modificarea Codului fiscal reprezintă un pas important spre echilibrarea și consolidarea bugetară, în scopul asigurării stabilității și continuității fiscale și financiare.
„Gânduri și speranțe la început de mandat parlamentar” În primul rând, la debut de an calendaristic, vă transmit dumneavoastră și celor apropiați toate urările mele de bine, de sănătate, pace, liniște sufletească și împliniri pe toate planurile!
Totodată, felicit și urez mult succes tuturor colegilor proaspăt intrați în rândul aleșilor poporului, cât și celor care continuă un parcurs inițiat cu oarecare timp în urmă!
Suntem un colectiv mai numeros, la ora actuală, și vreau să cred că această premisă va crea o conjunctură benefică, care să apropie inteligențe, idei, competențe, energii pozitive cât mai numeroase și diverse, pentru ca, până la urmă, instituția Parlamentului să-și îndeplinească menirea la cele mai înalte standarde de calitate și eficiență.
Poporul a ales, iar ceea ce suntem, ceea ce ne definește ca profesioniști, acțiunile, inițiativele noastre trebuie să reflecte voința și interesul alegătorilor. Suntem mai mulți, iar o consecință logică și de bun-simț ar fi că, prin urmare, poporul este, în acest caz, mai bine reprezentat și are deci un cuvânt mai greu de spus și mai relevant în ceea ce înseamnă gestionarea politicilor publice.
România a traversat o perioadă grea, a fost devastată, sfâșiată, desfigurată și forțată în fiecare clipă să uite cine a fost și cine ar fi putut fi. Nu a mai putut răbda chinul și a ales, într-o măsură covârșitoare, schimbarea pentru dreptate, adevăr, cinste, corectitudine, competență, grijă pentru oameni. Așteptările sunt mari de la cei pe care îi reprezentăm, de la cei care ne-au învestit cu încrederea lor, iar nouă nu ne este permis să dezamăgim, să uităm că avem responsabilități mari, de a lupta pentru binele lor, al celor mulți, sărăciți și umiliți de un sistem corupt. Este timpul pentru schimbări majore, pentru planuri coerente și decizii înțelepte, bine intenționate, care să corecteze erorile și abuzurile anterioare. E timpul ca hoția, ilegalitatea, incompetența și impostura să fie sancționate de întreaga
societate, iar normalitatea, respectul, profesionalismul, decența și dreptatea să fie prețuite și recompensate prin încredere și susținere.
Noi, toți cei care am fost învestiți cu încrederea cetățenilor, noi, toți cei care am fost aleși să le purtăm stindardul în Parlamentul României, să învățăm din greșelile trecutului și să nu uităm că avem o datorie de onoare: aceea de a acționa cu înțelepciune și dăruire pentru a înfăptui așteptările și doleanțele poporului român, de a aduce țara noastră pe un drum consolidat al normalității și prosperității.
Am avut nevoie de sprijinul cetățenilor și l-am primit. Acum îl solicităm pe mai departe, fiindcă ceea ce este greu abia acum începe: strădania pentru atingerea unor obiective maximale și trecerea pe o direcție de creștere economică, înfăptuirea, în mod real și transparent, a reformelor necesare ieșirii din criză, pentru a moderniza statul și instituțiile sale, pentru a crea oportunități care să genereze un nivel de trai ridicat al cetățenilor, eliminarea privilegiilor anumitor categorii, repararea inechității sociale și fiscale, asumarea disciplinei fiscale și bugetare, eliminarea risipei, prioritizarea investițiilor și gestionarea rațională a resurselor disponibile.
Avem de străbătut un drum anevoios, dar, cu seriozitate și profesionalism, vom reuși să facem împreună o Românie puternică.
Pentru aceasta, să ne ajute Dumnezeu să ne împlinim misiunea pentru care am fost hărăziți și pe care ne-am asumat-o cu bună-credință!
În ceea ce mă privește, vă asigur că voi rămâne mereu același om cu frică de Dumnezeu, cu grijă mare și respect față de semenii săi.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.