Daniel Buda

„Bugetul național, o miză decisivă pentru România”

Este cunoscut faptul că principalul instrument prin care guvernul unei țări își pune în practică programul de guvernare este bugetul. Asta pentru că bugetul este pârghia fundamentală prin care sunt puse în practică politicile economice și sociale ale țării.

Ceea ce se întâmplă în această perioadă, respectiv tergiversarea procedurilor de vot în vederea desemnării unui nou guvern legitim, nu conduce decât la pierderi importante ale economiei naționale, care încearcă cu greu să-și revină din criză.

Este tot atât de obișnuit faptul ca opoziția să nu fie de acord cu un buget propus de un guvern pe care nu îl poate controla. Pe de altă parte, în România s-a mai încetățenit o practică, și anume aceea ca parlamentarii opoziției – la dezbaterea legii bugetare anuale – să vină cu amendamente care să corespundă propriei lor viziuni asupra necesităților bugetare.

Înainte de a înțelege votul împotrivă al opoziției pentru un guvern, pentru un buget, dar și pentru bunăstarea cetățenilor, trebuie să vedem de ce au această abordare: le este frică de continuarea reformelor începute, le este frică de pierderea privilegiilor sau le este frică să își îndeplinească angajamentele față de FMI? Fără îndoială, le este frică că își vor pierde privilegiile câștigate și întreținute de-a lungul anilor.

De partea cealaltă a acestor orgolii necontrolate, un lucru este cert, și anume faptul că România are nevoie urgentă de adoptarea bugetului pe anul 2010, astfel încât acordul cu FMI să fie dus la îndeplinire cât de rapid posibil. Soluția este foarte simplă și stă în angajamentul fiecăruia dintre noi, parlamentarii, să contribuim la ducerea la îndeplinire a angajamentelor pe care ni le-am asumat în momentul în care am jurat că vom depune toată stăruința în vederea bunului mers al lucrurilor în România.

Bugetul de stat pe 2010 este un buget care a trebuit să răspundă cel puțin unei duble provocări. În primul rând, avem nevoie de un buget care să continue politica economică de până acum, politică bazată pe stimularea economiei ca sursă de bunăstare, pe încurajarea investițiilor private, pe crearea de locuri de muncă și politici salariale care să fie corelate cu productivitatea. A doua provocare a bugetului pe anul următor este faptul că acesta trebuie să fie în concordanță cu noul statut al României, acela de membră a Uniunii Europene. Bugetul pentru anul viitor este construit pentru a face față obligațiilor și oportunităților pe care România le are ca stat membru al UE.

Ceea ce este mai important este faptul că acest buget este unul care oferă garanția unei creșteri economice, este un buget care poate aduce ieșirea din criza economică și, de aceea, dacă mai există parlamentari responsabili în cadrul opoziției, aceștia au datoria morală să-l aprobe.