Olga Lucheria Voinea

Bun„ diminea˛a, dragi colegi, bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Ast„zi voi vorbi despre Legea venitului minim garantat, care prin Óns„∫i existen˛a sa confirm„ ni∫te realit„˛i anormale, cauze ale unui slab management social ∫i economic. Oameni care ar trebui s„ fie st„p‚ni pe propriul lor destin ∫i s„ poat„ asigura familiilor lor un trai decent ∫i demn sunt nevoi˛i s„ depind„ de ajutorul societ„˛ii, care nu le poate oferi un loc de munc„.

Venitul minim garantat este o solu˛ie temporar„, prea pu˛in benefic„ pentru societate, pentru c„ nu asigur„ omului sentimentul independen˛ei ∫i, mai ales, demnitatea. Iar societatea pierde aportul creator al individului, care nu mai particip„ Ón nici fel la progresul s„u ∫i nici al societ„˛ii. Œntr-o perioad„ de tranzi˛ie, solu˛ia ajutorului social poate avea o justificare, dar dup„ o vreme acest fenomen se generalizeaz„ ∫i devine o dovad„ a nepriceperii sau lipsei de r„spundere a celor care gestioneaz„ destinele comunit„˛ii locale. O asemenea solu˛ie social„ are pe termen lung urm„ri imprevizibile ∫i d„un„toare. Se creeaz„ o nou„ mentalitate fa˛„ de munc„ sau, mai bine zis, Ómpotriva muncii ∫i fa˛„ de r„spunderea social„ a individului.

O alt„ dovad„ a imperfec˛iunii a acestei legi este faptul c„ mai ales Ón mediul rural sunt pensionari care au fost salaria˛i la stat timp de 30 de ani ∫i beneficiaz„ de pensii uneori mult mai mici dec‚t venitul minim garantat. Asemenea anomalii nu sunt deloc excep˛ii, dac„ ne g‚ndim c„ numai Ón Gala˛i sunt 71 de mii de pensionari care, dup„ ani de munc„, au un venit sub 1,4 milioane

de lei pe lun„. Dac„ privim lucrurile din punctul de vedere al obliga˛iilor pe care le au fa˛„ de comunitate persoanele care beneficiaz„ de acest sprijin social, vom constata dou„ aspecte negative. Individul asistat nu are con∫tiin˛a obliga˛iilor sale comunitare, iar cei care gestioneaz„ ∫i programeaz„ presta˛ia acestor oameni Ón interesul comunit„˛ii dau dovad„ de indiferen˛„ sau folosesc aceste persoane Ón alte scopuri. Incorectitudini Ón aplicarea acestei legi a semnalat chiar prefectul Gala˛iului, domnul Traian M‚ndru, admonest‚ndu-i pe primarii care nu o respect„.

Un exemplu concret este cazul comunei Schela din jude˛ul Gala˛i. Primarul ∫i-a permis, de s„rb„tori, s„ cumpere din venitul minim garantat alimente, f„r„ a avea aprobarea oamenilor. Un reporter al unui ziar local, la solicitarea unor nemul˛umi˛i, a Ónregistrat ∫i apoi a semnalat acest abuz. Prefectura a Óntreprins o anchet„ Ón urma c„reia nu s-a g„sit nici o vinov„˛ie prim„riei, Óntruc‚t, de team„, oamenii nu au mai recunoscut nimic, ei fuseser„ chema˛i la prim„rie cu poli˛ia. Este u∫or de Ón˛eles de ce nu au mai avut curajul s„ recunoasc„ adev„rul.

Din acest exemplu se pot trage concluzii grave cu privire la capacitatea de manevrare exercitat„ de guvernare prin aceast„ lege. Œn luna martie 2004, subprefectul Necula Ó∫i aminte∫te ∫i el de obiectivele programelor îO Rom‚nie curat„“ ∫i îAnul colectivit„˛ilor locale“, solicit‚ndu-le primarilor o implicare serioas„ Ón realizarea acestor obiective. Cu c‚teva zile mai Ónainte, subprefectul era revoltat fa˛„ de indiferen˛a total„ a primarilor fa˛„ de aceste obiective ∫i fa˛„ de aspectul comunelor. Aceste dou„ lu„ri de pozi˛ie dovedesc caracterul pur formal al programelor amintite ∫i ineficien˛a Legii nr. 416, sub aspectul contribu˛iei persoanelor care beneficiaz„ de ea, la problemele comunit„˛ilor locale.