Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 1 iunie 2004 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este consecin˛a unor scrisori trimise prin fax pe adresa mea ca parlamentar, ca deputat al Partidului Rom‚nia Mare, din partea a dou„ universit„˛i de medicin„ din ˛ara noastr„.

O redau Ón Óntregime, a∫a cum am primit-o pe fax, Ón declara˛ia mea politic„ de azi. Copie fax Craiova, 02.05.2004, ora 11.06.

îDomnule Prof. Dr. Docent Mincu Iulian,

Am aflat despre gestul extraordinar pe care l-a˛i f„cut Ón Parlament c‚nd a˛i luat cuv‚ntul pentru a salva viitorul ∫colii medicale rom‚ne∫ti, promov‚nd astfel ∫ansa unor copii bine preg„ti˛i, elimina˛i din start de diverse elemente f„r„ nici o valoare. To˛i absolven˛ii bine preg„ti˛i s-au trezit cu aripile t„iate de aceste elemente incapabile, fii de profesori sau sus˛inu˛i financiar.

Este de neadmis ca rectorul U.M.F. Craiova — Ciurea Tudorel — s„ for˛eze pentru copilul lui, Ciurea Marius, Ón plin mandat de rector, toate por˛ile ilegalit„˛ii, s„ Ól trimit„ la Facultatea de Medicin„ de la Chi∫in„u, dup„ ce a c„zut ru∫inos la examenul de admitere Ón facultate, apoi, Ón acela∫i an universitar, s„ Ól aduc„ Ón Rom‚nia Óntr-un alt centru universitar, apoi Ón Craiova, astfel Ónc‚t colegii lui s„ ∫tie c„ el a luat admiterea Ón alt ora∫, nedorind Craiova. Ce exemplu de cinste ∫i de corectitudine d„ persoana cu cea mai mare func˛ie Ón U.M.F. Craiova? ™i toate acestea se fac Ón plin„ for˛„, una dup„ alta, ca un t„v„lug. Ve˛i reÓnt‚lni copilul rectorului la copiii care nu au luat reziden˛iatul, dar pentru siguran˛„ a primit cadou de la decanul U.M.F. Craiova, prof. dr. Georgescu Ion, at‚t doctorat la zi, Ón clinica lui, c‚t ∫i post de preparator, pentru a nu exista nici o fisur„ sau vreun risc.

V„ trimit o list„ cu c‚˛iva dintre cei care au ocupat îfraudulos“ posturi Ón U.M.F. Craiova ∫i Ón clinicile mari ale spitalelor din Craiova. Am cules datele relativ greu, c„ci mul˛i ∫i-au schimbat numele prin c„s„torie sau ∫i-au schimbat pozi˛ia didactic„. Un lucru este sigur, c„ exist„ pe teren, sunt proteja˛ii celor aminti˛i, progreseaz„ ierarhic cu vitez„ crescut„, iar foarte pu˛in sunt cu adev„ra˛i valoro∫i. Dar c‚˛i nu sunt valoro∫i ∫i se pierd?

To˛i tinerii cu care am vorbit ∫i-au exprimat p„rerea c„ cel mai bine ar fi ca orice post pe Ónv„˛„m‚nt sau Óntr-o clinic„ mare s„ fie ocupat ca ∫i condi˛ie de participare la concurs de un rezident Ón specialitatea respectiv„, c„ci, Ón alte condi˛ii, presiunile din sistem transform„ orice concurs Óntr-o afacere.

Copii proteja˛i de concursuri adev„rate:

|de profesori sau sus˛inu|˛i financiar.||Copii proteja˛i de|concursuri adev„rate:| |---|---|---|---|---| |||||| |Numele persoanei favorizate|Catedra din U.M.F. Craiova||Protectorul|Observa˛ii| ||sau Clinica|||| |1. Ciurea Marius|Chirurgie etaj 5,||Fiul rectorului U.M.F. Craiova|Nu a luat admiterea la facultate;| ||preparator ∫i doctorand|||A venit transferat de la Chi∫in„u,| |||||via Oradea sau Cluj.| |||||Nu a luat reziden˛iatul.| |||||Se ocup„ de preg„tirea lui| |||||decanul, care este ∫eful clinicii,| |||||∫i nu mai opereaz„ dec‚t el.| |2. For˛olom C„t„lin|Preparator — Medical„ I,||Nepotul rectorului U.M.F.|Nu a luat repetat reziden˛iatul.| ||Spitalul jude˛ean||Craiova,|Este o catastrof„ medical„.| ||||b„iatul fratelui so˛iei rectorului|| |3. V„duva Alice|Preparator farmacologie||Fina rectorului.|| ||integrare. Reumatologie||Nepoata prof. Ric„ Nicolae,|| ||(unde este ∫ef„||∫ef clinic„ de ginecologie|| ||so˛ia rectorului)|||| |4. V„duva C.|Asistent ginecolog||Finul rectorului.|| ||||Nepotul prof. Ric„ Nicolae,|| ||||∫eful clinicii deginecologie|| |5. Biciu∫c„ Viorel|Asistent — Medical„ II,||Finul rectorului|| ||Spitalul Clinic De Urgen˛„|||| |6. T„isescu|Preparator Ón preclinic||Finul rectorului.|| ||||B„iatul prof. T„isescu,|| ||||profesor la fiziopatologie||

|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 6|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 6|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 6|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 6| |---|---|---|---| |7. Georgescu 7.Florin Eugen|Intrat ca preparator la spitalul Filantropia, Clinica Medical„|Na∫ul rectorului. B„iatul prof. Marius Georgescu (∫eful Clinicii Medical„ II, Spitalul de Urgen˛„)|Nu a luat reziden˛iatul, a fost scos din sal„ fiind prins copiind.| |8. Georgescu Claudia|Asistent universitar Medical„ I|Nora prof. Marius Georgescu (fost ∫ef al Clinicii Medicale II). Fina decanului Ion Georgescu. Na∫a rectorului.|A luat-o chiar Ón clinica pe care o conducea.| |9. Mitron Mihaela|Intrat ca preparator la O.R.L.|Fiica prof. Manta Dumitru (∫ef Clinic„ de Urologie la Spitalul de Urgen˛„ Craiova) Nora doctorului Mitroi, de la Spitalul Filantropia.|| |10. Mitroi George|Intrat ca preparator la Urologie, Spitalul de Urgen˛„|Ginerele prof. Manta Dumitru (∫ef Clinic„ de Urologie la Spitalul de Urgen˛„ Craiova) B„iatul doctorului Mitroi, de la Spitalul Filantropia.|| |11. Calangiu Cristina|Medic endocrinolog la Spitalul C.F.R.|Fata doctorului Mitroi, spitalul Filantropia.|I s-a echivalat o ∫edere Ón Fran˛a, timp Ón care a n„scut trei copii.| |12. Bistriceanu Iulia|Cercet„tor la Clinica de Endocrinologie la Spitalul de Urgen˛„ Craiova|Fata prof. Bistriceanu Marian, ∫ef Clinic„ de Endocrinologie, Spitalul de Urgen˛„ Craiova|Este chiar Ón clinica tat„lui.| |13. Ionu˛ Vasile|Preparator la Clinica de Endocrinologie la Spitalul de Urgen˛„ Craiova|Nepotul prof. Bistriceanu Marian|| |14. U˛„ Miruna|Doctorand la zi Endocrinologie|Fata prof. P‚rvulescu, Spitalul Filantropia|| |15. Mogo∫ Dan|Preparator chirurgie, Spitalul de Urgen˛„ Craiova|B„iatul prof. Dan Mogo∫, de la C.F.R. Chirurgie|Nu a luat reziden˛iatul.| |16. Mogo∫ Claudiu|Preparator chirurgie|B„iatul prof. Dan Mogo∫, C.F.R.|Nu a luat reziden˛iatul.| |17. Munteanu C.|Doctorand ginecologie|B„iatul universitarului Munteanu, din Chirurgie, Spitalul de Urgen˛„|Nu a luat reziden˛iatul.| |18. Tina T„nase|Preparator ginecologie|Nora familiei dr. T„nase din Craiova. Soacra, ginecolog la acela∫i spital, socrul, O.R.L-ist|| |19. Chiu˛u Lumini˛a|Intrat„ ca preparator la Terapie Intensiv„, Spitalul de Urgen˛„|Fata prof. Neme∫ R„ducu ∫i a prof. Neme∫ Eva, de la Spitalul de Urgen˛„ Craiova|| |20. ™urlin V.|Asistent la Chirurgie|Ginerele prof. Bogdan Florin, din policlinic„ — fost senator|| |21. Busuioc Cristina|Preparator histologie|Nepoata prof. Florin Bogdan, de la Histologie|| |22. Busuioc Florin|Ginecolog — Spitalul Filantropia|Nepotul prof. Bogdan Florin de la Histologie Fiul directorului de la îPan Grup“|Transferat din Bucure∫ti, unde a parcurs prin transfer etapele: medic de familie, preparator farmacologie, preparatorginecologie|

|23. G„man Amelia Intrat„ la U.M.F. So˛ia prof. G„man, Prof. G„man a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón policlinic„ Ón alt spital, pentru c„ era mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, post pentru so˛ia lui. 24. Badea Daniela Intrat„ Ón U.M.F. So˛ia prof. Badea Mihai, Prof. Badea a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era ∫i el mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, un post pentru so˛ia lui ∫i un post pentru cumnata lui. 25. Genunche Amelia Intrat„ ca preparator Cumnata prof. Badea Mihai, la Clinica Medical„ I, de la Hematologie ∫ef de clinic„ — rectorul 26. Hertzog Dan Preparator Ón preclinic, Fiul prof. Hertzog Zoica, integrare Ón Radiologie din preclinic 27. B„dulescu Adriana Clinica de Chirurgie, So˛ia prof. B„dulescu Florin, Spitalul de Urgen˛„ ∫ef la Oncologie 28. Cernea Nicolae Intrat la Ginecologie, Fiul prof. Cernea Paul ∫i al ™ef de catedr„, de∫i sunt Spitalul de Urgen˛„ prof. Cernea Maria doi profesori valoro∫i Ón catedr„ ∫i al˛i patru conferen˛iari valoro∫i. Directorul Spitalului de Urgen˛„ etc. 29. Munteanu Claudiu Doctorand la zi Fiul conf. Munteanu Marian, Nu a luat Ón acest an reziden˛iatul. la Ginecologie, de la Chirurgie, se va scoate ∫i Spitalul de Urgen˛„ post de preparator 30. Berbecarul Sorin Intrat ca preparator Fiul dr. Berbecarul Maria la Clinica Medical„, din Clinica II Medical„, Spitalul Filantropia Spitalul de Urgen˛„, actual, pensionat„ 31. Cruce Roxana Intrat„ ca preparator Fiica prof. dr. Cruce, la Clinica de Neurologie din preclinic 32. folca Daniela Clinica de Ginecologie, Fiica prof. folca Ion Spitalul de Urgen˛„ de la Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„ 33. Ne∫tianu Adrian Intrat ca preparator Fiul prof. Ne∫tianu Valeriu Ón preclinic din Preclinic 34. Rotaru Adriana SMURD — Spitalul So˛ia conf. Rotaru Adrian, de Urgen˛„ colegul de clinic„ al decanului 35. ™i∫troi Otilia Doctorand la zi, Fata unui ortoped, Medical„ I, ∫ef de sec˛ie, din Gorj clinica rectorului 36. Musta˛„ Oana Preparator cardiologie Fiica prof. Musta˛„ Genghiz Este∫i foarte bun„. 38. Ghelase Preparator igien„ B„iatul prof. Ghelase Fane, de la Chirurgie. Clinica unde este∫ef decanul 39. T„nase Tina Preparator ginecologic Nora dr. T„nase, el O.R.L-ist, ea ginecolog. 40. Stanca Tra∫c„ Preparator la Medical„, Fiica prof. Stancu Petre, Spitalul Filantropia, ∫eful clinicii medicale Ón clinica condus„ Spitalul Filantropia de tat„l ei 41. Tra∫c„ Emil Preparator chirurgie, Ginerele prof. Stancu Petre, Spitalul de Urgen˛„ ∫eful Clinicii Medicale, Craiova Spitalul Filantropia MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 7|23. G„man Amelia Intrat„ la U.M.F. So˛ia prof. G„man, Prof. G„man a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón policlinic„ Ón alt spital, pentru c„ era mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, post pentru so˛ia lui. 24. Badea Daniela Intrat„ Ón U.M.F. So˛ia prof. Badea Mihai, Prof. Badea a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era ∫i el mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, un post pentru so˛ia lui ∫i un post pentru cumnata lui. 25. Genunche Amelia Intrat„ ca preparator Cumnata prof. Badea Mihai, la Clinica Medical„ I, de la Hematologie ∫ef de clinic„ — rectorul 26. Hertzog Dan Preparator Ón preclinic, Fiul prof. Hertzog Zoica, integrare Ón Radiologie din preclinic 27. B„dulescu Adriana Clinica de Chirurgie, So˛ia prof. B„dulescu Florin, Spitalul de Urgen˛„ ∫ef la Oncologie 28. Cernea Nicolae Intrat la Ginecologie, Fiul prof. Cernea Paul ∫i al ™ef de catedr„, de∫i sunt Spitalul de Urgen˛„ prof. Cernea Maria doi profesori valoro∫i Ón catedr„ ∫i al˛i patru conferen˛iari valoro∫i. Directorul Spitalului de Urgen˛„ etc. 29. Munteanu Claudiu Doctorand la zi Fiul conf. Munteanu Marian, Nu a luat Ón acest an reziden˛iatul. la Ginecologie, de la Chirurgie, se va scoate ∫i Spitalul de Urgen˛„ post de preparator 30. Berbecarul Sorin Intrat ca preparator Fiul dr. Berbecarul Maria la Clinica Medical„, din Clinica II Medical„, Spitalul Filantropia Spitalul de Urgen˛„, actual, pensionat„ 31. Cruce Roxana Intrat„ ca preparator Fiica prof. dr. Cruce, la Clinica de Neurologie din preclinic 32. folca Daniela Clinica de Ginecologie, Fiica prof. folca Ion Spitalul de Urgen˛„ de la Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„ 33. Ne∫tianu Adrian Intrat ca preparator Fiul prof. Ne∫tianu Valeriu Ón preclinic din Preclinic 34. Rotaru Adriana SMURD — Spitalul So˛ia conf. Rotaru Adrian, de Urgen˛„ colegul de clinic„ al decanului 35. ™i∫troi Otilia Doctorand la zi, Fata unui ortoped, Medical„ I, ∫ef de sec˛ie, din Gorj clinica rectorului 36. Musta˛„ Oana Preparator cardiologie Fiica prof. Musta˛„ Genghiz Este∫i foarte bun„. 38. Ghelase Preparator igien„ B„iatul prof. Ghelase Fane, de la Chirurgie. Clinica unde este∫ef decanul 39. T„nase Tina Preparator ginecologic Nora dr. T„nase, el O.R.L-ist, ea ginecolog. 40. Stanca Tra∫c„ Preparator la Medical„, Fiica prof. Stancu Petre, Spitalul Filantropia, ∫eful clinicii medicale Ón clinica condus„ Spitalul Filantropia de tat„l ei 41. Tra∫c„ Emil Preparator chirurgie, Ginerele prof. Stancu Petre, Spitalul de Urgen˛„ ∫eful Clinicii Medicale, Craiova Spitalul Filantropia MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 7|23. G„man Amelia Intrat„ la U.M.F. So˛ia prof. G„man, Prof. G„man a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón policlinic„ Ón alt spital, pentru c„ era mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, post pentru so˛ia lui. 24. Badea Daniela Intrat„ Ón U.M.F. So˛ia prof. Badea Mihai, Prof. Badea a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era ∫i el mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, un post pentru so˛ia lui ∫i un post pentru cumnata lui. 25. Genunche Amelia Intrat„ ca preparator Cumnata prof. Badea Mihai, la Clinica Medical„ I, de la Hematologie ∫ef de clinic„ — rectorul 26. Hertzog Dan Preparator Ón preclinic, Fiul prof. Hertzog Zoica, integrare Ón Radiologie din preclinic 27. B„dulescu Adriana Clinica de Chirurgie, So˛ia prof. B„dulescu Florin, Spitalul de Urgen˛„ ∫ef la Oncologie 28. Cernea Nicolae Intrat la Ginecologie, Fiul prof. Cernea Paul ∫i al ™ef de catedr„, de∫i sunt Spitalul de Urgen˛„ prof. Cernea Maria doi profesori valoro∫i Ón catedr„ ∫i al˛i patru conferen˛iari valoro∫i. Directorul Spitalului de Urgen˛„ etc. 29. Munteanu Claudiu Doctorand la zi Fiul conf. Munteanu Marian, Nu a luat Ón acest an reziden˛iatul. la Ginecologie, de la Chirurgie, se va scoate ∫i Spitalul de Urgen˛„ post de preparator 30. Berbecarul Sorin Intrat ca preparator Fiul dr. Berbecarul Maria la Clinica Medical„, din Clinica II Medical„, Spitalul Filantropia Spitalul de Urgen˛„, actual, pensionat„ 31. Cruce Roxana Intrat„ ca preparator Fiica prof. dr. Cruce, la Clinica de Neurologie din preclinic 32. folca Daniela Clinica de Ginecologie, Fiica prof. folca Ion Spitalul de Urgen˛„ de la Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„ 33. Ne∫tianu Adrian Intrat ca preparator Fiul prof. Ne∫tianu Valeriu Ón preclinic din Preclinic 34. Rotaru Adriana SMURD — Spitalul So˛ia conf. Rotaru Adrian, de Urgen˛„ colegul de clinic„ al decanului 35. ™i∫troi Otilia Doctorand la zi, Fata unui ortoped, Medical„ I, ∫ef de sec˛ie, din Gorj clinica rectorului 36. Musta˛„ Oana Preparator cardiologie Fiica prof. Musta˛„ Genghiz Este∫i foarte bun„. 38. Ghelase Preparator igien„ B„iatul prof. Ghelase Fane, de la Chirurgie. Clinica unde este∫ef decanul 39. T„nase Tina Preparator ginecologic Nora dr. T„nase, el O.R.L-ist, ea ginecolog. 40. Stanca Tra∫c„ Preparator la Medical„, Fiica prof. Stancu Petre, Spitalul Filantropia, ∫eful clinicii medicale Ón clinica condus„ Spitalul Filantropia de tat„l ei 41. Tra∫c„ Emil Preparator chirurgie, Ginerele prof. Stancu Petre, Spitalul de Urgen˛„ ∫eful Clinicii Medicale, Craiova Spitalul Filantropia MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 7|23. G„man Amelia Intrat„ la U.M.F. So˛ia prof. G„man, Prof. G„man a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón policlinic„ Ón alt spital, pentru c„ era mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, post pentru so˛ia lui. 24. Badea Daniela Intrat„ Ón U.M.F. So˛ia prof. Badea Mihai, Prof. Badea a lucrat cu rectorul ca preparator de la Hematologie Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era ∫i el mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, un post pentru so˛ia lui ∫i un post pentru cumnata lui. 25. Genunche Amelia Intrat„ ca preparator Cumnata prof. Badea Mihai, la Clinica Medical„ I, de la Hematologie ∫ef de clinic„ — rectorul 26. Hertzog Dan Preparator Ón preclinic, Fiul prof. Hertzog Zoica, integrare Ón Radiologie din preclinic 27. B„dulescu Adriana Clinica de Chirurgie, So˛ia prof. B„dulescu Florin, Spitalul de Urgen˛„ ∫ef la Oncologie 28. Cernea Nicolae Intrat la Ginecologie, Fiul prof. Cernea Paul ∫i al ™ef de catedr„, de∫i sunt Spitalul de Urgen˛„ prof. Cernea Maria doi profesori valoro∫i Ón catedr„ ∫i al˛i patru conferen˛iari valoro∫i. Directorul Spitalului de Urgen˛„ etc. 29. Munteanu Claudiu Doctorand la zi Fiul conf. Munteanu Marian, Nu a luat Ón acest an reziden˛iatul. la Ginecologie, de la Chirurgie, se va scoate ∫i Spitalul de Urgen˛„ post de preparator 30. Berbecarul Sorin Intrat ca preparator Fiul dr. Berbecarul Maria la Clinica Medical„, din Clinica II Medical„, Spitalul Filantropia Spitalul de Urgen˛„, actual, pensionat„ 31. Cruce Roxana Intrat„ ca preparator Fiica prof. dr. Cruce, la Clinica de Neurologie din preclinic 32. folca Daniela Clinica de Ginecologie, Fiica prof. folca Ion Spitalul de Urgen˛„ de la Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„ 33. Ne∫tianu Adrian Intrat ca preparator Fiul prof. Ne∫tianu Valeriu Ón preclinic din Preclinic 34. Rotaru Adriana SMURD — Spitalul So˛ia conf. Rotaru Adrian, de Urgen˛„ colegul de clinic„ al decanului 35. ™i∫troi Otilia Doctorand la zi, Fata unui ortoped, Medical„ I, ∫ef de sec˛ie, din Gorj clinica rectorului 36. Musta˛„ Oana Preparator cardiologie Fiica prof. Musta˛„ Genghiz Este∫i foarte bun„. 38. Ghelase Preparator igien„ B„iatul prof. Ghelase Fane, de la Chirurgie. Clinica unde este∫ef decanul 39. T„nase Tina Preparator ginecologic Nora dr. T„nase, el O.R.L-ist, ea ginecolog. 40. Stanca Tra∫c„ Preparator la Medical„, Fiica prof. Stancu Petre, Spitalul Filantropia, ∫eful clinicii medicale Ón clinica condus„ Spitalul Filantropia de tat„l ei 41. Tra∫c„ Emil Preparator chirurgie, Ginerele prof. Stancu Petre, Spitalul de Urgen˛„ ∫eful Clinicii Medicale, Craiova Spitalul Filantropia MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 7| |---|---|---|---| |23. G„man Amelia|Intrat„ la U.M.F. ca preparator Ón policlinic„|So˛ia prof. G„man, de la Hematologie|Prof. G„man a lucrat cu rectorul Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, post pentru so˛ia lui.| |24. Badea Daniela|Intrat„ Ón U.M.F. ca preparator|So˛ia prof. Badea Mihai, de la Hematologie|Prof. Badea a lucrat cu rectorul Ón aceea∫i clinic„. Ca s„ se mute Ón alt spital, pentru c„ era ∫i el mai bun ca rectorul, i-a oferit, Ón schimb, un post pentru so˛ia lui ∫i un post pentru cumnata lui.| |25. Genunche Amelia|Intrat„ ca preparator la Clinica Medical„ I, ∫ef de clinic„ — rectorul|Cumnata prof. Badea Mihai, de la Hematologie|| |26. Hertzog Dan|Preparator Ón preclinic, integrare Ón Radiologie|Fiul prof. Hertzog Zoica, din preclinic|| |27. B„dulescu Adriana|Clinica de Chirurgie, Spitalul de Urgen˛„|So˛ia prof. B„dulescu Florin, ∫ef la Oncologie|| |28. Cernea Nicolae|Intrat la Ginecologie, Spitalul de Urgen˛„|Fiul prof. Cernea Paul ∫i al prof. Cernea Maria|™ef de catedr„, de∫i sunt doi profesori valoro∫i Ón catedr„ ∫i al˛i patru conferen˛iari valoro∫i. Directorul Spitalului de Urgen˛„ etc.| |29. Munteanu Claudiu|Doctorand la zi la Ginecologie, se va scoate ∫i post de preparator|Fiul conf. Munteanu Marian, de la Chirurgie, Spitalul de Urgen˛„|Nu a luat Ón acest an reziden˛iatul.| |30. Berbecarul Sorin|Intrat ca preparator la Clinica Medical„, Spitalul Filantropia|Fiul dr. Berbecarul Maria din Clinica II Medical„, Spitalul de Urgen˛„, actual, pensionat„|| |31. Cruce Roxana|Intrat„ ca preparator la Clinica de Neurologie|Fiica prof. dr. Cruce, din preclinic|| |32. folca Daniela|Clinica de Ginecologie, Spitalul de Urgen˛„|Fiica prof. folca Ion de la Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„|| |33. Ne∫tianu Adrian|Intrat ca preparator Ón preclinic|Fiul prof. Ne∫tianu Valeriu din Preclinic|| |34. Rotaru Adriana|SMURD — Spitalul de Urgen˛„|So˛ia conf. Rotaru Adrian, colegul de clinic„ al decanului|| |35. ™i∫troi Otilia|Doctorand la zi, Medical„ I, clinica rectorului|Fata unui ortoped, ∫ef de sec˛ie, din Gorj|| |36. Musta˛„ Oana|Preparator cardiologie|Fiica prof. Musta˛„ Genghiz|Este∫i foarte bun„.| |38. Ghelase|Preparator igien„|B„iatul prof. Ghelase Fane, de la Chirurgie. Clinica unde este∫ef decanul|| |39. T„nase Tina|Preparator ginecologic|Nora dr. T„nase, el O.R.L-ist, ea ginecolog.|| |40. Stanca Tra∫c„|Preparator la Medical„, Spitalul Filantropia, Ón clinica condus„ de tat„l ei|Fiica prof. Stancu Petre, ∫eful clinicii medicale Spitalul Filantropia|| |41. Tra∫c„ Emil|Preparator chirurgie, Spitalul de Urgen˛„ Craiova|Ginerele prof. Stancu Petre, ∫eful Clinicii Medicale, Spitalul Filantropia||

|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 8|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 8|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 8|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 8| |---|---|---|---| |42. S„ftoiu Adrian|Intrat ca preparator la Clinica Medical„, Spitalul de Urgen˛„|B„iatul Dr. S„ftoiu, de la Stomatologie|Este ∫i foarte bun.| |43. Ioni˛„ Iulian|Clinica O.R.L., Spitalul de Urgen˛„|So˛ul prof. Ioni˛„ Elena, ∫ef clinic„ la O.R.L.|| |44. Neagoe Daniela|Preparator la Medical„ I, Spitalul de Urgen˛„|Fiica doctorilor Toma, de la acela∫i spital: tata la dermatologie, mama la laborator|| |45. Toma|Dermatologie, Spitalul de Urgen˛„ Craiova|Cealalt„ fiic„ a doctorilor Toma de la acela∫i spital: tata la dermatologie, Ón aceea∫i clinic„ cu fata, iar mama la laborator.||

Se pare c„, Ón ultimii ani, rareori a mai intrat din afar„ cineva Ón Ónv„˛„m‚ntul medical rom‚nesc din Craiova, indiferent de preg„tirea uneori excep˛ional„ a acestuia.

V„ trimit aceste date nu numai Ón numele meu ∫i sub isc„litura mea, ci ∫i Ón numele a 11 colegi, cadre didactice de prestigiu. Singurul lucru care v„ rog este s„ p„stra˛i pentru un moment anonimatul. Oric‚nd Óns„ voi avea curajul s„ recunosc isc„litura ∫i s„ deconspir cele pe care vi le-am trimis mai sus (Ómpreun„ cu to˛i colegii mei). Al„turi de noi se g„sesc to˛i tinerii care se consider„ dezavantaja˛i ∫i f„r„ vreun viitor, de∫i toat„ d„ruirea ∫i munca lor a urm„rit un singur scop: preg„tirea profesional„ la cel mai Ónalt nivel.“

Urmeaz„ semn„turile.

U.M.F. Timi∫oara 19.04.

18 catedre conduse de cadre didactice ale c„ror copii le sunt subalterni — unii membri P.S.D., al˛ii, P.N.fi.C.D. Mama sau tat„l sunt ∫ef de catedre; fiul, fiica, nora, ginerele, nepo˛ii asisten˛i.

Tuturor li se pare absolut normal. — declara˛ie textual„ a rectorului Dr„gulescu — fost ministru al s„n„t„˛ii, membru P.N.fi.C.D.

1. Prof. Dragulescu (ales rector a 4-a oar„)

Denise: fiica, asist. universitar, specialitatea tat„lui (lucreaz„ la catedra condus„ de tat„l s„u).

2. Prof. Luca — tat„l; profesor, cardiolog.

Subalterni:

Fiul: Constantin Luca — asistent;

Nora: Carmen Luca — asistent;

3. Prof. Branea — A.S.C.A.R.

Fiul: Horea — asistent universitar; Fiica: Ruxandra — asistent universitar;

4. Prof. Cristodorescu: fiul — asistent universitar;

5. Prof. Constantin C‚tu — director al Direc˛iei

Jude˛ene Timi∫ de S„n„tate Public„. Prof. Ginecologie. Fiul: Cosmin — de 2 ani este preparator, c„z‚nd la

examenul de reziden˛iat.

Nora: asistent.

6. Prof. Constantin Nica — Director General, Spitalul

Jude˛ean, prof. la Catedra de Urgen˛e chirurgicale.

Fiul: Constantin Cristian — asistent (ambii sunt medici la Spitalul Jude˛ean).

So˛ia: Ioana Nica — prof. de Odontologie ∫i o are asistent„ pe nor„, Nica Lumini˛a.

7. Prof. St„nescu Doina — ∫ef„ de catedr„ la Boli infec˛ioase.

Dr. L„zureanu Lumini˛a: fiica, asistent„ la aceea∫i catedr„. Ambele sunt medici la Spitalul Boli Infec˛ioase îVictor Babe∫“.

8. Prof. Ioan Sab„u — Prof. pediatru.

- Dr. Sab„u Dan (fiul) — asistent pediatrie.

- Dr. Sab„u Ioana (nora) — asistent pediatrie.

- To˛i trei sunt medici ∫i la Spitalul de copii îLouis

- fiurcanu“.

9. Prof. Radu Str„in — prof. la Catedra de

Gastroenterologie ∫i consilier P.N.fi.C.D.

- Dr. Str„in Mircea — asistent.

- Ambii medici lucreaz„ la aceea∫i sec˛ie la spitalul

- jude˛ean.

10. Prof. Constantin Costea — Neurologie.

- Nepot: Dr. Constantin Doru — asistent.

11. Fost prof. Cristescu Alexandru — acum, om de

afaceri.

Fii, Emil ∫i Marius — asisten˛i.

Se poate continua cu ceilal˛i profesori, p‚n„ la num„rul 18.

Am dorit s„ fac aceast„ declara˛ie politic„ pentru a ar„ta fr„m‚nt„rile care exist„ Ón lumea universitar„.

- V„ mul˛umesc.

Liana Elena Naum

#40996

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îTrebuie s„ lupt„m Ómpreun„!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Partidul Social Democrat a ales s„ lupte Ómpreun„, Óntotdeauna! F„r„ discrimin„ri, f„r„ elimin„ri, f„r„ controverse ∫i f„r„ demagogie! Tocmai de aceea a ales ∫i acum, Ón campania pentru alegerile locale, un mesaj moderat, Ón˛elept, modern, european. La acest moment de sf‚r∫it de mandat putem afirma c„ am ∫tiut s„ construim, am ∫tiut s„ d„m r„spunsurile potrivite la Óntreb„ri extrem de grele, am ∫tiut s„ trecem peste dezastrul pe care al˛ii l-au creat Ón ˛ar„, timp de 4 ani. Avu˛ia ˛„rii a fost s„r„cit„ cu peste 4 miliarde de dolari Ón perioada 1997—2000, o recesiune cum niciodat„ nu a mai cunoscut ˛ara noastr„. A fost nevoie, astfel, s„ trecem peste acele decalaje create ∫i s„ construim un nou progres, care a reu∫it ∫i a avut ∫i succes.

A trebuie s„ repar„m ∫i Ónc„ mai avem de muncit pentru a dep„∫i Ón totalitate r„ul pe care l-au creat al˛i predecesori ai no∫tri la guvernare. Va trebui s„ repar„m ceea ce au f„cut al˛ii r„u ∫i, din p„cate, Ónc„ sunt foarte mul˛i cei din opozi˛ie, care nu sunt specializa˛i dec‚t Ón pl‚ns, la tot felul de solicit„ri, de nemul˛umiri, de pl‚ngeri care sunt Óndreptate la institu˛ii din afar„. Tot timpul trebuie s„ caute subiecte de nemul˛umire, Ón a∫a fel Ónc‚t ˛ara s„ mearg„ mai r„u. La fel cum a afirmat ∫i pre∫edintele Partidului Social Democrat, primul-ministru Adrian N„stase, noi nu putem s„ accept„m o astfel de politic„. Noi g‚ndim altfel, vrem un alt viitor pentru tinerii no∫tri, ei trebuie s„ poat„ merge Ón str„in„tate atunci c‚nd doresc s„ mearg„, s„ Ónve˛e, s„ munceasc„, dar s„ vin„ Ónapoi acas„, l‚ng„ p„rin˛ii lor.

La fel cum tinerii constituie o prioritate na˛ional„ la momentul actual, pentru c„ de ei depinde cum vor merge treburile ˛„rii Ón continuare, iar P.S.D. a investit Óntotdeauna Ón tineri, trebuie s„ avem grij„ ∫i de pensionarii no∫tri. Œn momentul Ón care s-a propus s„ se m„reasc„ pensiile Ón agricultur„ sau, Ón general, s„ se m„reasc„ pensiile, liberalii au spus c„ nu este nevoie s„ facem lucrul acesta. Œn cazul acesta, de cine ar mai trebui s„ ne preocup„m, dac„ nu de cei care chiar au nevoie de ajutor? Poate tot de cei care inten˛ioneaz„ s„ fac„ afaceri pe seama statului rom‚n, urm„rind ∫i ˛intind guvernarea pentru a-∫i aranja afacerile proprii, a∫a cum au ∫i f„cut liberalii ∫i democra˛ii Ón mandatul trecut.

Aceast„ aten˛ie acordat„ grupurilor care trebuie favorizate demonstreaz„ c„ nou„, social-democra˛ilor, ne pas„ de oamenii care sufer„ ∫i vrem s„-i ajut„m. Solidaritate Ónseamn„ s„ avem grij„ nu numai de cei care import„ ma∫ini din str„in„tate, critic‚nd Guvernul c„ a cheltuit prea mult cu organizarea festivit„˛ilor prilejuite de intrarea noastr„ Ón NATO, Ón condi˛iile Ón care o singur„ ma∫in„ de-a lor ar fi fost suficient„ ca s„ acopere toate costurile acestei s„rb„tori; Ón 1997, Rom‚nia a r„mas pe dinafar„, nereu∫ind s„ intre Ón Alian˛a Atlantic„.

Œn aceast„ ordine de idei, nu pot s„ afirm dec‚t c„ ora∫ele ∫i comunele Rom‚niei au nevoie de primari care s„ duc„ mai departe realiz„rile ∫i lucrurile bune Ónf„ptuite, c„ci localit„˛ile ˛„rii trebuie s„ intre Ón ritmul Rom‚niei, care este ritmul dezvolt„rii, al schimb„rii Ón bine, al Europei.

Este cunoscut faptul c„ intr„m cu to˛ii Óntr-o etap„ nou„. Ne afl„m pe direc˛ia cea bun„, iar efectele pozitive Óncep s„ se vad„ la nivelul vie˛ii fiec„rui rom‚n.

Mandatul care Óncepe Ón acest an este marcat de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Acum se vor vedea cu adev„rat rezultatele descentraliz„rii administra˛iei, acum se vor vedea rezultatele multora dintre proiectele ini˛iate de noi. Acum vor exista fonduri europene mai mari, mai numeroase, pe care fiecare ora∫, fiecare localitate le va putea folosi pentru a crea mai multe locuri de munc„, pentru a moderniza ∫colile ∫i spitalele, pentru a Ómbun„t„˛i aprovizionarea cu ap„ ∫i c„ldur„, pentru a construi locuin˛e, pentru a crea parcuri ∫i s„li de sport.

Œn acest mandat se va vedea dac„ primarul este un gospodar, un om care ∫tie s„ g„seasc„ ∫anse, oportunit„˛i, s„ coboare pe strad„ pentru a sta de vorb„ cu oamenii, pentru a le afla priorit„˛ile, pentru a merge mai departe cu acele priorit„˛i, pentru a le transforma Ón proiecte ∫i apoi Ón realitate. Primarii candida˛i trebuie s„ vizeze un viitor mai bun, a∫a cum am f„cut ∫i facem noi, P.S.D., pentru Óntreaga Rom‚nie, trebuie s„ poat„ s„ aduc„ fonduri suplimentare pentru investi˛ii, s„-∫i ˛in„ cuv‚ntul, s„ aib„ grij„ de copii, de tinerii din localitate, s„ le g„seasc„ locuri de munc„ ∫i s„ le g„seasc„ condi˛ii c‚t mai bune pensionarilor.

Acestea au fost ∫i sunt priorit„˛ile pentru care Partidul Social Democrat a luptat cu vehemen˛„ ∫i a ales sloganul îŒmpreun„!“ Trebuie s„ lupt„m Ómpreun„, c„ci numai a∫a vom ajunge spre victoria acestei ˛„ri, a acestei na˛iuni ∫i a con∫tiin˛ei noastre, a tuturor!

™tefan Baban

#46231

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îIstoria privatiz„rii rom‚ne∫ti“.

Œn cei peste zece ani de faimoas„ privatizare autohton„, nu pu˛ine au fost cazurile Ón care s-a manifestat suspiciunea jafului pe bani publici, pe banii omului de r‚nd, care, Ón perioada comunist„, indiferent de p„rerile ∫i orient„rile lui, a contribuit la crearea unei economii cu sectoare care au fost prioritare Ón dezvoltarea celor 50 de ani de dup„ r„zboi. S-a ajuns c„ Ón aceast„ etap„ de tranzi˛ie a economiei autohtone — ∫i doar Dumnezeu poate ∫ti c‚t va dura ∫i cum se va materializa — v‚nzarea propriet„˛ii de stat s„ urm„reasc„ satisfacerea intereselor unor grupuri mai pu˛in economice ∫i mai mult politice, Ón dauna ob˛inerii unor foloase materiale pentru tot poporul rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Primul pas gre∫it s-a f„cut Ónc„ de la Ónceputul procesului de privatizare, c‚nd cet„˛eanul de r‚nd a primit din averea tuturor o parte, sub forma unor h‚rtii numite certificat de ac˛ionar ∫i a unei ac˛iuni intitulate îcuponiad„“. F„r„ o prealabil„ preg„tire economic„, f„r„ un program adecvat de prezentare ∫i Óndrumare a ac˛iunii, marea majoritate s-a gr„bit s„ le depun„ la bastioane socialiste prospere la acea vreme, anii ’90—’95, f„r„ a ∫ti din capul locului care va fi rezultatul sau, chiar mai r„u, f„r„ a ∫ti dac„ acestea au vreun viitor.

Rezultatul a fost pe m„sura dorin˛ei grupurilor strategice, fie ei investitori str„ini sau oameni de afaceri autohtoni: ac˛ionarul s-a ales cel mult cu valoarea unui bax de bere sau, chiar mai r„u, i s-a comunicat c„ profitul a fost reinvestit, pentru ca, peste 2—3 ani, societ„˛ile la care de˛ine un anumit procent fie s„ fie v‚ndute, fie s„ fie lichidate, deoarece au pierdut pariul cu economia capitalist„. Œn aceste condi˛ii, concentrarea avu˛iei s-a produs Ón m‚inile unui grup restr‚ns de personaje aflate Ón gra˛iile puterii de la acea vreme, care au preluat conducerea societ„˛ilor de investi˛ii financiare, S.I.F.-urile, dar, pentru unii, chiar au rezistat vreme de aproape 10 ani.

Cele cinci S.I.F.-uri, amplasate Ón func˛ie de regiunile istorice ale ˛„rii, nu s-au remarcat, a∫a cum ne-am fi a∫teptat dup„ denumirea lor, prin investi˛ii financiare ∫i plasamente eficiente, ci prin sediile ∫i ma∫inile de lux afi∫ate, ca un semnal clar al bog„˛iei ∫i puterii economice ∫i politice la care au ajuns administratorii lor. Cazul Iacubov de la S.I.F. Moldova este destul de concludent, av‚nd Ón vedere c„ cel mai sus-men˛ionat a reu∫it ca pe l‚ng„ faptul s„ devin„ bogat peste noapte, s„ foloseasc„ ∫i banii publici pentru lux ∫i confort la locul de munc„, f„r„ s„ r„spund„ nici p‚n„ Ón acest moment pentru desfr‚ul ∫i jecm„neala din perioada c‚t a p„storit aceast„ institu˛ie.

O alt„ gre∫eal„ Ón procesul de privatizare a economiei rom‚ne∫ti a fost reprezentat„ ∫i de faptul c„ la conducerea institu˛iei responsabil„ cu privatizarea, fie c„ s-a numit F.P.S. sau A.P.A.P.S., s-au aflat personaje care au avut ca principal„ atribu˛iune de serviciu aservirea intereselor de partid. Fie c„ erau aranjate licita˛iile, fie c„ nici m„car nu se ˛inea licita˛ie, fie c„, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ de care aflau doar cei interesa˛i, se stingeau datoriile de miliarde ale societ„˛ilor, fie c„ se vindea pe îochi frumo∫i“, cuv‚ntul de ordine Ón cei zece ani de privatizare mimat„ a fost suma v„rsat„ Ón buzunarele clasei politice aflat„ la guvernare.

Œn ciuda faptului c„ au fost demonstrate aceste fapte care au adus grave prejudicii bugetului de stat ∫i au afectat puternic credibilitatea procesului de privatizare, cei care s-au aflat la c‚rmuirea institu˛iilor abilitate se bucur„ Ón continuare Ón tihn„ de averi acumulate, evident, din salariul de func˛ionar public pe care l-au Óncasat Ón anii de conducere.

Cert este c„ la mai bine de 10 ani de c‚nd a demarat v‚nzarea activelor statului, rezultatele sunt Ón marea lor majoritate dezastruoase, contribuind din plin la decalajul care ne desparte de ˛„rile care tocmai au intrat cu drepturi depline Ón Europa.

Œn primul r‚nd, pentru c„ nu s-a privatizat la timpul potrivit, irosindu-se unica ∫ans„ de a face ca o parte a economiei s„ mearg„ bine ∫i, apoi, lipsa oric„rui interes Ón a administra proprietatea de stat. Œn decursul anilor, conducerile de la companiile de stat au avut m‚n„ liber„ Ón a pr„dui societ„˛ile pe care erau puse s„ le administreze. ™i nu s-au sfiit deloc, reu∫ind ca pe perioada manageriatului, pe l‚ng„ salariile fabuloase cu care au fost pl„tite, s„ ob˛in„ ∫i averi consistente, care pot s„ le asigure traiul Óndestul„tor pentru cel pu˛in 50 de ani. ™i asta Ón timp ce lipsa de comenzi, golurile de produc˛ie, muncitorii ˛inu˛i Ón ∫omaj tehnic ∫i apoi disponibiliza˛i cu salarii compensatorii, pierderile ∫i datoriile ame˛itoare — Ón cre∫tere de la an la an — au fost principalii indicatori de performan˛„ ai privatiz„rii din Rom‚nia ∫i, Ón acela∫i timp, coordonatele administr„rii propriet„˛ii de stat.

Toate aceste lucruri cumulate Ón decursul ultimilor 10 ani au reu∫it doar s„ vicieze mediul concuren˛ial ∫i s„ contribuie la ratarea ob˛inerii de c„tre ˛ara noastr„, anul trecut, a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„, care, coroborate, duc la aceea∫i trist„ concluzie: privatizarea din Rom‚nia este un adev„rat fiasco ∫i Ónf„ptuit„ pe bani publici.

V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#51863

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ depinde foarte mult de modul cum putem proteja valorile naturii, ecosistemul na˛ional, ca parte integrant„ a unui proces care s„ fie valorificat ∫i Ón cursul negocierilor pentru aderarea noastr„ Ón structurile europene. Din p„cate, suntem departe de realitatea cerin˛elor europene. Ceea ce este ∫i mai r„u este faptul c„ factorii locali nici nu doresc Ón mod concret ocrotirea real„ a p„durii ∫i a mediului Ónconjur„tor.

Cazul cel mai concret Ól putem constata Ón sta˛iunea turistic„ Lacul Ro∫u, zon„ cu poten˛ial turistic din Parcul Na˛ional Bicaz—H„∫ma∫, situat Óntre jude˛ele Harghita ∫i Neam˛. Œn ultimul deceniu, lacul sufer„ un proces accelerat de eutrofizare ∫i colmatare, din cauza aluviunilor generate de desp„duririle din bazinul hidrografic al lacului ∫i din cauza apelor uzate deversate Ón lac din vilele din jur.

Œn ciuda eforturilor depuse de c„tre organiza˛iile neguvernamentale din zon„ ∫i ale institu˛iilor de specialitate, acest proces de poluare a lacului este Ón cre∫tere. Acest fenomen este favorizat ∫i de construc˛iile ilegale din jurul lacului, cea mai mare dintre acestea ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 cu un impact negativ Ónsemnat fiind a∫a-zisa reconstruc˛ie a vilei Bor∫, fosta vil„ a lui Ceau∫escu, a∫ezat„ l‚ng„ lac, Ón amonte de acesta, achizi˛ionat„ de c„tre S.C. îNeptun Impex“ din Miercurea Ciuc. Suprafa˛a construit„ a vilei a fost m„rit„ Ón decursul anului 2003 deja cu 2/3, f„r„ nici o autoriza˛ie de mediu sau de construire, sub pretextul renov„rii, f„r„ ca organele abilitate s„-∫i mi∫te un deget, aprob‚nd tacit o construc˛ie ilegal„ Ón inima unui parc na˛ional.

Deoarece terenul este Ón extravilanul ora∫ului Gheorgheni, construc˛ia trebuia s„ aib„ o autoriza˛ie de construc˛ie din partea Consiliului Jude˛ean Harghita. Firma respectiv„ n-a primit amend„ nici din partea G„rzii Na˛ionale de Mediu, Comisariatul Jude˛ean Harghita chiar dimpotriv„, Agen˛ia de Protec˛ie a Mediului Harghita a Ónceput procedura pentru acordul de mediu ce trebuia s„ fie premerg„toare Ónceperii oric„rei construc˛ii, ∫i nu Ón faza Ón care deja au fost construite o parcare acoperit„, un corp nou de cl„dire, piscin„ ∫i altele.

Nu exist„ alt„ ˛ar„ din lume unde Ón interiorul unui parc na˛ional pot fi construite vile, terenuri de tenis, parc„ri, f„r„ nici o autoriza˛ie, cu acordul tacit al organelor abilitate s„ reglementeze astfel de cazuri. Doamn„ ministru Speran˛a Ianculescu, p‚n„ c‚nd ve˛i tolera ca ilegalit„˛ile legate de reconstruc˛ia vilei Bor∫ s„ contribuie la poluarea Lacului Ro∫u? Agen˛ia de Protec˛ie a Mediului Harghita nu ar trebui s„ respecte legea? Sau este mai important„ sus˛inerea intereselor personale ale afaceristului Csibi din municipiul Miercurea Ciuc?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Radu Liviu Bara

#54967

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este: îContinuitate prin schimbare“.

Opozi˛ia a considerat c„ aprecierea pre∫edintelui Ion Iliescu privind necesitatea continuit„˛ii administra˛iei reprezint„ un slogan electoral favorabil actualei puteri. Dup„ p„rerea mea ∫i a mai multor anali∫ti politici, acesta, chiar dac„ ar fi un slogan electoral, reprezint„ o necesitate real„ a zilelor noastre nu numai Ón perspectiva alegerilor locale ∫i parlamentare sau preziden˛iale, c‚t ∫i intereselor obiectivelor strategice ale Rom‚niei. Revenirea la conducerea ˛„rii a unor forma˛iuni politice sau persoane care au de˛inut func˛ii Ón precedentul mandat ar putea fi considerat o veritabil„ retrogradare a perspectivelor, palid conturate Ónc„ Ón dezvoltarea intern„ ∫i rela˛iile interna˛ionale.

Privind cu luciditate oferta electoral„ a partidelor Ón acest an ∫i f„c‚nd unele compara˛ii sau rememor„ri, nu cred c„ revenirea Ón func˛ie a unor fo∫ti mini∫tri ar putea

fi considerat„ de c„tre cineva o veritabil„ schimbare. Eu cred c„, din contr„, revenirea acestora ne-ar putea reaminti situa˛ia jalnic„ Ón care era ˛ara noastr„ Ón anul 2000 ∫i c„ revenirea acestora nu ar reprezenta dec‚t satisfacerea unor interese de grup sau personale. Am ferma convingere c„ nici aleg„torii P.N.L. ∫i P.D. nu cred c„ Ó∫i doresc s„-i revad„ reÓnsc„una˛i pe fo∫tii lideri sau al˛ii asemenea lor.

Pe de alt„ parte, nici continuarea P.S.D.-ului Ón actuala formul„ nu cred c„ se justific„ ∫i chiar se doresc ∫i anumite schimb„ri. De altfel, Ón P.S.D. au existat multiple fluctua˛ii, debarc„ri sau demi∫i, care au demonstrat o real„ preocupare a conducerii pentru imaginea partidului de guvern„m‚nt.

Privind aceste aspecte, consider c„ asigurarea unei continuit„˛i politice de natur„ strategic„ poate fi realizat„ ∫i prin unele schimb„ri naturale ∫i necesare. Important este c„ aceste corec˛ii sau renun˛„ri la anumite persoane sau schimb„ri structurale de personal reprezint„ componente majore ∫i dinamice proprii unui partid mare, care ∫i-a asumat conducerea societ„˛ii, asta pentru faptul c„ e∫ecurile nu pot fi ignorate ∫i corectarea situa˛iilor dificile nu poate fi am‚nat„.

Am f„cut aceste remarci pentru c„ nu pu˛ini au fost aceia care au considerat c„ sacrificiul unor lideri marcan˛i ai partidului Ón favoarea obiectivelor electorale reprezint„ o panic„ a partidului de guvern„m‚nt. Eu consider, din contr„, c„ lansarea acestor lideri Ón campania electoral„ arat„ interesul deosebit pe care P.S.D.-ul Ól acord„ acestor alegeri, precum ∫i efortul de adaptare a partidului la cerin˛ele societ„˛ii.

At‚t timp c‚t P.S.D. este partid de guvern„m‚nt, el trebuie s„ preia al„turi de avantaje ∫i toate r„spunderile ∫i consecin˛ele actului de guvernare, inclusiv riscurile acestuia. Œntre acestea, pe primul plan se situeaz„ descre∫terea Óncrederii popula˛iei, cu toate riscurile de rigoare, pentru c„, ca ∫i Ón toate domeniile de activitate ∫i de competi˛ie, ∫i Ón politic„ este mai u∫or de ajuns Ón frunte dec‚t men˛inerea Óndelungat„ Ón aceast„ postur„.

Alegerile din acest an vor furniza probabil mai multe surprize de acest fel, dar am convingerea c„ pentru echip„ important e s„ c‚∫tigi, indiferent pe cine ai mizat sau, cum s-ar spune un limbaj sportiv, indiferent cine marcheaz„.

V„ mul˛umesc.

Adrian M„r„cineanu

#58487

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Eram convins, ca o ˛ar„ Óntreag„, de altfel, c„ P.S.D.-ul a confiscat tot ce se putea confisca Ón Rom‚nia. M-am Ón∫elat. Joi, 20 mai 2004, am constatat c„ mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 r„m„sese ceva de confiscat: eroii neamului. De Ziua Eroilor, ∫i ace∫tia au fost folosi˛i la carul electoral al P.S.D. Mie, doar un simplu deputat al opozi˛iei, P.S.D.-ul mi-a refuzat dreptul de a rosti c‚teva cuvinte la o festivitate din Prahova.

De aceea, v„ rog s„-mi Óng„dui˛i s„ spun aici ceea ce voiam s„ spun acolo, iar pe eroii neamului Ói rog s„ m„ ierte pentru Ónt‚rzierea cu care vorbesc despre ei.

La rom‚ni, Ón fiecare an, Ziua Eroilor Neamului este Ón ziua Œn„l˛„rii Domnului. Al„turarea acestor s„rb„tori nu este Ónt‚mpl„toare. Ea are o profund„ Óndrept„˛ire istoric„ ∫i o profund„ Óndrept„˛ire sufleteasc„. Neamul rom‚nesc s-a n„scut cre∫tin ∫i a tr„it cre∫tin de-a lungul Óntregii sale istorii. Biserica ortodox„ l-a sus˛inut mereu. ™i datorit„ ei am putut face fa˛„ n„v„litorilor veni˛i din cele patru z„ri ∫i am putut s„ ne p„str„m p‚n„ ast„zi caracteristicile esen˛iale din momentul etnogenezei. ™i iat„ c„ suntem ∫i la Ónceputul mileniului al treilea, Ón pofida tuturor vitregiilor vremii, tot rom‚ni. Mul˛i dintre slujitorii altarului s-au aflat Ón momentele de restri∫te Ón mijlocul lupt„torilor rom‚ni, Ómb„rb„t‚ndu-i sau chiar ˛in‚nd ei Ón∫i∫i sabia Ón m‚n„. Iar mul˛i dintre conduc„torii laici ai rom‚nilor s-au comportat nu doar ca ni∫te viteji ap„r„tori de ˛ar„, ci ∫i ca ni∫te viteji ap„r„tori ai credin˛ei ortodoxe.

De aceea, dintre ei, unii au fost sanctifica˛i, precum Constantin Br‚ncoveanu sau ™tefan cel Mare. Œn credin˛a rom‚neasc„, cei ce s-au jertfit pentru ˛ar„ ∫i pentru credin˛„ ne vegheaz„ din ceruri, acolo unde au fost primi˛i pentru faptele lor de laud„. A∫adar, s„rb„toarea simultan„ a Œn„l˛„rii Domnului ∫i a eroilor neamului nu trebuie s„ mire pe nimeni. Li se al„tur„ lor eroii din toate localit„˛ile acestei ˛„ri ∫i formeaz„ panteonul neamului. Lor le dator„m existen˛a Rom‚niei de ast„zi. Uneori, rodul jertfei lor a fost pierdut de c„tre conduc„tori nevolnici, precum regele Carol al II-lea, care, Ón 1940, a cedat o treime din Rom‚nia Mare. Au trebuit alte jertfe pentru ca s„ relu„m o parte din ceea ce pierdusem: Transilvania de nord-vest.

Œn continuare, ne r„m‚ne un ˛el de atins: readucerea fra˛ilor no∫tri de peste Prut ∫i din nordul Bucovinei Ón grani˛ele statului rom‚n. Trebuie s„ ne p„str„m speran˛a c„ va veni vremea refacerii Rom‚niei Mari. Eroii neamului ne privesc din ceruri ∫i a∫teapt„ s„ ne vad„ reÓntregind mo∫tenirea pe care ne-au l„sat-o. Nu este de ajuns s„-i s„rb„torim anual, trebuie s„ le urm„m pilda, s„ ne ridic„m la nivelul patriotismului lor, s„ l„s„m genera˛iilor de m‚ine o Rom‚nie Óntreag„.

Trebuie s„ refacem Rom‚nia Mare!

V„ mul˛umesc.

Mihaela M‚ndrea-Muraru

#61595

îCet„˛enii, Óntre «zidul dorin˛elor» ∫i «oamenii-f„lci»“. Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ v„ informez c„ dou„ organiza˛ii neguvernamentale cu un nume foarte bun, Funda˛ia pentru o Societate Deschis„ ∫i Asocia˛ia Pro Democra˛ia, au inventat zidul dorin˛elor, cu scopul de a le da cet„˛enilor posibilitatea s„-∫i Ónscrie pe el dorin˛ele, visele sau idealurile pentru o vie˛uire mai bun„ Ón cet„˛ile lor, Óntru bucurie, fericire ∫i speran˛„. Plasate Ón zonele cele mai aglomerate din opt ora∫e cu 200.000 de mii de locuitori, zidurile imaculate au devenit un sprijin de suflet pentru oamenii cu locuin˛e, oamenii str„zii, oamenii tufelor, boga˛ii sau n„p„stui˛ii, to˛i cei care pot s„-∫i scrie p„surile cu un marker color, Ón speran˛a c„ viitorii ale∫i vor ˛ine cont de ele.

Œntre aceast„ ofert„ ∫i îoamenii-f„lci“, con∫tiin˛a cet„˛eanului penduleaz„ a nedumerire, indignare, triste˛e, uimire, revolt„ ∫i, c‚teodat„, disperare.

Ce sunt îoamenii-f„lci“? Modelul tip îomul-falc„“ l-am cunoscut direct, atunci c‚nd a mu∫cat din inima mea.

îOmul-falc„“ poate fi politician de centru, de provincie, om de afaceri sau un simplu mitocan, sc‚rnav ∫i umplut cu abjec˛ii, c„ruia Ói susur„ Ón col˛urile gurii, suspendate Óntr-o saliv„ acid„, minciuna, ipocrizia ∫i prostia.

îOamenii-f„lci“ Ó∫i arat„ col˛ii roz‚nd la temelie institu˛iile statului, Ónfig‚ndu-∫i caninii Ón imaginea consolidat„ de milioane de oameni, a pre∫edintelui, roz‚nd hulpav realiz„rile ∫i eforturile celor care Óncearc„ s„ creeze o imagine nou„ poporului rom‚n. Cu gurile r‚njite str‚mb de c‚te o idee sclifosit„, îoamenii-f„lci“ atac„ prezentul Ón curs de Óntremare cu predic˛ii sumbre scuipate devastator c„tre un viitor f„r„ sens pentru ei. S„racele f„lci bogate!

Stima˛i colegi,

S„ mergem fiecare Ón ora∫ele pe care le iubim, la zidul dorin˛elor, s„ c„ut„m un loc, Ónc„ nescris de concet„˛enii no∫tri, pe care s„ a∫ternem cuvinte calde, cu sensuri bune ∫i s„ ne dorim ca ele s„ capete puterea cuv‚ntului rostit Ónc„ de la Ónceputurile lumii _._

S„ reu∫easc„ cei mai buni! 25 mai 2004.

Leonida Lari Iorga

#63993

## Stima˛i colegi,

Orice ˛ar„ are o istorie a sa, c‚nd mai apropiat„ de Dumnezeu, c‚nd mai Óndep„rtat„. Œn existen˛a bun„ sau mai pu˛in bun„ a unei ˛„ri, conteaz„ mai mult conduc„torii ei dec‚t poporul. S„ ne amintim de marii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 voievozi ai Rom‚niei care s-au sacrificat pentru popor, pentru binele lui, fiind cu adev„rat credincio∫i. La fel, s„ ne amintim de conduc„torii de mai Óncoace, care s-a sacrificat poporul pentru d‚n∫ii.

Œn vremuri grele, cu r„i conduc„tori, ca s„ nu fie p„c„lit poporul, rolul conduc„torilor Ól creau poe˛ii, asce˛ii adev„ra˛i, mai pu˛in protipendada preo˛easc„ adulatoare a puterii. Un astfel de rol au avut scriitorii din Basarabia ∫i din ˛ara-mam„. Anume, scriitori Ón frunte cu Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matkovschi, Ion Had‚rc„, Boeru Matei, Ón anii 1987—1988 au Ónceput mi∫carea de eliberare ∫i Óntregire na˛ional„ pentru reunificarea ˛„rii, conduc„torii de o parte ∫i de alta a Prutului fiind precum au fost, mai prejos de voin˛a poporului.

De altfel, dup„ ultimele date statistici, Republica Moldova are o popula˛ie de 70 procente rom‚ni. De ce s-ar fi temut atunci statul rom‚n de reÓntregire, de ce a pierdut dou„ ∫anse istorice, c‚nd ar fi putut s„ Ómplineasc„ voin˛a divin„ de unificare a ˛„rii? De ce? Pentru c„ nu erau cei Óndritui˛i cu misia Domnului pentru a fi conduc„tori. Pentru c„ ∫i-au luat ei Ón∫i∫i aceast„ grea misie sacrific‚nd vie˛i omene∫ti, ∫i de o parte ∫i de alta a Prutului. De ce anume scriitorii au intuit clipele astrale ale unei posibile unific„ri, s„-l ascult„m pe Lucian Blaga: îIstoricitatea este condi˛ionat„ ∫i garantat„ prin Ónse∫i modurile ontologice ale fiin˛ei umane. Din toate muta˛iunile prin care a trecut fiin˛a uman„, se alege ca o fiin˛„ cu o existen˛„ Ón dublu orizont.

Omul este, a∫adar, Ónt‚i ∫i Ónt‚i existen˛„ Ón orizontul lumii date ∫i pentru autoconservare. Œn al doilea r‚nd, existen˛a Ón orizontul misterului ∫i pentru revelare. Specific„ omului deplin este existen˛a Ón orizontul misterului ∫i pentru revelare.“ Lucian Blaga, îFiin˛a istoric„“

Din ∫irul oamenilor deplini fac parte scriitorii, Ón special acei care, pe l‚ng„ darul divin ce-l au din na∫tere, mai duc ∫i poverile cet„˛ii. Un astfel de om este Nicolae Dabija. Œl cunosc din studen˛ie, ne Ónt‚lneam adesea la cenaclul universitar îMihai Eminescu“. Era unul dintre pu˛inii tineri care, pe la 17-18 ani, ∫i-a dat seama c„ se afl„ Óntr-o colonie a Rusiei.

Ce se Ónt‚mpl„, m„ rog, dac„ a scris dou„ editoriale despre proiectul moscovit de asimilare a popula˛iei din colonii prin c„s„torii mixte? Cu ce a gre∫it? E purul adev„r! S„ faci un monstru dintr-un scriitor de notorietate interna˛ional„, care a analizat meticulos, cu date precise, care a demonstrat cu argumente imperturbabile acest mod satanic de mancurtizare a rom‚nilor basarabeni, e pur ∫i simplu strig„tor la cer!

Anii 1989—1990 au fost anii de apogeu ∫i de mari victorii ai mi∫c„rii de eliberare de Óntregire na˛ional„, dar, pe c‚nd Ón Basarabia limba rom‚n„ se declara limb„ de stat, cu Ónveli∫ul ei cu grafie latin„, Ón ˛ara-mam„ se v„rsa s‚nge nevinovat Óntr-o revolu˛ie sau, Dumnezeu ∫tie, Óntr-o lovitur„ de stat.

Œn 1991, c‚nd Republica Moldova a fost recunoscut„ un stat Ón stat de c„tre ˛ara-mam„, plus mi∫carea de eliberare ∫i de Óntregire na˛ional„ a sc„zut, liderii ei fiind

v‚na˛i pe toate drumurile ∫i pe toate c„r„rile. A∫adar, Rusia, v„z‚ndu-ne singuri, independen˛i, Ón 1992 a atacat, a Ónceput r„zboiul Ón Transnistria, r„zboi Ón care am pierdut peste 1.200 de tineri, ∫i pe c‚nd a fost Óntemni˛at ∫i grupul Ila∫cu.

Am reamintit toate aceste elemente, care au devenit deja istorie, ca s„ se Ón˛eleag„ o dat„ ∫i pentru totdeauna c„ rom‚nii basarabeni au f„cut tot ce le-a stat Ón putere, mai mult nu se putea face, era cazul s„ mai Óntreprind„ ceva ∫i ˛ara-mam„. ™i ce a Óntreprins? Altceva nimic dec‚t s„ Óngreuneze posibilit„˛ile rom‚nilor basarabeni de a deveni cet„˛eni ai ˛„rii lor. Acum privim to˛i cu stupoare cum la Ónceputul mileniului al III-lea este executat moral ∫i nu este exclus, s-ar putea ∫i fizic, poetul, publicistul ∫i istoricul Nicolae Dabija. Nu a∫ putea s„ spun, printre altele, dar printre cele esen˛iale, prietenul meu de spirit ∫i colegul meu de genera˛ie la Universitatea din Chi∫in„u.

™ti˛i c„ articolele sale publicistice ap„rute Ón literatura ∫i arta din Basarabia de cur‚nd ∫i Ón ˛ara-mam„, Rom‚nia Mare, Ón îFlac„ra“, citesc interviurile realizate cu diver∫i ziari∫ti ∫i Ómi zic Ón sinea mea: pe Nicolae n-au cutezat Ónc„ s„-l omoare ocupan˛ii ru∫i ∫i autohtonii filoru∫i, pentru c„ e prea mare. Pe cei mijlocii i-au omor‚t de mult ∫i-i omoar„ Ón continuare. De cei neÓnsemna˛i, dup„ p„rerea lor, a ocupan˛ilor, ˛„rani, muncitori, nu prea se ocup„, pentru c„ sunt majoritatea ∫i nu ei primesc ideile de nev„zut ∫i nu ei iau deciziile ∫i nu ei hot„r„sc soarta ˛„rii, de∫i sunt talpa ei.

C‚nd Sfatul fi„rii, Ón 1918, a decis realipirea Basarabiei la ˛ara-mam„, erau ni∫te oameni la conducerea Rom‚niei care au voit unirea. Acum, actualmente, anume astfel de oameni ne lipsesc. ™i m-a∫ adresa lui Nicolae Dabija cu urm„toarele: ne Óntoarcem, drag„ Nicolae, la fraza ta spus„ odat„, Ón privin˛a mentalit„˛ii rom‚nului chi∫in„unean ∫i a celui bucure∫tean. Cum ˛i-ai explicat tu, un poet, un filosof, un lupt„tor pentru eliberare ∫i Óntregire, faptul c„ un proiect de lege viz‚nd de˛inu˛ii politici rom‚ni care nu au reu∫it s„ se refugieze dup„ 28 iunie 1940 din calea for˛elor de ocupa˛ie din Basarabia-Bucovina, f nutul Her˛a, ∫i care au fost supu∫i represiunilor fostei U.R.S.S., a fost respins mai Ónt‚i de Guvernul rom‚n, iar apoi de Parlamentul Rom‚niei?!

Decizia de la Guvern sun„ a∫a: îPunctul de vedere al Guvernului: fa˛„ de cele prezentate, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative. Cu stim„, Adrian N„stase.“ Bucure∫ti, 12, luna a V-a, 2004.

A∫ijderea, Senatul Rom‚niei. Œn 10 mai 2004, a respins propunerea legislativ„ privind acordarea de drepturi persoanelor care Óncep‚nd cu 28 iunie 1940 au fost persecutate din motive politice de autorit„˛ile sovietice din Basarabia, nordul Bucovinei ∫i f nutul Her˛a. Pre∫edinte de ∫edin˛„, Doru Ioan T„r„cil„.

Decizia de la Camera Deputa˛ilor Ón forma ei clar„ ∫i concret„ Ónc„ nu am primit-o, dar va suna, b„nuiesc, la fel. ™i atunci, nu te Óntreba nici tu, drag„ Nicolae, nici mul˛i al˛ii din Basarabia, nici toat„ popula˛ia rom‚neasc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 de acolo, de ce am venit la Bucure∫ti. De moarte nu m„ tem. Am Ónfruntat-o de vreo patru ori. Am venit s„ vede˛i cu to˛ii, s„ vad„ toat„ lumea de pe glob c„, de-am lupta Ón Basarabia Ónc„ 100 de ani ∫i am pierde Ónc„ milioane de oameni ce au luptat p‚n„ acum, unirea se face din capitala unei ˛„ri, iar nu din provincii. Capitala unei ˛„ri, iar nu provincia ei are leg„turi cu toate cancelariile lumii, preg„te∫te sau nu terenul pentru o eventual„ unire. Deocamdat„, terenul unei eventuale realipiri l-a preg„tit Fran˛a, Ón locul Rom‚niei.

Œn raportul pentru delega˛ia francez„ participant„ la Uniunea European„ cu privire la Rom‚nia se stipuleaz„ c„ Fran˛a Óntrevede realipirea Republicii Moldova la Rom‚nia, s„ sper„m c„ va voi acela∫i lucru ∫i Germania ∫i alte ˛„ri componente ale Uniunii Europene, deocamdat„ pot spune doar at‚t: to˛i mi∫eii care-l atac„ pe un om ca Nicolae Dabija, pe al˛i scriitori de notorietate, sunt sub vremi, pe c‚nd ei sunt peste vremi.

Iar istoria Rom‚niei, a∫a cum este ea, independent„ de conduc„tori, de spiritele care convie˛uiesc Ón acela∫i plan social cu respectivii, ∫i nicidecum Ón plan spiritual, cuprinde toate provinciile sale istorice.

Mul˛umesc.

Niculae Napoleon Antonescu

#71868

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dup„ o declara˛ie at‚t de pasionat„ ∫i important„ politic, am s„ m„ refer la o problem„ care aparent este minor„, dar care Ón fond a ridicat o gr„mad„ de discu˛ii Ón presa din Rom‚nia, Ón mass-media ∫i a∫a mai departe.

Am intitulat aceast„ declara˛ie îC‚teva considerente politice ∫i nepolitice privind participarea Rom‚niei la concursul «Eurovision» de la Istanbul“.

Aparent, acest eveniment artistic major care are loc anual Ón Europa nu are nimic comun cu politica sau cel pu˛in a∫a ar trebui s„ fie. Din p„cate, este evident c„ votarea are din ce Ón ce mai mult un caracter dac„ nu politic, Ón orice caz, subiectiv, bazat pe criterii de apartenen˛„ zonal„, de limb„, de alian˛e prezente sau mai ales trecute — vezi voturile ˛„rilor din fosta U.R.S.S., din fosta Iugoslavie, ˛„rile nordice ∫i altele.

Dar nu despre acest aspect doresc s„ vorbesc Ón aceast„ declara˛ie, ci despre prezen˛a absolut penibil„ pe care a avut-o reprezentanta Rom‚niei la acest eveniment. Trec ∫i peste faptul c„ selectarea acestei melodii care nu are nimic comun cu tradi˛iile muzicale na˛ionale rom‚ne∫ti, s-a f„cut gre∫it, subiectiv, deoarece, Ón fond, este o banal„ melodie, pe care, din p„cate, al„turi de alte melodii similare o ascult„m pe toate posturile de radio, Ón special comerciale, sau Ón discoteci.

Vreau s„ exprim un protest deosebit asupra modului Ón care a ap„rut Ómbr„cat„ sau, mai bine zis, dezbr„cat„ interpreta Sanda Lado∫i, Ón contradic˛ie cu buna ei imagine anterioar„. f nuta ei se potrivea poate la un bar sau la o discotec„, dar Ón nici un caz la o astfel de manifestare. Dac„ era un concert oarecare la care c‚nta ∫i d‚nsa, putea s„ vin„ Ómbr„cat„ cum vrea, dar aici unde, Ón fond, reprezenta Rom‚nia, nu trebuia s„ apar„ astfel. Este evident c„ d‚nsa at‚ta s-a priceput, dar ce au f„cut cei din delega˛ia TVR care s-au ocupat de aceast„ participare? Aceasta este imaginea Rom‚niei pe care ei au prezentat-o?

Ca urmare, combin‚nd nefavorabil modul de prezentare cu interpretarea, cel pu˛in mediocr„, a unei melodii nereprezentative, votul ˛„rilor participante a taxat dur îpresta˛ia“ noastr„, care a primit numai 18 puncte, din care 10 au venit din Spania, unde probabil rom‚nii care lucreaz„ din greu acolo au r„spuns penibilului apel al prezentatoarei TVR f„cut pe toat„ durata transmisiei c„tre rom‚nii din str„in„tate, de a vota reprezentanta TVR nu pentru valoarea ei, ci pur ∫i simplu pentru c„ era îa noastr„“.

De altfel, ∫i alte reprezentante Ómbr„cate ceva mai bine dec‚t interpreta noastr„ au fost taxate Ón mod similar — vezi reprezentanta Rusiei, Poloniei ∫i altele.

Œn concluzie, apreciez c„ modul Ón care a fost selectat„ melodia ∫i c‚nt„rea˛a s-a f„cut gre∫it, merg‚ndu-se Ón special, dac„ nu total, numai pe rezultatul televotingului care, evident, poate fi subiectiv sau chiar manipulat.

De asemenea, cer conducerii TVR s„ analizeze toat„ îpresta˛ia“ echipei sale prezente la Istanbul ∫i s„ ia m„suri severe, merg‚nd p‚n„ la excluderea de la astfel de manifest„ri a grupului de presiune-interese — al˛ii Ól denumesc Ón alt mod — care îorganizeaz„“ participarea la acest important eveniment artistic interna˛ional ∫i nu numai — vezi Festivalul Mamaia ∫i altele.

Prin modul Ón care s-a prezentat, delega˛ia TVR a f„cut un mare deserviciu at‚t interpretei, care are o cu totul alt„ imagine, c‚t mai ales imaginii Rom‚niei Ón Europa.

Ca urmare, cer conducerii TVR s„ analizeze temeinic aceast„ situa˛ie ∫i s„ ia toate m„surile care se impun. V„ mul˛umesc.

Dan Bruda∫cu

#75550

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Vede˛i ce se Ónt‚mpl„ dac„-∫i permite cineva s„ se duc„ Ón afar„, f„r„ aprobarea sec˛iei de propagand„ a C.C. al P.S.D.? Este taxat drept nereprezentativ pentru Rom‚nia.

De altfel, eu mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îAmneziile lui Ioan Rus“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Voi preda textul respectiv pentru stenogram„, Óns„ Ómi permit s„-l completez cu dou„ observa˛ii.

Una dintre observa˛ii este tentativa din ce Ón ce mai vizibil„ de a ˛ine sub supraveghere ∫i monitorizare strict„ a reprezentan˛ilor opozi˛iei. Œn acest sens, sunt dou„ exemple: la multe dintre adun„rile electorale organizate de c„tre Filiala Cluj a Partidului Rom‚nia Mare, au fost prezen˛i Ón s„lile unde s-au desf„∫urat aceste manifest„ri ∫i poli˛i∫ti care n-au venit ca ∫i simpli cet„˛eni, ci au venit cu misiune clar„, de a determina electoratul s„ se team„, s„ fie speriat ∫i s„ nu-∫i poat„ exprima aceste puncte de vedere critice la adresa bun„st„rii ∫i realiz„rilor deosebite ale actualului regim.

Al doilea exemplu este acela rezultat din declara˛ia personal„ a ministrului de interne, asear„, pe un post local de televiziune, care-∫i amenin˛a interlocutorul c„ are fotografii prin care s„ demonstreze implicarea unor membri ai opozi˛iei Ón a∫a-zisa discreditare a sa personal„.

Œntreb de la acest microfon, are cumva P.S.D. angajat un serviciu secret Ón structurile sale prin care ˛ine sub supraveghere opozi˛ia? Cine d„ dreptul ministrului de interne ∫i administra˛iei internelor s„ foloseasc„ institu˛iile statului pentru monitorizarea, filmarea, Ónregistrarea reprezentan˛ilor opozi˛iei?

Din acest punct de vedere, adresez un apel reprezentan˛ilor diploma˛i ai ˛„rilor membre ale NATO ∫i ale Uniunii Europene, Ón sensul de a sesiza gravul pericol pe care-l reprezint„ Ón momentul de fa˛„ exacerbarea tentativelor de cenzur„ la nivelul manifest„rilor politice ∫i, iat„, ∫i spirituale ale celor care-∫i permit s„ g‚ndeasc„ altfel dec‚t partidul-mamut, partidul-stat.

Œn ceea ce prive∫te textul acestei declara˛ii, domnule pre∫edinte, Ól predau la stenogram„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

îAmneziile lui Ioan Rus“

Spre sf‚r∫itul emisiunii electorale difuzat„ de postul local de televiziune îAntena 1“, mar˛i, 18 mai a.c., Ioan Rus, candidatul P.S.D. la func˛ia de primar al Municipiului Cluj-Napoca f„cea o afirma˛ie care Ól descalific„ ∫i demonstreaz„ c„ nici el personal ∫i nici partidul pe care Ól reprezint„ nu Ón˛eleg sensurile ∫i valorile democra˛iei.

Astfel, declara c„ actualul primar, dr. ec. Gheorghe Funar, ales Ón mod democratic de electoratul clujean pentru trei mandate consecutive, nu ar fi ∫i primarul s„u. Motivul invocat de Ioan Rus este faptul c„ primarul ∫i-a permis s„ solicite, prin scrisori deschise, demisia sa din func˛ia de ministru de interne. El mai afirma c„ aceea∫i solicitare ar fi f„cut-o ∫i un deputat de Cluj, al c„rui nume nu l-ar fi re˛inut. Singurul element pe care, chipurile, l-a p„strat memoria sa ar fi rela˛ia dintre deputat ∫i o c‚nt„rea˛„. Cum era de a∫teptat, savantul candidat P.S.D. nu a re˛inut nici numele acesteia.

Cel pe care nu ∫i-l aminte∫te Ioan Rus are numele de Dan Bruda∫cu. Vreme de aproape patru ani, Dan Bruda∫cu a adresat Ministerului de Interne ∫i, ulterior, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, circa 200 de

Óntreb„ri ∫i interpel„ri pe probleme ridicate de locuitori ai jude˛ului Cluj sau pentru a pune cap„t unor abuzuri ∫i grave Ónc„lc„ri de lege s„v‚r∫ite de reprezentan˛ii administra˛iei jude˛ene sau locale, de organele de poli˛ie, de ∫efii altor institu˛ii ∫i servicii afla˛i Ón subordinea ministrului Ioan Rus.

Dac„ este adev„rat c„ nici dup„ semnarea a peste 200 de documente adresate lui Dan Bruda∫cu, Ioan Rus nu-∫i mai aminte∫te numele acestuia, atunci putem trage concluzia c„, dup„ patru ani, acesta habar nu are de problemele ministerului pe care, chipurile, l-ar conduce. Mai mult, tot Ón aceast„ perioad„, Ón mod unilateral, actualul ministru Ioan Rus l-a sufocat pe deputatul Dan Bruda∫cu cu ur„ri ∫i felicit„ri at‚t cu prilejul zilei de na∫tere, c‚t ∫i cu prilejul marilor praznice ∫i s„rb„tori na˛ionale. Oare nici de acestea nu-∫i aduce aminte amnezicul Ioan Rus?

Œn alt„ ordine de idei, îc‚nt„rea˛a“ al c„rei nume nu vrea s„-l pronun˛e Ioan Rus nu este alta dec‚t Sava Negrean, nume cunoscut Ón ˛ar„ ∫i peste hotare. Oare Ón ultimii 30 de ani telespectatorul Ioan Rus nu a urm„rit absolut nici o emisiune de folclor, nu a ascultat nici o transmisiune radio, nu a participat la nici un concert dintre sutele la care a participat ∫i Sava Negrean ∫i ∫i-a c‚∫tigat un bun renume datorit„ unui repertoriu deosebit ∫i unor calit„˛i vocale ∫i interpretative aparte?

Dac„ nu i-ar fi fost cunoscut numele Savei Negrean, oare de ce, Ón 1996, cu prilejul spectacolului organizat de P.S.D. Ón campania electoral„, Ioan Rus, personal, a invitat-o insistent pe Sava Negrean? Dar, spre nenorocul lui Ioan Rus, Sava Negrean a refuzat invita˛ia.

Din acel moment, r„zbun„torul Ioan Rus a decis pedepsirea Savei Negrean, fapt care azi Ónseamn„ interzicerea apari˛iei sale la manifest„ri cultural-artistice organizate Ón municipiul Cluj-Napoca ∫i Ón jude˛ul Cluj. îDemocratul“ Ioan Rus reintroduce, astfel, cenzura Ón cultura rom‚neasc„ ∫i Óncearc„, cu disperarea neputinciosului, s„ stopeze evolu˛ia artistic„ a unui nume de referin˛„ a c‚ntecului popular rom‚nesc.

Av‚nd Ón vedere doar aceast„ amnezie dubioas„ a candidatului P.S.D., dorim s„ Óntreb„m electoratul clujean dac„ are Óncredere s„ aleag„ un asemenea primar Ón municipiul re∫edin˛„ de jude˛? Avem ∫i din acest exemplu dovada clar„ c„ se urm„re∫te, Ón fapt, restaura˛ia comunist„, nu numai la nivel na˛ional, ci ∫i Ón municipiul nostru.

Personal, recomand domnului Ioan Rus, av‚nd Ón vedere amnezia de care d„ dovad„, s„ nu Ó∫i mai neglijeze s„n„tatea, cu at‚t mai mult cu c‚t calitatea oficial„ pe care, Ónc„, o de˛ine ∫i Ón care a fost numit ∫i niciodat„ ales, necesit„ o foarte s„n„toas„ memorie.

Metin Cerchez

#81842

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îDemisia domnilor Rus ∫i Geoan„! Imediat!“

N-a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie politic„ dac„ evenimentele din ultimele zile nu ar fi cerut-o, practic, pentru c„ nu ∫tiu, Doamne, Ón ce ˛ar„ tr„im, dar, nic„ieri, ∫i chipurile tindem c„tre Uniunea European„, ar„ta˛i-mi mie o ˛ar„ din Uniunea European„ unde ministrul de externe sau ministrul de interne, mai grav, practic ministrul administra˛iei ∫i internelor, deci cu dou„ fotolii sub ∫ezut, candideaz„ Ón timp ce este ∫i ministru la o func˛ie public„, aceea de primar.

™i c‚nd asta? Atunci c‚nd, vezi Doamne, ne batem to˛i aici, ∫i Ón Parlament, ∫i societatea civil„ ∫i pres„, ca s„ ader„m la Uniunea European„. Atunci c‚nd capitolul administra˛ie ∫i justi˛ie este cel care d„ cele mai mari b„t„i de cap Ómpotriva ader„rii, ca s„ spun a∫a, ministrul de interne Ioan Rus pleac„ frumos la Cluj ca s„ devin„ cel mai mare din ˛ar„, s„ devin„ primar al unui municipiu care este, Óntr-adev„r important, dar func˛ia respectiv„ nu este at‚t de important„ ca s„ ne aduc„ ∫i victoria, aceea a ader„rii la Uniunea European„, Ón ianuarie 2007.

™i, Ón timp ce Domnia sa se bate pe posturile locale din Cluj cu vajnicii reprezentan˛i ai opozi˛iei, la Mih„ile∫ti, datorit„ lipsei de profesionalism a subordona˛ilor s„i, are loc o tragedie extraordinar de mare, mor ziari∫ti, mor membri ai administra˛iei ∫i internelor, pompieri, at‚t ofi˛eri c‚t ∫i solda˛i, mor civili ∫i nimeni, dar absolut nimeni, pentru c„ bineÓn˛eles tr„im Ón Rom‚nia, nu va da socoteal„. Pentru c„ ministrul de interne este Ón plin„ campanie electoral„. Pentru c„ domnul Geoan„ — un excelent diplomat — a ales sau, de fapt, ∫tim mai bine, a fost pus s„ numere fetele de pe centur„, pentru c„ a fi primar implic„ ∫i eradicarea prostitu˛iei de pe centura Capitalei. Or, dac„-l vedem pe Geoan„ Ón prag de aderare la Uniunea European„ merg‚nd pe centura Capitalei pentru a face Bucure∫tiul mai curat, iart„-m„, Doamne, stau ∫i m„ Óntreb, Ón ce ˛ar„ tr„im?

Am mai spus despre vechea coali˛ie C.D.R., atunci c‚nd s-au l„udat cu 15.000 de speciali∫ti, c„ va fi o minciun„ care se va Óntoarce ca un bumerang Ómpotriva lor, ∫i s-a dovedit acest lucru, pentru c„ nu Ómi imaginam cum un ginecolog poate conduce un Minister al Agriculturii sau un electronist nu ∫tiu ce minister, sau un aviator, cum era Dudu Ionescu, ministerul de interne. N-au Ónv„˛at nimic cei din P.S.D. despre aceast„ eroare, ∫i dac„ tot avem un inginer auto la Ministrul de Interne, nici m„car jurist, ca s„ zic a∫a, ne d„m seama cam cum vom intra noi Ón Uniunea European„ la capitolul de aderare, ∫i poate nu este un lucru lipsit de important„ s„ amintim faptul c„ domnul Ioan Rus, Ónainte de a fi ministru de interne, pentru c„ d‚nsul nu este ∫i deputat ca ∫i ceilal˛i mini∫tri, era directorul de v‚nz„ri la firma lui f riac, acel f riac care, din 1990, a avut parte de toate binefacerile guvern„rilor postdecembriste, era inginer de

v‚nz„ri la firma îMercedes“. E! Ce s„ spunem dac„ p‚n„ ∫i Mercedes-ul domnului Rus a luat foc, care Mercedes este o ma∫in„ extraordinar de bun„, ce o s„ fie, Doamne, cu acest minister, mai departe? ™i dac„ tot a fost Ón slujba domnului f riac, Ónseamn„ c„ am putea s„ ne g‚ndim ∫i s„-i d„m dreptate domnului f riac, c„ ∫tie el ce spune, c„ Rom‚nia nu va adera Ón 2007 la Uniunea European„, va adera mai Óncolo, Ón 2010, pentru c„ un fost subordonat de al d‚nsului merge prin localit„˛ile ˛„rii, c„ e mai bun„ Ón prag de aderare acea slujb„ de primar.

Nu ∫tiu ce se ascunde Ón spatele acestor deleg„ri, dar era mai bine ca partidul de guvern„m‚nt, dac„ Óntr-adev„r dorea cu prisosin˛„ acest lucru, ca Ón ianuarie 2007 s„ ader„m la Uniunea European„, s„-i scoat„ din func˛iile pe care le au, pe care le de˛in, s„ pun„ oameni care vor ca Rom‚nia s„ adere la Uniunea European„, c„ci, altfel, stau ∫i m„ g‚ndesc c„ n-a fost vorba dec‚t de o pedepsire a domnului Geoan„, c„-l Óntrecuse Ón sondajele de opinie pe cel care trebuie s„ fie neap„rat pre∫edintele Rom‚niei, Adrian N„stase, dar, cine ∫tie? Nu Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Petre Posea

#86761

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îNu tot ce b‚z‚ie face ∫i miere!“

Leg„tura Óntre aleg„tori ∫i anumi˛i oameni politici e vie numai Ónainte de alegeri, ∫i atunci localit„˛ile urbane ∫i rurale r„sun„ de claxonul ma∫inilor pline cu candida˛i ∫i promisiuni. Bietul aleg„tor nu mai are r„gaz s„ doarm„, necum s„ m„n‚nce. Adun„rile se ˛in lan˛, lacrimile ∫i aclam„rile, ofertele ∫i promisiunile tuturor ame˛esc aleg„torul, uimit c„ a devenit un astfel de subiect de adora˛ie.

A∫a s-a Ónt‚mplat mai zilele trecute, c‚nd urbea mea natal„, micul or„∫el de munte Nehoiu, a fost vizitat de un convoi de talia celor amintite mai sus, pentru o Ónt‚lnire cu discu˛ii Óntre aleg„tori ∫i doamna deputat liberal Mona Musc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Stimabila doamn„ a mai avut o tentativ„ de a veni la Nehoiu cu ceva timp Ón urm„, dar soarta nemiloas„ a f„cut atunci s„ se trezeasc„ Ónfipt„ cu ma∫in„ cu tot Ón oi∫tea unei c„ru˛e ce circula normal, c‚t pe ce s„ se aleag„ praful ∫i de c„r„u∫, ∫i de bietul animal. Astfel se confirm„ Ónc„ o dat„ butaforia rom‚neasc„: îPe mine m-ai omor‚t, dar cu calul ce-ai avut?“

De aceast„ dat„, cu mai mult elan, planul doamnei deputat a reu∫it ∫i, dup„ ce a b‚z‚it cam o or„ pe la sediul liberal Óntr-o sal„ plin„ cam 90% de copii de ∫coal„, s-a lansat Óntr-o tentativ„ de a prosti lumea cu ideea unei schimb„ri fundamentale de macaz Ón politica rom‚neasc„. Foarte repede, Óns„, oamenii, at‚˛ia c‚˛i erau Ón sal„, au Ón˛eles c„ o ga∫c„ de profitori odio∫i dau t‚rcoale e∫ichierului politic, o ga∫c„ fl„m‚nd„ ∫i pus„ pe c„p„tuial„.

Au mai Ón˛eles, de asemenea, c„ stimabila doamn„ liberal„, profit‚nd de prezen˛a unui auditoriu nu prea elevat, cu at‚t mai mult de lipsa bunului-sim˛, a dat buzna Ón via˛a ∫i cotidianul lor, Óncerc‚nd s„-∫i croiasc„ Ónc„ o dat„ drum al„turi de indivizi la fel de dubio∫i ∫i tara˛i ca ∫i Domnia sa Ón via˛a politic„ ∫i social„ a ˛„rii, zg‚riind, ca ∫i ace∫tia, ori urechile auditoriului, ori sticla televizoarelor. ™i, cum spuneam, au Ónceput s„ ias„ tot felul de abera˛ii din guri˛a ∫i de sub claia de p„r liberal„, dar ferit-a sf‚ntul s„ auzi un program viabil pentru viitor, o strategie ac„t„rii, credibil„. Nu! Totul s-a rezumat numai la critici dure la adresa Partidului Social Democrat, nesc„p‚nd nici un prilej de a-l ridica Ón sl„vi pe pre˛iosul lor contabil, Stolojan, singurul Ón stare s„ fac„ numai bravuri. Musca, Ón toat„ ∫ederea ei la Nehoiu, a pozat Ón campioan„ a democra˛iei, c„ut‚nd pricin„ unor forma˛iuni sau personalit„˛i politice cu adev„rat democratice ∫i sper‚nd c„ Ón felul acesta faptele de natur„ penal„ ale acoli˛ilor s„i vor fi uitate sau prescrise.

Dar toat„ lumea ∫tie c‚t de gol le e Ómp„ratul sau mai bine zis îÓmp„iatul“, c‚t de de∫arte sunt promisiunile lor. Adev„rata lor inten˛ie este de a mai t„ia Ónc„ o dat„, ca Ón perioada 1996—2000, h„lci pofticioase din economia ˛„rii, comisioane grase, pe numele lor adev„rat.

Oamenii s-au fript o dat„ cu minciunile neru∫inate ale liberalilor Ón mandatul amintit, c‚nd au promis marea cu sarea p‚n„ s-au v„zut la putere, dup„ care au furat de s-au spetit, direct sau prin interpu∫i, iar ce n-au putut fura, au culcat la p„m‚nt. Oamenii au Ón˛eles Ón sf‚r∫it, Ón anul 2000, c„ guvernarea de ieri va trebui s„ r„spund„ pentru starea de ruin„ Ón care a fost adus„ ˛ara de c„tre ace∫tia, guvernare care, din p„cate, Ónc„ mai este liber„, independent„ ∫i cu averi fabuloase agonisite pe spinarea unei popula˛ii min˛ite sistematic ∫i Ónfometate dup„ programe diabolice anume concepute pentru a o distruge Ón substan˛a ei biologic„ ∫i spiritual„. Lumea a avut de Ónv„˛at din acea experien˛„ amar„, iar oamenii ∫tiu acum mai bine ca oric‚nd care le sunt du∫manii ∫i care le sunt prietenii.

Œn concluzie, Óngr„m„deal„ mare ∫i nu prea la Ónt‚lnirea nehoienilor cu deputatul liberal Mona Musc„. Doar c‚˛iva au venit de bun„ voie. Grosul a avut un alt

motiv. Nu-i intereseaz„ ∫i nu Ón˛eleg mare lucru din ce b‚z‚ie liberala, dar au venit mai mult s-o vad„ Ón carne ∫i oase.

Trec‚nd prin Nehoiu, Mona Musc„ a Óncercat s„ fac„ pu˛ine valuri de h‚rtie creponat„, l„s‚nd s„ se Ón˛eleag„ c„ este femeia care se pricepe s„-∫i fac„ reclam„, ∫tie c‚nd s„-∫i foloseasc„ clan˛a. A l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ se pricepe s„ radiografieze activitatea puterii, ∫tie ce e aia corup˛ie, o fi Ónv„˛at de la Valeriu Stoica, g„se∫te orgolii paroxistice la unii politicieni. Ce mai, Mona le ∫tie pe toate ∫i tare mai vrea s„-∫i p„streze locul de deputat. At‚t!

V„ mul˛umesc.

Emil Rus

#91537

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vreau s„ vorbesc ast„zi Ón declara˛ia mea despre o vizit„ a premierului Adrian N„stase, pre∫edintele Partidului Social Democrat, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, desf„∫urat„ Ón urm„ cu c‚teva zile, vizit„ care a copiat sub toate aspectele Ónt‚lnirile de alt„ dat„ ale secretarului general al Partidului Comunist Rom‚n cu oamenii muncii.

Œntocmai ca pe vremea r„posatului, s-au luat toate m„surile organizatorice ∫i de ordine, precum ∫i m„surile de mobilizare plenar„ a cet„˛enilor, prin Ómpingerea de la spate.

Subliniez aceast„ Ómpingere de la spate, pentru c„, spre exemplu, la orele 11,00 cursurile la ∫colile din jurul Becleanului s-au Óncheiat, iar elevii ∫i cadrele didactice din satele apar˛in„toare ∫i comunele Ónvecinate au fost Ómbarca˛i Ón autocare, spre a-i plasa pe elevi ∫i profesori la locurile anumite pe traseul vizitei, iar cei din ora∫ au fost pu∫i s„ semneze Ón convocatoare, ca la orele 13,00 s„ fie prezen˛i la Ónt‚lnire cu ∫eful Executivului.

Vizita a debutat, ca ∫i alt„dat„, Ón ora∫ul de pe Some∫, unde elicopterul premierului a fost Ónt‚mpinat pe stadion de primarul Becleanului, deci, al˛i oameni, aceea∫i pies„, ca ∫i atunci, cu discursuri de laud„ a realiz„rilor m„re˛e. ™i teatrul a continuat cu str‚ngeri de m‚ini pe traseu ∫i vizita la complexul de servicii sociale comunitare, unde totul a fost regizat dup„ tipicul cunoscut: primirea cu p‚ine ∫i sare, copiii Ómbr„ca˛i ar„tos, pu∫i anume s„ mimeze activit„˛i de la jocul de table Óntr-o camer„, p‚n„ la centrul de terapie, unde tinerii locatari au jucat piesa cu modul de a conduce ∫i de a fi condus.

Sigur, a urmat sfin˛irea sau, mai bine zis, resfin˛irea bisericii din incint„. Zic aceasta pentru c„ la o asemenea ac˛iune a participat ministrul Miron Mitrea. Probabil c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 dac„ ar veni Ón vizit„ pre∫edintele ˛„rii, biserica ar fi sfin˛it„ a treia oar„.

S-a trecut la Colegiul Na˛ional îPetru Rare∫“, unde s-a t„iat panglica la o sal„ de sport de c„tre premier, dar sala a mai fost inaugurat„ o dat„ de c„tre acela∫i ministru, Miron Mitrea, ∫i tot cu t„iere de panglic„, ∫i tot cu Ómbr„˛i∫„ri ∫i felicit„ri.

Ne amintim c„ ∫i pe vremea r„posatului brazii de la Bistri˛a, care-l a∫teptau planta˛i anume, Óng„lbeniser„, dar au fost da˛i cu vopsea verde, s„ aib„ prospe˛ime.

Au fost mobiliza˛i sportivii s„ dea m‚na cu premierul ∫i Ónso˛itorii s„i, ™erban Mih„ilescu ∫i Vasile D‚ncu. Pe urm„, domnul Adrian N„stase, cu m‚nu˛ele lui am‚ndou„, a deschis jocul de handbal, joc festiv al fetelor, a aruncat mingea.

Vizita a continuat cu oameni transporta˛i dintr-o parte Ón alta, ca s„-l Ónt‚lneasc„ pe premier. Œn final a avut loc ∫edin˛a cea mare Ón capitala jude˛ului, nu Ón fa˛a sediului Partidului Comunist Rom‚n, ca atunci, ci Ón Sala Polivalent„, sub semnul îFaptele sunt politica noastr„“, ceea ce nu m„ Óndoiesc. A∫a fapte, a∫a oameni!

Vede˛i dumneavoastr„, de aceea este necesar„ schimbarea, dar schimbarea tuturor schimb„rilor. V„ mul˛umesc.

Nicolae Leon„chescu

#96534

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Ne afl„m Ón plin„ campanie electoral„ pentru desemnarea celor care ne vor conduce Ón urm„torii ani, la nivelul administra˛iei locale ∫i jude˛ene. Vom avea al˛i primari sau vor fi reale∫i tot cei care au mai fost. Vom avea al˛i consilieri sau Ói vom realege pe cei care au mai beneficiat de acest statut.

Nu despre oferta politic„ a partidului mi-am propus s„ vorbesc ast„zi, ci despre peisajul electoral al localit„˛ilor noastre ∫i despre modul Ón care unii candida˛i Ón˛eleg s„-∫i fac„ propagand„ electoral„, at‚t Ón media, c‚t ∫i prin mijloace mai simple: afi∫e, postere, panouri etc.

Ceea ce te izbe∫te, la prima vedere, c‚nd intri ast„zi Óntr-o localitate, este invazia de trandafiri desena˛i, afi∫a˛i sau oferi˛i. P.S.D.-ul ne v‚r„ Ón ochi trandafiri prin televizoare, prin afi∫e ∫i bannere, prin farfurii ∫i pixuri, prin postere ∫i panouri uria∫e.

Aceast„ maree trandafirie ar trebui s„ ne fac„ ferici˛i. Dar, la o succint„ analiz„ a fenomenului acesta, sc„pat de sub control, care a dep„∫it limitele admise, trei g‚nduri n„r„va∫e s-au fixat Ón mintea aleg„torului, pe care ∫i-l expune Ón stilul u∫or ironic al rom‚nilor. Primul este clasic: îAici sunt banii dumneavoastr„!“ Cu c‚t num„rul afi∫elor, posterelor ∫i panourilor uria∫e se m„re∫te, cu at‚t mai mult omul simplu se Óntreab„: îDe unde au luat banii titularii acestor uria∫e mijloace propagandistice?“

Al doilea g‚nd este o reac˛ie invers„: îAten˛ie la trandafiri! Sub culoarea lor ro∫ie se ascund ghimpii. Aten˛ie, oameni buni, pionul otr„vit este ambalat Ón culori atr„g„toare!“

™i, Ón final, g‚ndul intelectualului: îApa de trandafiri ne-a mai fost oferit„.“

Ascunderea realit„˛ilor, punerea unui diagnostic eronat asupra realit„˛ii conduc automat la solu˛ii gre∫ite ∫i la prelungirea acestei tranzi˛ii dureroase.

Ni se mai ofer„ ∫i alte variante propagandistice de c„tre cei bine ancora˛i, de ani de zile, Ón lumea trandafirilor. Mi-a fost dat s„ v„d propaganda f„cut„ Ón ziare de c„tre unii primari ai puterii, care vor s„ se Ónve∫niceasc„ Ón scaunele Ómpodobite cu trandafiri. Ace∫ti primari prezint„ monografia comunelor respective pe c‚te dou„ pagini de ziare. Ei se laud„ cu zestrea edilitargospod„reasc„ a comunelor respective, induc‚nd Ón mintea aleg„torului ideea c„ primarul respectiv a construit totul: bisericile, m‚n„stirea Robaia, localurile c„minelor culturale, cl„dirile ∫colilor, electrificarea satelor etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Stai ∫i te Óntrebi: îCum de-∫i permit ace∫ti anonimi s„ mistifice istoria?“

Construc˛ii f„cute Ón alte vremuri, de alte genera˛ii sunt prezentate ca mari realiz„ri ale acestor primari îtrandafirii“. Unde este democra˛ia respectului?

Aten˛ie, domnilor, ceea ce este prea mult stric„. Lumea v„ judec„ ∫i nu v„ iart„. La o situa˛ie socialpolitic„ nou„ nu putem rezolva delicatele probleme ale satelor ∫i comunelor noastre, ale lumii contemporane Óntr-o dinamic„ accentuat„, cu oferta patronilor de prim„rii a c„ror presta˛ie ∫i-a epuizat de mult resursele.

Aten˛ie, domnilor! Schimbarea se impune pentru c„ administra˛ia local„ nu este local„, ci fundamental„. La acest nivel, apa de trandafiri, menit„ s„ Ón∫ele, trebuie Ónlocuit„ cu ap„ de izvor. Rom‚nia are izvoare pure din care s„ adune for˛a ∫i vectorii de progres. Œn peisajul electoral actual, Partidul Rom‚nia Mare are curajul s„-∫i expun„ valorile ideatice ∫i personalit„˛ile drept o autentic„ ofert„ politic„ ∫i drept garan˛ia unei schimb„ri Ón bine pentru o lume eliberat„ de metodele ∫i apuc„turile regimurilor dictatoriale revolute.

V„ mul˛umesc.

Ionel Olteanu

#100335

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, tragicul accident produs ieri, 24 mai 2004, Ón zona comunei buzoiene Mih„ile∫ti a avut consecin˛e dramatice: 16 persoane ∫i-au pierdut via˛a, printre care doi jurnali∫ti ai televiziunii îAntena 1“, Elena Popescu ∫i Ionu˛ Barbu, un poli˛ist ∫i mai mul˛i pompieri, to˛i, deceda˛i la datorie, alte 13 persoane fiind r„nite. Un bilan˛ rezultat Ón urma exploziei unui camion Ónc„rcat cu mai multe tone de azotat de amoniu, pe c‚t de trist, pe at‚t de greu de acceptat pentru to˛i cei care cred c„ accidentul putea fi evitat.

Exprim‚nd regretul profund pentru moartea celor 16 oameni, Ón condi˛iile devastatoarei deflagra˛ii, adresez, totodat„, tuturor familiilor Óndoliate, rudelor, prietenilor ∫i colegilor celor disp„ru˛i dintre noi, condolean˛e sincere ∫i Óntreaga mea compasiune. Dincolo de solidaritatea fireasc„ pe care o manifest„m fa˛„ de familiile celor deceda˛i, suntem obliga˛i s„ ac˛ion„m pentru ca asemenea evenimente s„ nu se mai repete, s„ nu mai fie posibile.

De aceea, consider c„, cererea pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, de a se efectua anchet„ sever„ Ón vederea stabilirii cauzelor ∫i condi˛iilor acestui cumplit accident nu este doar bazat„ pe o legitimitate — de altfel, evident„ —, ci ∫i pe o responsabilitate civic„, pentru siguran˛a cet„˛eanului, c„ruia Ói dator„m, f„r„ Óndoial„, mereu mai mult Ón exerci˛iul func˛iilor publice.

Din aceast„ perspectiv„, cred c„ oric‚t de mult s-ar fi f„cut pentru cre∫terea gradului de siguran˛„ a cet„˛eanului, Óntotdeauna va fi insuficient, c‚t timp se produc asemenea evenimente.

Apreciind reac˛ia prompt„ ∫i eficient„ a autorit„˛ilor locale ∫i ale administra˛iei centrale, nu putem s„ nu ne g‚ndim c„ promptitudinea ∫i eficien˛a au Ón mod necesar o alt„ dimensiune, mult mai favorabil„ cet„˛enilor, nou„, tuturor, atunci c‚nd sunt rezultatul m„surilor de prevenire. Este deci aproape un truism s„ spunem tot timpul c„ este mai u∫or s„ previi, ∫i mai bine, dec‚t s„ tratezi.

De aceea, f„r„ afectarea Ón nici un fel a anchetei judiciare, deja demarat„ cu profesionalism, ieri, de c„tre procurorii ∫i poli˛i∫tii din Buz„u ∫i de la Parchetul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ∫i f„r„ prejudicierea rezultatelor acestei anchete, indiferent care vor fi acestea, cred c„ este necesar„ constituirea unei comisii interministeriale pentru stabilirea cauzelor accidentului, controlul m„surilor aplicabile Ón domeniul transportului materialelor ∫i materiilor periculoase pe drumurile publice ∫i al celor care le produc ori manipuleaz„, ori care le utilizeaz„.

Elaborarea unui plan na˛ional de protec˛ia mediului Ónconjur„tor, a∫a cum s-a elaborat Ón Fran˛a, Ón 1991, este mai mult dec‚t necesar, pentru ca m„surile pe care le vom stabili s„ poat„ fi puse Ón aplicare c‚t de cur‚nd.

Nu Ón ultimul r‚nd, este nevoie de implicarea Parlamentului, prin constituirea unei comisii speciale de anchet„ care s„ analizeze m„sura Ón care legisla˛ia existent„ r„spunde nivelului de siguran˛„ a transportului substan˛elor ∫i produselor periculoase pentru mediul Ónconjur„tor, Ón raport cu a∫teptarea cet„˛enilor ∫i de standardele europene.

O asemenea anchet„ parlamentar„ ar conduce la ameliorarea ∫i completarea legisla˛iei specifice ∫i, desigur, la o Ómbun„t„˛ire a aplic„rii acesteia. Parlamentul are, cred, datoria principal„ de a verifica eficien˛a legii, prin controlul aplic„rii ei corespunz„toare, dar ∫i datoria Óncuraj„rii cet„˛enilor de a-∫i exercita toate drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ∫i de a-∫i asuma, f„r„ Óndoial„, responsabilit„˛i Ón toate materiile, Óndeosebi Ón domeniul dreptului la un mediu s„n„tos ∫i la un echilibru ecologic consacrat de Constitu˛ie.

Or, dintr-o asemenea perspectiv„, se impune concretizarea acestui drept constitu˛ional printr-o lege organic„, care s„ fac„ posibil ca acest enun˛ normativ s„ nu r„m‚n„ doar teoretic ∫i iluzoriu, ci s„ devin„ concret ∫i efectiv, a∫a cum cere Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Din perspectiva dreptului la informare, unul dintre primele drepturi fundamentale care este invocat adesea Ón leg„tur„ direct„ cu dreptul la protec˛ia unui mediu s„n„tos ∫i la un echilibru echitabil, este nevoie s„ amintim c„, cel pu˛in acum, avem datoria s„ asigur„m condi˛iile corespunz„toare exercit„rii dreptului la informare, condi˛iile corespunz„toare exercit„rii meseriei de jurnalist, meserie esen˛ial„ pentru orice democra˛ie veritabil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 De aceea, una dintre m„surile pe care comisia parlamentar„ de anchet„ ar putea-o lua trebuie, f„r„ Óndoial„, s„ fie ∫i aplicarea concret„ a conven˛iilor Consiliului Europei, Conven˛ia de la Lugano privind responsabilitatea pentru activit„˛ile industriale care d„uneaz„ mediului Ónconjur„tor ∫i produc consecin˛e periculoase ∫i, desigur, Ón leg„tur„ cu Conven˛ia European„ privind combaterea polu„rii mediului prin mijloacele de drept penal.

Œnchei spun‚nd c„ este de datoria noastr„ s„ avem o legisla˛ie concret„ ∫i efectiv„ pentru a asigura beneficiul drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale prev„zute de Constitu˛ie.

Mul˛umesc.

Valentin P„duroiu

#107474

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDomnul Mircea Geoan„, un viitor primar general pentru o viitoare capital„ european„ — Bucure∫ti“.

De la lansarea domnului Geoan„ drept candidat P.S.D. pentru func˛ia de primar general al Capitalei ∫i p‚n„ Ón prezent, reprezentan˛ii presei scrise centrale nu mai contenesc cu Óntreb„rile retorice, gen: îCe poate vorbi domnul Mircea Geoan„ cu manipulan˛ii de tramvaie, ∫efii de autobuze, de troleibuze, ∫oferii? Ce poate el s„ le promit„? Cum s„ conving„ el ∫i cu ce limbaj Ón Giule∫ti, Ón Ferentari, Ón Groap„, Ón Colentina ∫i a∫a mai departe?“

Este de neÓn˛eles cum reprezentan˛ii a∫a-zis de marc„ ai presei scrise, cum se dore∫te domnul Nistorescu de la îEvenimentul zilei“, induc opiniei publice ideea c„ bucure∫tenii, fie c„ sunt ei manipulan˛i sau simpli locuitori ai cartierelor Ferentari, Giule∫ti sau Colentina, trebuie s„ r„m‚n„ condamna˛i la o via˛„ de mahala, la gropi ∫i noroaie, la ve∫nice confrunt„ri triviale Óntre un primar general ve∫nic pus pe scandal ∫i un consiliu general care Óncearc„ s„ fac„ bucure∫tenilor un trai decent.

Domnilor formatori de opinie, ridica˛i capul din gropile ∫i canalele Ónfundate ale Bucure∫tiului ∫i Óncerca˛i s„ privi˛i spre viitor, spre Uniunea European„. Sau poate nu dori˛i acest lucru. Sau poate c„ v„ deranjeaz„ c„ P.S.D. va duce Bucure∫tiul Ón 2007 Ón Uniunea European„ ca un ora∫ modern, civilizat, ∫i Ón acest caz spune˛i-o! Nu ne mai z„p„ci˛i concet„˛enii cu fel de fel de false probleme!

Dac„ Óntr-adev„r ˛ine˛i cu adev„rat la acest ora∫, ar„ta˛i-le cet„˛enilor lui drumul corect pe care trebuie s„ mearg„. Ar„ta˛i-le oamenii capabili care s„ conduc„ destinele colectivit„˛ii lor. Bucure∫tiul, la aceast„ or„, nu mai poate fi condus de un a∫a-zis gospodar ∫mecher, mereu Óntr-o stare de scandal, cu cravata pe um„r, nemul˛umit ∫i neÓn˛eles de nimeni ∫i de nimic. Este momentul s„ ne Óndrept„m spre un administrator de tip european, cunoscut ∫i capabil.

Mircea Geoan„ este omul care poate scoate Bucure∫tiul din starea balcanic„ Ón care l-a adus domnul B„sescu. Avem Óncredere Ón domnul Geoan„, ∫i bucure∫tenii Ól vor vota la 6 iunie 2004. V„ mul˛umesc.

Amalia B„l„∫oiu

#109804

## **Doamna Amalia B„l„∫oiu:**

Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ î20 mai, Ziua Eroilor, prilej de comemorare a tuturor martirilor ∫i a marilor Ónainta∫i ai Rom‚niei“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Dup„ 50 de ani de comunism, s„rb„toarea Œn„l˛„rii Domnului reprezint„ ∫i ziua cinstirii eroilor neamului, Ón care se cuvine s„ ne amintim de to˛i cei care ∫i-au jertfit via˛a pentru ˛ar„ ∫i pentru popor, de-a lungul istoriei milenare.

îEroi au fost, eroi sunt Ónc„/™i-or fi Ón neamul rom‚nesc,

C„ci rup˛i sunt ca din tare st‚nc„/Rom‚nii ori∫iunde cresc.“

Sunt numai c‚teva din cunoscutele versuri care atest„ eroismul poporului nostru, pe care soarta, a∫a cum sublinia Nicolae Iorga, l-a a∫ezat Ón calea necazurilor.

De altfel, toate argumentele, fie arheologice, fie documente scrise, arat„ c„, de-a lungul vremurilor, de la primele forma˛iuni statale existente pe teritoriul nostru ∫i p‚n„ Ón deceniile contemporane, poporul nostru a avut de Ónfruntat multe vicisitudini.

Evul Mediu este plin de astfel de evenimente: Ónainta∫i precum Mircea cel B„tr‚n, ™tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Vod„ cel Cumplit, Constantin Br‚ncoveanu ∫i Dimitrie Cantemir constituie dovezi gr„itoare despre eroismul unor personalit„˛i luminoase prin faptele lor.

Secolele care au urmat n-au fost lipsite de asemenea eroi, dac„ ne g‚ndim la Tudor Vladimirescu, revolu˛ionarii de la 1848, precum Nicolae B„lcescu, fra˛ii Gole∫ti, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Avram Iancu.

Lista marilor rom‚ni ar putea continua cu Alexandru Ioan Cuza, realizatorul primei faze a unit„˛ii na˛ionale, Mihail Kog„lniceanu, Ioan C. Br„tianu, Take Ionescu, de numele acestora din urm„ leg‚ndu-se crearea institu˛iilor statului na˛ional modern.

Rom‚nia nu a fost ferit„ nici de marea conflagra˛ie mondial„ din 1914—1918, cu at‚t mai mult cu c‚t sosise momentul de Ónf„ptuire a idealului na˛ional — reÓntregirea ˛„rii. Astfel, Ón august 1916 Rom‚nia, Ón urma semn„rii unui tratat de alian˛„ cu statele membre ale Antantei — Anglia, Fran˛a, Italia ∫i Rusia —, prin care acestea recuno∫teau drepturile poporului rom‚n asupra teritoriilor Ónrobite, declar„ r„zboi Austro-Ungariei. Œn textul declara˛iei, motiv‚ndu-∫i beligeran˛a, Guvernul rom‚n arat„ c„ scopul interven˛iei Rom‚niei este Ónf„ptuirea unit„˛ii na˛ionale, dar care avea s„ ne coste enorm.

Sub deviza lansat„ de generalul Eremia Grigorescu, îPe aici nu se trece“, Ón vara anului 1917 s-au dat marile b„t„lii pe linia Gala˛i—Foc∫ani—M„r„∫ti—Oituz, sub comanda unor strategi des„v‚r∫i˛i ca mare∫alul Averescu ∫i Prezan, care au acoperit cu unanime elogii eroismul osta∫ilor rom‚ni.

™i, Óntr-adev„r, pe acolo nu s-a mai trecut. Luptele de la M„r„∫e∫ti, Oituz ∫i M„r„∫ti au Ónsemnat Ónceputul contraofensivei rom‚ne∫ti, Óncheiat„ cu victoria final„, concretizat„ Ón des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛ionale.

Cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, care prin declan∫area sa anula ceea ce ˛ara noastr„ c‚∫tigase Ón anul 1918, ne punea Ón situa˛ia s„ mai dovedim Ónc„ o dat„ eroismul caracteristic poporului rom‚n.

Dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, ar trebui elogiat„ o alt„ galerie de eroi, a celor anticomuni∫ti, dintre care pu˛ini au avut ∫ansa supravie˛uirii, cei mai mul˛i disp„r‚nd Ón Ónchisorile comuniste: Ion Mihalache, Iuliu Maniu, George Br„tianu, Constantin Argetoianu ∫i mul˛i al˛ii, ale c„ror nume ∫i morminte au r„mas necunoscute at‚t supravie˛uitorilor, c‚t ∫i societ„˛ii, Ón general.

Anul 1989 avea s„ aduc„ accesul poporului rom‚n la deplinele valori ale libert„˛ii ∫i democra˛iei, dar, din nou, cu multe sacrificii.

Apari˛ia Ón Bucure∫ti a unui Cimitir al Eroilor ∫i multe, prea multe morminte de eroi, majoritatea tineri, prea tineri, Ón Timi∫oara, Sibiu, Bra∫ov, Cluj ∫i alte ora∫e, eroii pe care Ói cinstim Ón fiecare an la 22 decembrie, este o dovad„ concludent„ Ón acest sens.

Noile condi˛ii politice, economice ∫i sociale, europene ∫i mondiale, ne ofer„ din plin speran˛a ∫i premisele evolu˛iei poporului rom‚n pe o traiectorie ascendent„ pe care ne-o dorim ∫i ne-am dorit-o din totdeauna. Dar, pentru ca s„ putem spera la un viitor demn, trebuie s„ nu uit„m s„ ne cinstim eroii ∫i marii Ónainta∫i.

V„ mul˛umesc.

Adrian Ionel

#114179

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Privatizarea a dou„ dintre cele mai importante obiective economice ale ˛„rii este, dup„ cum se vede, Óncununat„ de succes. Asta, mai ales datorit„ faptului c„ Guvernul condus de premierul Adrian N„stase s-a implicat activ Ón dezvoltarea economic„ a societ„˛ilor comerciale aflate sub administrarea sa. Asta se Ónt‚mpl„ ∫i datorit„ faptului c„, pentru acest Guvern, cea mai important„ latur„ a unei societ„˛i civile s„n„toase, adic„ economia real„, este atent analizat„.

Strategiile de dezvoltare economic„ nu se refer„ numai la acordarea de facilit„˛i pentru investitori sau la diminuarea taxelor c„tre stat. Dezvoltarea economic„ real„ se refer„ ∫i la trecerea Ón patrimoniul privat a societ„˛ilor care r„m„seser„ sub patronajul statului. M„ refer Ón principal acum la privatizarea S.C. îPetrom“ — S.A. ∫i S.C. îElectrica“ — S.A. Dobrogea. Aceste unit„˛i de maxim„ importan˛„ pentru economia na˛ional„ au fost privatizate Óntr-un context extrem de delicat, Ón contextul Ón care trecerea lor c„tre sectorul privat se impunea din cel pu˛in dou„ motive. Dezvoltarea ∫i cre∫terea sectorului economic privat, Ón situa˛ia Ón care economia democratic„ de tip capitalist impune ca ponderea Ón aproape orice domeniu s„ o de˛in„ sectorul privat. Pe de alt„ parte, aceste societ„˛i importante ca ∫i sector de activitate, cu infrastructur„ creat„ pe parcursul timpului, ∫i ca ∫i valoare efectiv„, trebuiau privatizate pentru ca cerin˛ele Uniunii Europene s„ fie Óndeplinite. Cred c„ Ón aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 situa˛ie merit„ precizat faptul c„ Guvernul condus de premierul Adrian N„stase este singurul care a reu∫it s„ privatizeze Ón mod real unit„˛i economice care sub alte guverne se aflau pe marginea unei pr„pastii financiare.

Rentabilizarea celor dou„ societ„˛i a Ónsemnat o provocare la care Guvernul actual a r„spuns cu demnitate. Pe viitor, sunt convins c„ privatizarea a ceea ce a mai r„mas sub administrarea statului se va produce Ón acela∫i mod — un mod corect, cinstit, eficient. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Iosif Arma∫

#117249

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn timpul pe care Ól am afectat ast„zi pentru interven˛ia politic„ m„ voi referi, din nou, la ac˛iunile Óntreprinse de Guvernul Adrian N„stase pentru Óncheierea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este o ˛in„ realist„. Este adev„rat c„ mai sunt multe de f„cut, dar at‚t Guvernul, c‚t ∫i poporul rom‚n vor Óntreprinde tot ce este necesar pentru semnarea tratatului ∫i pentru a face din aderare un succes.

O importan˛„ deosebit„ Ón procesul de integrare o vom acorda acceler„rii reformei Ón administra˛ia public„. Reforma administra˛iei publice centrale ∫i locale este unul dintre criteriile esen˛iale de evaluare a preg„tirilor pentru aderare. Realizarea reformei Ón cadrul administra˛iei publice centrale ∫i locale constituie un obiectiv de maxim„ importan˛„ Ón procesul de preg„tire pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Un element de baz„ al reformei din administra˛ie Ól constituie existen˛a func˛iei publice independente. Œn perioada imediat urm„toare vom Óntreprinde eforturi suplimentare at‚t pentru consolidarea func˛iei publice, c‚t ∫i pentru formarea corespunz„toare a personalului.

Pentru implementarea Strategiei de accelerare a reformei administra˛iei publice s-a definit deja cadrul general de programare, monitorizare ∫i evaluare. Pentru continuarea descentraliz„rii serviciilor publice ∫i consolidarea autonomiei locale administrative ∫i financiare, p‚n„ Ón luna iunie 2004 va fi adoptat„ o Strategie na˛ional„ privind descentralizarea, ca parte a Strategiei na˛ionale privind accelerarea reformei administra˛iei publice. De asemenea, vor fi luate m„suri pentru Ómbun„t„˛irea sistemului de gestionare a resurselor umane, prin organizarea de reuniuni la nivelul re˛elei grupurilor de monitorizare a reformei administra˛iei publice, Ón vederea con∫tientiz„rii responsabilit„˛ilor ce revin func˛ionarilor publici Ón procesul de descentralizare.

Toate aceste probleme sunt tratate cu maxim„ responsabilitate, at‚t la nivelul autorit„˛ilor centrale, c‚t ∫i al celor locale. Voin˛a politic„ existent„ la nivelul autorit„˛ilor guvernamentale va face ca toate capitolele Tratatului de aderare s„ fie Óncheiate Ón cel mai scurt timp, pentru ca acest document s„ fie semnat Ón primul semestru al anului 2005.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cristian Nechifor

#119669

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Iat„ c„, din nou, sunt nevoit s„ ating un subiect pe care Óncerc s„ Ól uit pe c‚t posibil. M„ refer la atitudinea prezentat„ de Alian˛a D.A., acea alian˛„ Ómpotriva naturii, care nu are nici un scop curat, care nu poate s„ fie dec‚t o mare p„c„leal„ pentru cei care cred c„ exist„ dualitate politic„ f„r„ interes.

F„r„ a reveni prea mult asupra incompatibilit„˛ilor de doctrin„, f„r„ a m„sura Ón nici un fel for˛a cu care cele dou„ partide de buzunar Ó∫i doresc locuri Ón Parlament, vreau s„ fac o precizare: alian˛a dintre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat a Ónceput de pe acum s„ crape. Liderul P.N.L., Theodor Stolojan, a Óncercat c‚t a putut s„ Ó∫i adune Ón barca pe care o conduce nume care s„ atrag„ prin sonoritate. Cred c„ el nu a ∫tiut faptul c„ nu sonoritatea de orice fel a numelor conteaz„ pentru cei care, Ón mai pu˛in de dou„ s„pt„m‚ni, Ó∫i vor alege primarii ∫i consilierii locali. Œn partidul care se erijeaz„ Ón continuatorul unor tradi˛ii respectabile ∫i care, de fapt, este doar un surogat politic ∫i-au f„cut loc persoane de cea mai joas„ spe˛„.

Candida˛ii la prim„riile unor ora∫e sau comune, din partea P.N.L., sunt persoane care au o structur„ genetic„ cel pu˛in dubioas„. Oameni care, Ón majoritatea lor, se g‚ndesc la propriile buzunare ∫i la func˛iile din administra˛ia local„ care le-ar putea umple pungile. Oameni care nu ˛in cont de nimic Ón afara banilor.

De fapt, aceasta este ∫i esen˛a sloganului unor candida˛i ai P.N.L., care nu sunt Ón stare dec‚t s„ se g‚ndeasc„ la bani. Evident, la banii lor, nu la cei ai celor care ar urma s„ Ói aleag„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Alian˛a P.N.L. cu P.D. nu va rezista. De fapt, ea nici acum nu mai rezist„. Coexisten˛a intereselor celor care conduc cele dou„ forma˛iuni nu poate s„ suplineasc„ tactul, cinstea, onoarea, corectitudinea. Cum vor putea s„ participe la alegerile generale, pentru Parlament ∫i Pre∫edin˛ie, cele dou„ forma˛iuni, pe liste comune, c‚nd, acum, candida˛ii lor se Ómpung ∫i se atac„ reciproc Ón cele mai murdare moduri?

Eu cred c„ p‚n„ la alegerile din toamn„ cele dou„ partide vor deveni legende. De fapt, acesta este viitorul lor: viitorul unor dinozauri care scuip„ foc ∫i Óncearc„ s„ p‚rjoleasc„ tot ce prind Ón cale.

Am spus îdinozauri“. Da, asta am spus. Dinozaurii au disp„rut. Nici cei din realitatea cotidian„ nu sunt departe de a disp„rea. Sunt convins de asta.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

Tiberiu Sergius Sb‚rcea

#122214

Interven˛ia mea se intituleaz„ îEroi au fost, eroi sunt Ónc„...“.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Ziua de 20 mai este ziua eroilor neamului rom‚nesc, zi Ón care ceremoniile militare ∫i manifest„rile comemorative au loc pe tot cuprinsul ˛„rii, acolo de unde ∫i unde au c„zut la datorie Ón luptele date Ón ˛ar„ sau departe de ˛ar„, jertfindu-se pe altarul libert„˛ii, fii ai patriei. Ei au murit pentru patrie, pentru lege ∫i neam, ∫tiu˛i sau ne∫tiu˛i. Au murit tineri, ca vitejii, ∫i a∫a vor r„m‚ne Ón memoria neamului. Ei au murit c„z‚nd la datorie, pentru a se Ón„l˛a eroic Ón ve∫nicie, cinstea lor fiind pentru noi cea mai nobil„ datorie pe care trebuie s„ o respect„m.

Œn aceast„ zi, Ón toate l„ca∫urile de cult s-au Ón„l˛at rugi Ón memoria celor care, prin supremul sacrificiu, pentru mai binele semenilor lor, s-au ridicat la cer ∫i care, prin s‚ngele v„rsat pe vatra str„mo∫easc„, au Ónnobilat p„m‚nturile noastre. S‚nge pe care poporul nostru nu ∫i l-a dorit niciodat„ v„rsat.

Dup„ evenimentele din decembrie 1989, s„rb„toarea Zilei Eroilor se comemoreaz„ de Ziua Œn„l˛„rii Domnului, ∫i nu de 9 mai, ca p‚n„ Ón 1989, hot„r‚re luat„ de Sf‚ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Pentru a zugr„vi importan˛a evenimentului ∫i prosl„virea eroilor no∫tri Ón aceast„ zi sf‚nt„ a Œn„l˛„rii la Ceruri a Domnului de c„tre poporul nostru, voi cita cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: îAzi, c‚nd trec umbrele lor Óndurerate c„ nu suntem ferici˛i cum au vrut ei murind, s„-i onor„m cu clipa de ad‚nc„ t„cere a reculegerii noastre ∫i, prezent‚nd arma celor care str„bat v„zduhul rom‚nesc, s„ ∫optim Ón fundul con∫tiin˛ei noastre: «Mor˛ilor pentru onor!»“

Œn aceast„ zi a Œn„l˛„rii Domnului, umbrele r„ze∫ilor lui ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, ale mo∫nenilor lui Mihai Viteazul ∫i ale mo˛ilor lui Avram Iancu sun„ din trompete ∫i buciume adunarea duhurilor eroilor rom‚ni de pretutindeni, pentru ca un sobor de tain„ s„ vegheze la destinele Rom‚niei.

Odihneasc„-se Ón pace Eroii neamului rom‚nesc!

Cristian Sandache

#124277

îOpozi˛ia sau broasca din fabula lui Esop“ Œntr-una din nemuritoarele sale fabule, Ón˛eleptul Esop se refer„ la o broasc„ p„truns„ brusc de importan˛a existen˛ei sale, pe care o considera epocal„ pentru restul lumii. Pe cale de consecin˛„, batracianul se Ónchipuia leu ∫i chiar reu∫ea s„ scoat„ r„gete Ónsp„im‚nt„toare pentru cei necunosc„tori. Pitit„ Ón iarba bogat„, broasca din fabul„ se distra de zor observ‚nd cum reu∫e∫te s„-i p„c„leasc„ pe unii care, nev„z‚nd-o, ci doar auzindu-i glasul, aveau senza˛ia c„ se afla Ón zon„ Ónsu∫i regele animalelor. Din Ónt‚mplare, leul chiar trecea pe acolo ∫i reu∫i Ón cele din urm„ s-o identifice, f„c‚nd-o una cu p„m‚ntul.

Partidul Social Democrat este un partid responsabil ∫i serios, care crede c„ toate eforturile de sunet ∫i lumin„ ale actualei opozi˛ii nu fac altceva dec‚t s„-i contureze ∫i mai mult lipsa de solu˛ii concrete la nevoile oamenilor. Ca ∫i broasca din fabula esopian„, Alian˛a P.N.L.-P.D., coordonat„ voinice∫te de tandemul Stolojan-B„sescu, se crede leu ∫i emite sunete asurzitoare, Óncerc‚nd s„ atrag„ aten˛ia asupra sa. Œn realitate, micimea acestei cooperative politice provoac„ mai cur‚nd mila. Lipsa de aderen˛„ la electorat este o realitate. Unii candida˛i ai P.N.L. sau P.D. recurg la sloganuri disperate, tip kamikaze, crez‚ndu-se fie eroi populari, fie vr„jitori care, printr-un simplu semn al baghetei, vor aduce laptele, mierea ∫i mai ales banii Ón buzunarele cet„˛enilor. Cazul competi˛iei pentru prim„ria municipiului Ia∫i e semnificativ Ón aceast„ privin˛„.

Spre deosebire de leul din fabula lui Esop, Partidul Social Democrat nu va zdrobi sub t„lpi broasca bucluca∫„, din simplul motiv c„ aceasta, Ón varianta sa contemporan„ intitulat„ îD.A.-P.N.L.-P.D.-OAC!“, se va autopulveriza singur„ din cauza dozei mari de ridicol con˛inute Ón organismul s„u.

Maria Laz„r

#126145

De∫i ne afl„m la jum„tatea perioadei de desf„∫urare a campaniei electorale, partidele din opozi˛ie dau dovad„ de o cumplit„ oboseal„ ce degenereaz„ adesea Ón adev„rate crize, ce nu pot fi dep„∫ite, Ón care Ó∫i arat„ incapacitatea de a cuceri electoratul.

Œn loc s„ recunoasc„ adev„ratele cauze, determinate de lipsa unei oferte electorale credibile ∫i a unei campanii eficiente prin care s„ conving„ electoratul, se lanseaz„ Ón atacuri furibunde la adresa P.S.D.-ului, a Guvernului ∫i a Pre∫edin˛iei. Este de neÓn˛eles faptul c„ P.N.L. ∫i P.D., care au trecut prin alternan˛a la putere, dup„ 1990, nu pot Ón˛elege c„ oamenii nu pot uita at‚t de repede modul Ón care s-au comportat ∫i mai ales nu iart„ faptul c„ pe timpul c‚t au guvernat s-au produs cele mai mari regrese Ón plan economic ∫i social, care au afectat cea mai mare parte a popula˛iei.

Starea de disperare ∫i nervozitate la care au ajuns Ói Ómpinge p‚n„ acolo Ónc‚t se lanseaz„ Ón atacuri dure, neÓntemeiate, la adresa actualei puteri, Óncerc‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 zadarnic s„ echilibreze o situa˛ie Ón care sunt net dep„∫i˛i, arunc‚nd praf Ón ochii electoratului cu promisiuni populiste, demagogice ∫i f„r„ acoperire. Œn orice Ómprejurare, acuz„ P.S.D.-ul de inten˛ia de a frauda electoratul, Guvernul, c„ adopt„ m„suri sociale Ón scop electoral, ∫i pre∫edintele ˛„rii, c„ face propagand„ Ón favoarea P.S.D, merg‚nd p‚n„ acolo Ónc‚t s„ cear„ demiterea pre∫edintelui ˛„rii, str„duindu-se din r„sputeri s„ adune semn„turile deputa˛ilor opozi˛iei Ón acest scop.

Este regretabil faptul c„ P.S.D. nu are Ón partidele de opozi˛ie adversari politici pe m„sur„, Ón care confruntarea deschis„, pe baza argumentelor ∫i solu˛iilor s„ ofere electoratului posibilitatea s„ discearn„ ∫i s„ aleag„ Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ pe cei mai buni, Ón interesul real al cet„˛enilor ∫i al comunit„˛ilor locale.

P.S.D. apreciaz„ c„ electoratul rom‚nesc s-a maturizat ∫i este mult mai informat ∫i mai preg„tit fa˛„ de alegerile anterioare, ∫i Ó∫i va investi Óncrederea Ón partidul care a demonstrat competen˛„ ∫i voin˛„ politic„ pentru Ónf„ptuirea reformelor Ón Rom‚nia ∫i integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„.

Marian-Adrian Motoc

#128376

îŒntre promisiuni ∫i realizare“

De c‚nd a venit la guvernare, Partidul Social Democrat a demonstrat c„ este Ón putere s„ schimbe mersul Rom‚niei Ón bine, c„ ∫tie s„-∫i foloseasc„ puterea pentru a ajuta oamenii, pentru a fi aproape de ei, pentru a Óndrepta ˛ara Ón direc˛ia cea bun„. Dar, de∫i toate semnalele ne arat„ c„ Ón Rom‚nia Óncepe s„ fie bine, vedem Ón continuare politicieni care critic„ ∫i acuz„ neÓntemeiat partidul de guvern„m‚nt, politicieni care pun mereu be˛e Ón roate ∫i care ar face orice pentru a ajunge din nou la putere. Theodor Stolojan, Traian B„sescu ∫i colegii lor de alian˛„ Óncearc„ prin orice metode s„ arate c„ Guvernul este incompetent, dar, Ón acela∫i timp, tot Guvernul este l„udat, chiar suntem deja membri NATO, fiind ∫i foarte aproape s„ intr„m Ón Uniunea European„.

Ast„zi tot mai mul˛i rom‚ni au un trai mai bun, un venit mai sigur, un viitor mai bun pentru ei, pentru copiii lor, pentru cei afla˛i Ón nevoi, au venitul minim garantat. Pensionarii sunt ajuta˛i, mai mult, produc„torii agricoli sunt ajuta˛i cu subven˛ii ∫i cu pensii mai mari. Elevii au calculatoare Ón ∫coli ∫i, Óncep‚nd din aceast„ prim„var„, vor avea calculatoare ∫i acas„. Familiile s„race vor fi sprijinite s„-∫i trimit„ copiii la liceu.

P.S.D. va face mai mult pentru c„ este nevoie s„ facem mai mult. Se va dubla salariul minim, se vor asigura condi˛iile pentru ca salariul mediu s„ se dubleze la r‚ndul s„u, acestea fiind numai c‚teva dintre inten˛iile pe care ∫i le propune Partidul Social Democrat s„ le reanalizeze Ón urm„torii ani ∫i, cu siguran˛„, va reu∫i s„ duc„ la bun sf‚r∫it ∫i aceste etape sociale iminente, la fel cum le-a finalizat ∫i pe cele de p‚n„ acum.

Partidul Social Democrat a demonstrat c„ nimeni nu este uitat, to˛i sunt importan˛i Ón strategia actualului partid de guvern„m‚nt, ba, mai mult chiar, a∫a cum a afirmat pre∫edintele P.S.D. ∫i primul-ministru al Rom‚niei, domnul

Adrian N„stase, fiecare are un sprijin Ón P.S.D. Acest sprijin s-a concretizat Ón anii c‚t a guvernat P.S.D. ∫i a devenit o realitate. Este o realitate care nu mai poate fi comb„tut„ cu vorbe goale ∫i afirma˛ii mincinoase de c„tre adversarii politici actuali ai P.S.D. Uneori, la fapte nu po˛i s„ r„spunzi dec‚t numai cu fapte, or, ace∫ti lideri de partide din opozi˛ie consider„ c„ vorbele lor sunt Ón stare s„ ∫tearg„ marile realiz„ri sociale, educa˛ionale, politice, na˛ionale ∫i interna˛ionale, culturale etc., Óntreprinse de c„tre social-democra˛i.

Cei care spun c„ Rom‚nia merge Ón direc˛ie gre∫it„ sunt Óns„ aceia∫i care au dus, acum patru ani, ˛ara c„tre dezastru, c„tre excludere, c„tre s„r„cie. Nu-i mai crede nimeni, pentru c„ ei nu au dreptate. Cum po˛i s„ sus˛ii c„ ˛ara merge pe un drum gre∫it, c‚nd fiecare dintre realiz„rile guvern„rii a fost un pas Ónainte, apreciat de rom‚ni ∫i aprobat de Europa, ne Óntreb„m de fiecare dat„ c‚nd adversarii politici tind s„ mai afirme lucruri f„r„ sus˛inere.

A∫adar, concluzia nu este dec‚t una: P.S.D. a afirmat ∫i a confirmat, prin fapte, prin ac˛iune, prin concretizarea ∫i materializarea idealurilor, iar celelalte partide, care au avut ocazia de a guverna acum patru ani, vorbesc, acuz„, polemizeaz„, se contrazic ∫i, prin urmare, r„m‚n la stadiul promisiunilor nerealizate ∫i imposibile.

Daniela Barto∫

#131675

îFemeile social-democrate la alegerile locale din 6 iunie 2004“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Implicarea femeilor Ón politic„ ∫i promovarea acestora Ón structurile de conducere sunt probleme care au constituit subiectul a numeroase dezbateri Ón ultimii ani. Concluzia a fost Óntotdeauna c„ este nevoie de o prezen˛„ mai mare a femeilor Ón via˛a politic„ ∫i c„ acestea trebuie Óncurajate pentru a participa la luarea deciziilor.

Organiza˛ia de Femei a Partidului Social Democrat a pledat permanent pentru o reprezentare corect„ a femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón structurile politice ∫i sociale de decizie. Femeile au dreptul la o participare egal„ la via˛a politic„ — este opinia femeilor social-democrate — ∫i pot contribui la progresul societ„˛ii pe baza resurselor specifice acestora, Ón special Ón domeniul creativit„˛ii ∫i solidarit„˛ii.

Rolul femeilor Ón politic„ Óncepe Óns„ s„ fie recunoscut, pentru c„ la alegerile locale din luna iunie reprezentarea acestora pe listele electorale a devenit tot mai vizibil„.

Pe listele Partidului Social Democrat se reg„se∫te un num„r important de femei care au decis s„ intre Ón cursa pentru ocuparea func˛iei de primar, de consilier jude˛ean, municipal, or„∫enesc sau comunal. Din cei 51.852 de candida˛i ai P.S.D., 8.542 sunt femei. Aceasta Ónseamn„ c„ femeile reprezint„ 16,5% din num„rul total al candida˛ilor P.S.D. Este un procent important, mai ales c„ la acesta se adaug„ cel al tinerilor, de 20,4%, ace∫tia ocup‚nd 10.558 dintre candidaturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 P.S.D. Ó∫i demonstreaz„ astfel deschiderea ∫i Óncrederea fa˛„ de femei ∫i tineri ∫i recunoa∫te rolul pe care ace∫tia Ól pot avea Ón promovarea unei altfel de politici, care are Ón centrul s„u interesul cet„˛eanului. Este parte a procesului de modernizare pe care P.S.D. l-a ini˛iat ∫i pe care, cu siguran˛„, Ól va continua la alegerile generale.

Este un semnal pozitiv, un pas Ónainte c„ femeile se reg„sesc Óntr-un num„r important pe listele alegerilor de la 6 iunie ∫i c„ ne sunt recunoscute, Ón acest fel, calit„˛ile ∫i capacitatea de a participa la luarea unor decizii responsabile, corecte, Ón favoarea comunit„˛ii. Nu trebuie Óns„ s„ Óncet„m s„ milit„m mai departe pentru o implicare mai mare a femeilor Ón politic„ ∫i pentru promovarea lor Ón structurile de decizie.

Noi, femeile Ónregimentate politic, trebuie s„ ne Óncuraj„m semenele, s„ le spunem c„ vocea lor trebuie s„ se fac„ auzit„ ∫i c„ au dreptul s„ participe la actul politic.

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#134239

## îBomba cu ceas din societatea rom‚neasc„“

Nu ne era, se pare, de ajuns, bomba s„r„ciei endemice, a ∫omajului galopant, a lipsei minimului coeficient de siguran˛„, a lipsei de locuin˛e ∫i locuri de munc„. Nu erau suficiente necazurile pricinuite de vandalizarea patrimoniului public, de nimicirea economiei. Nu erau destule suferin˛ele ∫i umilin˛ele cauzate de fiscalitatea sufocant„ ∫i de sarabanda pre˛urilor la alimente ∫i energie. Pe l‚ng„ at‚tea samavolnicii ∫i nedrept„˛i, rom‚nii Ómpov„ra˛i de boli, de mizerie, de lipsuri ∫i inechit„˛i mai suport„ ∫i jugul infernal al f„r„delegii, al dispre˛uirii tuturor legilor statului. Drept a zis cine a zis c„ Ón Rom‚nia de azi func˛ioneaz„ o singur„ lege: legea junglei. Œn goana lor nebun„ dup„ averi, dup„ c‚∫tiguri fabuloase, ciocoii noi calc„ Ón picioare toate legile, inclusiv pe cele ale circula˛iei pe drumurile publice ∫i ale protec˛iei vie˛ii ∫i mediului.

De∫i exist„ o legisla˛ie a transporturilor speciale conform c„reia vehiculele de mare tonaj care transport„ produse periculoase, explozibile ori inflamabile trebuie s„ poarte pl„cu˛e indicatoare cu men˛ionarea produsului, a caracteristicilor ∫i pericolelor, precum ∫i preciz„ri asupra mijloacelor de interven˛ie Ón caz de nevoie, aceasta este ignorat„ cu prejudicii grave asupra Óntregii societ„˛i. De asemenea, astfel de mijloace de transport trebuie Ónso˛ite de antemerg„toare cu semnalizare specific„. Nerespectarea acestor m„suri de prevedere a dus la catastrofa de la Mih„ile∫ti din 24 mai a.c., Ón urma c„reia au murit 18 oameni nevinova˛i, al˛ii au fost r„ni˛i, iar unii sunt declara˛i disp„ru˛i: pompieri militari, poli˛i∫ti, ziari∫ti, cet„˛eni de bun„-credin˛„ care s„riser„ Ón ajutor. Explozia provocat„ de aprinderea a 23 tone de azotat de amoniu, cu o for˛„ de distrugere echivalent„ cu ∫ase bombe de avia˛ie, a spulberat vie˛i, automobile, utilaje de interven˛ie, case, distrug‚nd autostrada Bucure∫ti—Urziceni—Buz„u

Ón care s-a format un crater de aproximativ 30 metri diametru ∫i 10 metri ad‚ncime, dizloc‚nd aproximativ 8.000 metri cubi de p„m‚nt.

Zadarnic ∫i tardiv s-au mobilizat autorit„˛ile, mini∫trii transporturilor, ai administra˛iei ∫i internelor, prefectul ∫i Comandamentul pentru Prevenirea Dezastrelor, ar„t‚nd o solicitudine ∫i o frenezie perfid„, mai mult electoral„, _post factum_ . Pagubele materiale ∫i pierderile de vie˛i omene∫ti sunt nu doar urm„rile unui simplu accident rutier, ci dovada clar„ c„ societatea rom‚neasc„ este sc„pat„ de sub orice control.

Dac„ m„car acum, dup„ tragicul accident, se dore∫te ca astfel de drame s„ nu se mai repete, a∫tept„m de la actuala putere m„suri drastice de pedepsire a vinova˛ilor. Limit‚ndu-se doar la paliativele desp„gubirilor materiale, a repar„rii distrugerilor ∫i la atribuirea unor sume de bani familiilor r„mase f„r„ ma∫ini, f„r„ case, f„r„ sprijin, f„r„ p„rin˛i, f„r„ copii, nu se vor achita de obliga˛iile morale ∫i legale pe care le au guvernan˛ii fa˛„ de cet„˛enii care i-au adus la putere. F„r„ aplicarea cu fermitate a rigorilor legii, cei ce alearg„ numai dup„ chiverniseal„ personal„, dup„ acumulare de averi, abandon‚nd popula˛ia Ón ghearele mafiei atotst„p‚nitoare ∫i atotdistrug„toare, vor face ca bomba cu ceas a nemul˛umirii populare care tic„ie Ón societatea rom‚neasc„ s„ explodeze Óntr-o zi, arunc‚ndu-ne pe to˛i Ón haosul r„zboiului civil.

Mai l„sa˛i, domnilor guvernan˛i, ho˛ia, afacerile oneroase, corup˛ia generalizat„, mita electoral„, abuzurile ∫i desfr‚ul, v‚n„torile ∫i chiolhanurile ∫i mai ocupa˛i-v„ ∫i cu corecta administrare a treburilor publice. Ajunge at‚ta demen˛„ cumulard„ ∫i antina˛ional„. Œn ce lume dori˛i dumneavoastr„ s„ ne integra˛i? Œn lumea civilizat„ a ordinii, a legii, a prosperit„˛ii ∫i democra˛iei, Ón lumea a treia a s„r„ciei, mizeriei, anarhiei ∫i debusol„rii sau de-a dreptul Ón lumea de apoi?

Mai devreme sau mai t‚rziu ve˛i pl„ti nu numai cu averile, ci ∫i cu libertatea sau chiar cu via˛a pentru f„r„delegile ∫i comportamentul vostru barbar. Mai avem, totu∫i, o patrie, l„sat„ de str„mo∫i. Nu ne-o spulbera˛i! Nu ne mai traumatiza˛i cu grobianismul dumneavoastr„ de ∫obolani apatrizi ∫i f„r„ Dumnezeu! Trezi˛i-v„!

Grigore Emil R„dulescu

#138444

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn Óncercarea de a restructura/privatiza unele societ„˛i de stat, Guvernul a hot„r‚t s„ anuleze datoriile bugetare ∫i penalit„˛ile de Ónt‚rziere pentru 31 de societ„˛i de stat.

Dincolo de justificarea strict economic„ a unor asemenea m„suri de clemen˛„, exist„ un dublu standard de abordare, o discriminare Óntre sectorul de stat ∫i cel privat. Œn timp ce unit„˛ile de stat beneficiaz„ de ∫tergerea datoriilor restante ∫i a penalit„˛ilor de Ónt‚rziere, autorit„˛ile execut„ silit, cu o grab„ suspect„, firme private cu restan˛e adesea incomparabil mai mici. Nu spunem, desigur, s„ fie anulate din condei toate datoriile societ„˛ilor comerciale, indiferent cine ar fi proprietarul. Œns„, dac„ statul a g„sit aceast„ form„ de sprijinire a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 companiilor pe care le administreaz„, ar trebui s„ se g‚ndeasc„ ∫i la una de stimulare a mediului de afaceri privat. Iar semnalele c„ este nevoie de a∫a ceva au fost date chiar de investitori, fie ei rom‚ni sau str„ini.

Cu mai pu˛in de dou„ luni Ón urm„, Nemad Pacek, directorul grupului îThe Economist“, ar„ta c„ Rom‚nia are greut„˛i s„ intre Ón competi˛ia pentru atragerea investitorilor str„ini tocmai din cauza impozitului prea mare pe profit. De∫i for˛a de munc„ este Ónc„ ieftin„ la noi, firmele str„ine sunt descurajate de fiscalitatea extrem de ridicat„ pe salarii. A∫a se explic„ ∫i un alt fenomen care Óngrijoreaz„ autorit„˛ile: deficitul de cont curent.

Cu ocazia Ónt‚lnirii anuale a Asocia˛iei Pie˛elor Financiare, guvernatorul B„ncii Na˛ionale, Mugur Is„rescu, a recunoscut c„ taxele sufocante scad productivitatea. Deoarece produsele rom‚ne∫ti nu mai sunt competitive nici pe pia˛a intern„, din cauza costurilor mari de produc˛ie, tot mai multe firme aleg s„ importe acelea∫i m„rfuri la pre˛uri sensibil mai mici. A∫a apare deficitul de cont curent, cre‚ndu-se o presiune prea mare pe importuri ∫i pe cererea de valut„ pentru achitarea lor.

Relaxarea fiscal„ luat„ Ón discu˛ie de autorit„˛i pentru anul viitor nu rezolv„ Óns„ problema datoriilor acumulate p‚n„ acum de sectorul privat. Firmele private sunt dezavantajate de anul„rile de taxe ∫i impozite, valabile doar pentru sectorul de stat. Iar motiva˛ia c„ sprijinul guvernamental are ∫i rolul de a stopa ∫omajul e cam ∫ubred„. Œn momentul de fa˛„ nu colo∫ii industriali neprivatiza˛i sunt cei mai mari generatori de ∫omeri, ci tocmai sectorul privat.

Datele statistice arat„ c„ rata ∫omajului se afl„ Óntr-o u∫oar„ cre∫tere la nivel na˛ional, ajung‚nd la 7,7% Ón februarie anul trecut, comparativ cu 7,6% Ónregistrat Ón luna ianuarie. Altfel spus, Óntr-o singur„ lun„, cam 8.900 de oameni au r„mas f„r„ locuri de munc„.

O analiz„ recent„, apar˛in‚nd Agen˛iei Na˛ionale de Ocupare a For˛ei de Munc„, demonstra o realitate penibil„: Ón loc s„ fie creator de locuri de munc„, sectorul privat a ajuns s„ fie generator de ∫omeri, Ón condi˛iile Ón care mai bine de jum„tate dintre cei r„ma∫i pe drumuri provin de la firmele particulare.

Din p„cate, nici privatizarea marilor societ„˛i nu a avut darul s„ rezolve problema ∫omajului. Dimpotriv„, tot statul a fost acela care a scos bani de la buget pentru cei peste 700.000 de ∫omeri, Guvernul cheltuind mai mult de 2.500 de miliarde de lei din bugetele asigur„rilor pentru ∫omaj. Banii provin, fire∫te, tot din suprataxarea firmelor private.

Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t num„rul de firme private este Ón sc„dere. Œn condi˛iile Ón care nu sectorul de stat, ci cel privat genereaz„ grosul produsului intern brut, grija guvernan˛ilor ar trebui s„ se Óndrepte tocmai spre acesta din urm„, ca motor al cre∫terii economice.

Anul trecut, spre exemplu, Óntr-o singur„ lun„ s-au desfiin˛at tot at‚tea societ„˛i c‚t Ón perioada 1990—2002.

Dac„ situa˛ia se va perpetua ∫i nu vor fi luate m„suri de sprijinire a firmelor private, atunci autorit„˛ile vor fi obligate s„ g„seasc„ de lucru nu pentru 20.000-30.000 de poten˛iali ∫omeri din sectorul de stat, ci pentru 40% din for˛a de munc„ angajat„, deocamdat„, de societ„˛ile private.

Ioan Sonea

#144236

## îCampanie continu„“

Se apropie sf‚r∫itul anului ∫colar. Elevii vor premii. Profesorii vor prime. ™i unii, ∫i ceilal˛i a∫teapt„ de fapt mila Guvernului. Dac„ primii pot fi Ón∫ela˛i mai u∫or, cu c„r˛i de pove∫ti cump„rate din banii p„rin˛ilor sau ai unor binevoitori, profesorii se g‚ndesc c„ vine vara ∫i au dreptul la un concediu Ón care s„ se refac„, s„ se bucure de o excursie Ón str„in„tate (?!) sau Óntr-o sta˛iune, la munte sau la mare, ca Ón filmele vechi.

Singura problem„ este c„ nu au bani. Au avut promisiuni care nu s-au materializat. C‚teva sindicate din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar — Federa˛ia Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚nt, Federa˛ia Educa˛iei Na˛ionale ∫i Federa˛ia îSpiru Haret“ — promit o grev„ de avertisment, un miting ∫i un mar∫ de protest Ón Bucure∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Cu pu˛in timp Ón urm„ sindicatele cereau Executivului negocierea unei noi legi a salariz„rii pentru personalul didactic, nedidactic ∫i auxiliar, prin care salariile Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar s„ se dubleze Ón dou„ etape: cu 50% de la 1 septembrie 2004 ∫i cu Ónc„ 50% de la 1 ianuarie 2005. Nemul˛umirile au la baz„ faptul c„ Guvernul nu a oferit garan˛ii de respectare a termenelor solicitate pentru majorarea salariilor Óntregului personal din Ónv„˛„m‚nt, cre∫terea salarial„ de 5% nu a fost acordat„ ∫i pentru personalul nedidactic, nu s-a rezolvat problema includerii indemniza˛iei de dirigen˛ie ∫i a sporului de doctorat Ón categoria celor care constituie baza de calcul pentru sporurile ∫i indemniza˛iile care se calculeaz„ in raport cu salariul de baz„.

Chiar dac„ de la 1 mai salariile personalului didactic ∫i didactic auxiliar din Ónv„˛„m‚nt cresc Ón medie cu 5%, aceast„ cre∫tere nu se Óncadreaz„ Ón promisiunile vechi ∫i noi. Din nou, Guvernul promite c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului ∫colar va ap„rea proiectul unei Legi privind salarizarea personalului din Ónv„˛„m‚nt. Dar acest proiect nu umple punga.

Problema cea mai grav„ care are consecin˛e asupra ∫colii este declinul demografic. Nu peste mult timp ∫colile nu vor mai avea elevi. Conform unei statistici elaborate de Ministerul Muncii privind popula˛ia Rom‚niei, suntem frunta∫ii europeni la mortalitate, Ón timp ce rata natalit„˛ii este Ón continu„ sc„dere: Ón 2002 se n„scuser„ cu 30% mai pu˛ini copii fa˛„ de 1990, Ón timp ce popula˛ia Ón v‚rst„ de peste 68 de ani crescuse p‚n„ la 13,6 %, fa˛„ de 11% Ón 1992. Œn 2002 s-a Ónregistrat cea mai sc„zut„ rat„ a c„s„toriilor din ultimii 50 de ani. Œn ultimii patru ani, HIV/SIDA a f„cut de trei ori mai multe victime, rata maxim„ de infec˛ie constat‚ndu-se la grupa de v‚rst„ de 13—24 de ani. Œn acela∫i timp se intensific„ migra˛ia, care se dubleaz„ de la un an la altul. ™i Ón acest domeniu se fac proiecte ∫i promisiuni. Totul ca Óntr-o campanie electoral„. Dar chiar a∫a ∫i este starea Rom‚niei: o campanie continu„.

™i cum alegerile locale bat la u∫a fiec„rui rom‚n, p‚n„ acum partidele ∫i politicienii au investit, doar Óntr-o s„pt„m‚n„, pentru viitorul lor, suma de 1.000.000 dolari. Conform datelor furnizate de pres„, P.S.D. este frunta∫, cu 289.780 de dolari, urm‚nd P.U.R., cu 191.667 dolari, Alian˛a P.N.L.-P.D., 105.892 dolari, P.N.L., 60.007 dolari, P.D., 25.616 dolari, P.E.R., 11.626 dolari, P.N.G., 11.396 dolari; P.R.M., cu 4.998 etc. Nu Óndr„znim s„ Óntreb„m de unde provin banii. Dac„ to˛i banii ace∫tia ar fi investi˛i Ón ∫coli, c„mine, medicamente, alta ar fi soarta profesorilor. Dar profesorii sunt formatori de opinie ∫i ∫tiu ce au de f„cut. C‚te c„r˛i, caiete, rechizite s-ar putea acorda cu titlu gratuit ∫colarilor, Ón locul afi∫elor ∫i materialelor de propagand„ rupte de adversari ∫i de ploaie?

Dar a∫a-i rom‚nul, vrea spectacole ∫i circ, pentru a se r„zbuna pe el Ónsu∫i.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#148042

Guvernul se laud„ de circa un an cu lupta anticorup˛ie, dup„ ce a adus Ón Parlament un pachet de legi privind pretinsa diminuare a corup˛iei, ca o consecin˛„ fireasc„ a sesiz„rilor din ce Ón ce mai numeroase pe tema r„sp‚ndirii acestui flagel la toate nivelurile societ„˛ii.

Corup˛ia, fenomen legat strict de puterea politic„ ∫i administrativ„, a cunoscut salturi spectaculoase, cuprinz‚nd inclusiv nivelul guvernamental, cazurile de mini∫tri implica˛i fiind concludente. Cu toate acestea, se observ„ c„ un alt ministru chemat s„ contribuie la st‚rpirea corup˛iei Ó∫i declin„ competen˛a ∫i ne asigur„ c„ Ón societatea rom‚neasc„ exist„ practici mafiote, de parc„ noi nu am ∫ti, dar f„r„ s„ aib„ capacitatea s„ intervin„ prin megaministerul controlului.

Baronii locali, Ónv„˛a˛i ∫i ocroti˛i de baronii centrali ai P.S.D., au Ónvins ∫i au reu∫it s„-∫i men˛in„ pozi˛ia cu sprijinul pre∫edintelui Ion Iliescu ∫i prim-ministrului Adrian N„stase. Primul face campanie electoral„ ∫i se afi∫eaz„ cu baronii, al doilea i-a pus pe listele pentru alegerile locale, ca s„ nu-∫i Ónchid„ pu∫culi˛ele sau s„ vorbeasc„ despre sumele pe care le-au v„rsat la partid ori la persoane sus-puse.

Constat„m c„ neputin˛a ministrului controlului se transform„ Ón strig„te c„ mai sunt baroni, Óns„ numai la opozi˛ie, ∫i-∫i permite s„ aduc„ Ón aten˛ia opiniei publice cazuri Ónchise de justi˛ie, care nu au nici o leg„tur„ cu via˛a politic„. Dac„ acest ministru mai avea o urm„ de credibilitate profesional„, acum a pierdut-o definitiv: incompeten˛a, politicianismul, ap„rarea sistemului corupt este tot ce define∫te un ministru care trebuia s„ fac„ din control un instrument echidistant politic, un instrument de sanc˛ionare a celor care Óncalc„ legea, un instrument prin care statul s„ impun„ domnia legii.

Œnc„ o ∫ans„ ratat„ din cauza caracteristicilor actualului Guvern ∫i partid de guvern„m‚nt: demagogie, minciun„, manipulare ∫i sacrificarea oric„rui principiu de dragul c‚∫tig„rii alegerilor ∫i perpetu„rii la putere.

Ioan Timi∫

#152050

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Reforma sistemului judec„toresc ∫i consolidarea statutului magistra˛ilor reprezint„ o prioritate pentru Guvernul Rom‚niei. Obiectivul principal al reformei Ón justi˛ie Ól reprezint„ consolidarea independen˛ei statutului magistratului, precum ∫i asigurarea realiz„rii eficiente a actului de justi˛ie, de natur„ a r„spunde nevoilor cet„˛enilor ∫i a asigura compatibilitatea sistemului judiciar rom‚nesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Reforma prive∫te Ón primul r‚nd garantarea independen˛ei justi˛iei. M„surile care se au Ón vedere pentru realizarea acestui obiectiv se refer„ Ón principal la consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, Ónt„rirea rolului acestuia prin introducerea principiului colegialit„˛ii, exercitarea exclusiv„ a unor atribu˛ii legate de numirea, promovarea, sanc˛ionarea ∫i eliberarea din func˛ie a magistra˛ilor, restr‚ngerea posibilit„˛ii procurorului general de a introduce recurs extraordinar Ómpotriva hot„r‚rilor judec„tore∫ti, cre∫terea autonomiei Institutului Na˛ional al Magistraturii ∫i eliminarea posibilit„˛ii numirii de judec„tori sau procurori f„r„ participarea la un examen special.

O alt„ prioritate Ón acest domeniu o constituie formarea continu„ a judec„torilor. Avem Ón vedere dezvoltarea de programe de perfec˛ionare profesional„ at‚t pentru judec„tori, c‚t ∫i pentru celelalte categorii de profesiuni juridice: executori judec„tore∫ti, grefieri ∫i personal din Ministerul Justi˛iei.

Capacitatea administrativ„ a instan˛elor va fi Ómbun„t„˛it„ prin ocuparea locurilor vacante, angajarea de judec„tori pentru sec˛iile speciale de minori, Ómbun„t„˛irea infrastructurii tribunalelor, generalizarea sistemului integrat de management al dosarelor, reorganizarea unor instan˛e ∫i Ónfiin˛area unor sedii secundare acolo unde acest lucru se justific„ din punct de vedere al volumului de activitate.

Toate aceste m„suri fac parte din strategia de aderare a Guvernului Rom‚niei, pentru alinierea institu˛ional„, m„sur„ absolut necesar„ pentru semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Virgil Popescu

#154229

îCampania electoral„ a P.S.D. — corectitudine ∫i decen˛„ politic„“

Partidul Social Democrat a declarat ∫i sus˛inut de la Ónceputul campaniei pentru alegerea autorit„˛ilor publice locale c„ dore∫te o atmosfer„ de corectitudine, de confruntare principial„ ∫i dezbatere deschis„ Ón fa˛a electoratului, care s„ dovedeasc„ c„ procedurile democratice sunt bine Ónsu∫ite ∫i aplicate Ón societatea rom‚neasc„.

Pe toat„ durata campaniei electorale, P.S.D. a demonstrat c„ Óntre declara˛ii ∫i fapte este o deplin„ concordan˛„, un deplin respect fa˛„ de partenerii de campanie, chiar afla˛i Ón opozi˛ie, dar ∫i fa˛„ de electorat. P.S.D. nu a abordat campania cu agresivitate fa˛„ de opozi˛ie, ci cu luciditate ∫i pragmatism, prezent‚ndu-∫i realiz„rile de p‚n„ acum, echipele de candida˛i ∫i oferta electoral„ pentru urm„torii patru ani, l„s‚nd cet„˛enii s„ aprecieze singuri Óndeplinirea angajamentelor din anul 2000 ∫i valoarea noilor propuneri.

Opozi˛ia, reprezentat„ de P.D. ∫i P.N.L., Ó∫i fundamenteaz„ Óns„ Óntreaga campanie pe o agresivitate nu numai nemotivat„, dar ∫i cu scopul clar de a deturna aten˛ia electoratului Ón alte direc˛ii, pentru a nu-i l„sa timp de evaluare, c‚nt„rire corect„ ∫i implicare con∫tient„ Ón procesul de votare.

Absurdul pozi˛iilor adoptate de P.N.L. ∫i P.D. este demonstrat ∫i de vehemen˛a cu care Ó∫i permit s„ pretind„ ca vizitele pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, Ón ˛ar„ s„ nu mai aib„ loc Ón perioada campaniei electorale. Absurditatea revendic„rilor P.D. ∫i P.N.L. se adaug„ necunoa∫terii ∫i ignor„rii prevederilor constitu˛ionale, dar ∫i dep„∫irii oric„ror limite de exprimare, comportament civilizat, atitudine european„, a∫a cum aceast„ alian˛„ ar trebui s„-∫i impun„ m„car din norme elementare de educa˛ie politic„.

Comportamentul electoral din teritoriu al P.D. ∫i P.N.L. dovede∫te aceea∫i fundamentare pe agresivitate rigid„, f„r„ onestitate ∫i justificare sau considera˛ie fa˛„ de electorat. La Ónt‚lnirile electorale pe care le au reprezentan˛i ai P.S.D. Ón teritoriu, deseori, membri ai partidelor de opozi˛ie infiltreaz„ grupuri de presiune, de altfel, bine cunoscute ca apartenen˛„ politic„ pe plan local, provoac„ dezordine sau manifest„ri ostile, Ó∫i difuzeaz„ materiale electorale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Dac„ Ón teritoriu manifest„rile sunt clar tenden˛ioase, Ón fa˛a mass-media reprezentan˛ii opozi˛iei devin subit cavaleri declara˛i ai corectitudinii, afi∫‚ndu-∫i o imagine de dezavantaja˛i ∫i discrimina˛i. Din du∫mani ai migra˛iei politice, Ón principiu ∫i numai Ón mass-media, opozi˛ia nu ezit„ ∫i nu scap„ nici un prilej pentru a prelua membri de la alte partide, chiar ∫i Ón ultima zi de depunere a listelor de candidaturi pentru alegeri.

Atitudinea duplicitar„, atacurile gratuite asupra P.S.D., lansarea unor teme false, precum posibila fraud„ electoral„, demagogia, sunt presupusele arme politice cu care opozi˛ia vrea s„ c‚∫tige pozi˛ii electorale avantajoase.

Œn contrast evident cu astfel de manevre, P.S.D. are r„bdarea ∫i decen˛a politic„ de a r„spunde civilizat tuturor provoc„rilor, f„r„ a le genera, de a promova o campanie electoral„ corect„, de nivel european. Electoratul apreciaz„ faptele, evalueaz„ propunerile ∫i chiar modul de prezentare Ón alegeri ca garan˛ii ale aplic„rii Ón viitor a cerin˛elor unei vie˛i democratice.

V„ mul˛umesc.

Valeriu ™tefan Zgonea

#157632

## îTeze ∫i antiteze“

Apropierea momentului alegerilor locale corespunde cu intensificarea, dar ∫i cu nuan˛area atacurilor opozi˛iei la adresa partidului de guvern„m‚nt.

S„pt„m‚na trecut„, reprezentan˛ii opozi˛iei Ó∫i s„pau propria groap„. Œntr-un t‚rziu au Ón˛eles ∫i au t„cut. Ei sus˛ineau c„ administra˛ia local„ e plin„ de corup˛ie, admi˛‚nd c„ cei mai corup˛i sunt reprezentan˛ii lor Ón prim„rii ∫i Ón consiliile locale.

Pornindu-se, probabil, de la aceast„ constatare, s-a abandonat Ón mare m„sur„ tema corup˛iei ca tem„ electoral„. Opozi˛ia a devenit, brusc, preocupat„ aproape excesiv de ideea fraud„rii alegerilor de c„tre P.S.D. O astfel de g‚ndire este de-a dreptul aberant„ fie ∫i observ‚nd — nu este nevoie de analiz„ — rezultatele sondajelor de opinie, indiferent de institutul care le-a realizat. Un partid plasat Ón fruntea clasamentului competi˛iei electorale nu are de ce s„-∫i preg„teasc„ vreo strategie abscons„ ∫i frauduloas„!

Recent, opozi˛ia a mai g„sit o tem„ de atac: pre∫edintele Iliescu ar face campanie pentru P.S.D., motiv pentru care Alian˛a P.N.L-P.D. se g‚nde∫te s„ Óncerce declan∫area procedurilor de suspendare a ∫efului statului! Personajele care au lansat respectiva chestiune sunt Óntr-o penibil„ criz„ de idei! Dac„ ar fi g‚ndit Ónainte de a formula, ar fi ajuns la concluzia c„ demersul este nu numai pueril, dar ∫i lipsit de cel mai elementar sim˛ practic! Œmi voi demonstra afirma˛ia printr-o metod„ logico-matematic„ binecunoscut„: reducerea la absurd.

Admi˛‚nd, prin absurd, c„ ar reu∫i declan∫area procedurilor de suspendare ∫i finalitatea propus„, ce ar ob˛ine, ˛in‚nd cont de faptul c„ suntem, deja, Ón ultima decad„ a lunii mai? R„spunsul este: nimic! Dac„ doresc alegeri anticipate, Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale, acestea s-ar desf„∫ura, Ónt‚mpl„tor, la termen! Acela∫i nimic l-ar ob˛ine ∫i ˛in‚nd cont de faptul

c„, Ón conformitate cu legea fundamental„, pe care demonstreaz„ fie c„ nu o cunosc Ón liter„, fie c„ nu o cunosc Ón spirit, interimatul ar fi asigurat de pre∫edintele Senatului!

Abera˛ia s„pt„m‚nii, dup„ gafa s„pt„m‚nii!, s-a transformat Óntr-o cre∫tere a Óncrederii electoratului Ón partidul lui Iliescu ∫i N„stase. Opozi˛ia caut„, prin orice mijloc, s„ creeze o bre∫„ Óntre partidul de guvern„m‚nt ∫i pre∫edintele Rom‚niei. Este inutil s„ detaliez de ce, dar reamintesc c„ nu au reu∫it niciodat„ cu aceast„ tem„. Pre∫edintele se va Óntoarce la partid, ∫i pre∫edintele partidului va deveni pre∫edintele Rom‚niei.

Un semn al realit„˛ii sub care Ón˛elege opozi˛ia s„ se comporte Ón campanie, al climatului pe care Óncearc„ s„-l induc„, este frecven˛a cu care apare ideea c„ scopul alegerilor din 6 iunie este îeliminarea P.S.D. de la putere“! Subliniez, pe de o parte, c„ Ón iunie sunt alegeri locale ∫i, pe de alt„ parte, c„ un asemenea obiectiv ∫i l-ar putea propune, eventual, pentru alegerile generale ∫i preziden˛iale, din noiembrie-decembrie!

Dar recentele postere ale Alian˛ei P.N.L.-P.D., prezen˛a pre∫edin˛ilor celor dou„ partide Ón toate spoturile demonstreaz„ lipsa clar„ de preocupare pentru c‚∫tigarea alegerilor locale. Aceste partide au Ónceput campania pentru alegeri generale, mai pu˛in preziden˛iale. Acolo lucrurile sunt clare... A∫a prezint„ clar mass-media.

Cei care atac„ P.S.D. duc o politic„ agresiv„ Ón Óncercarea de a-∫i defini locul Ón spa˛iul politic, crez‚nd c„ astfel Ó∫i cresc ∫ansele electorale. Din p„cate pentru adversarii P.S.D., ace∫tia nu ∫i-au schimbat fundamental electoratul astfel Ónc‚t s„ se stabileasc„ Ón zona politic„ pe care o descriu temele de propagand„. Œn aceste condi˛ii, se orienteaz„, neinspirat, spre pozi˛ii fundamentaliste antiguvernamentale ∫i anti-P.S.D. Devine sesizabil„ chiar o lupt„ pentru impunerea unor mai vechi tendin˛e radicale, Ón dauna pragmatismului care p„ruse a-∫i face loc la un moment dat.

Diferen˛a dintre modul opozi˛iei ∫i cel al P.S.D. de a ac˛iona este diferen˛a dintre joaca de-a alegerile ∫i ac˛iunea concret„, ferm„, constructiv„. Nu vom r„spunde provoc„rilor de a intra Ón dispute sterile care ne-ar Óndep„rta de la inten˛iile noastre ∫i de la problemele reale ale societ„˛ii: o mai bun„ slujire a cet„˛eanului, solu˛ii economico-administrative concrete, modernizarea economiei, cre∫terea nivelului de trai, finalizarea negocierilor pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Ceea ce ne intereseaz„ Ón cel mai Ónalt grad, ca partid de guvern„m‚nt, este asigurarea unei stabilit„˛i a dezvolt„rii ∫i a institu˛iilor. Prin urmare, vom insista s„ ducem campania electoral„ pe terenul real al faptelor, nicidecum pe cel al demagogiei ∫i al populismului.

Calea pe care vom merge ∫i pe care o consider„m just„ este cea a promov„rii valorilor sociale ∫i a construirii politicilor bazate pe acestea, Ón folosul cet„˛eanului. Este vorba nu numai despre o op˛iune fundamental„ a Partidului Social Democrat, ci ∫i despre o necesitate pentru Rom‚nia mileniului III. Pe aceast„ linie se va desf„∫ura campania noastr„ electoral„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004

Valer Dorneanu

#164721

Eu cred c„ nici Biroul permanent ∫i nici Comitetul ordinii de zi, care au stabilit acest lucru, n-au gre∫it, ci au interpretat constructiv regulamentul ∫i au analizat interesele ˛„rii, ∫i din punct de vedere politic au stabilit, Ón leg„tur„ cu acest act normativ, care face parte din pachetul prioritar, din pachetul care a f„cut de multe ori obiect de analiz„ Ón Comisia European„ ∫i condi˛ioneaz„ Óncheierea negocierilor la capitolul 24, cele dou„ organisme au stabilit c„ este Ón interesul ˛„rii ca lucrurile s„ se desf„∫oare Ón acest fel.

Partidele care au votat pentru acest lucru sunt dintre cele care nu numai declar„ c„ sprijin„ procesul de integrare, dar chiar ∫i demonstreaz„ acest lucru ∫i

Œmi pare r„u c„ dumneavoastr„ politiza˛i regulamentul, Ón primul r‚nd!

Œn al doilea r‚nd, sunt surprins cu adev„rat c„ dumneavoastr„, un eminent jurist, spune˛i c„ interpreta˛i constructiv regulamentul, c‚nd regulamentul spune clar: îcel pu˛in 3 zile.“ Este aritmetic„ simpl„, elementar„, de clasa I. Eu cred c„ nimeni nu-∫i poate permite aceast„ exagerare a termenului prev„zut de regulament.

Iar Ón ceea ce prive∫te comentariul politic, eu m„ ab˛in s„ fac asemenea comentarii. Dumneavoastr„ probabil ave˛i motive pentru care s„ o face˛i. Eu spun un singur lucru: dac„ Guvernul voia ca acest pachet de legi necesare integr„rii europene s„ treac„ corect prin Parlament, trebuia s„ se gr„beasc„ s„-l fac„, nu s„ for˛eze m‚na Parlamentului, nu s„ aduc„ din nou Parlamentul Ón situa˛ia de a fi o anex„ am„r‚t„ a Executivului. Eu cred c„ dumneavoastr„, ca pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, trebuie s„ ap„ra˛i Ón primul r‚nd interesele Legislativului, ale democra˛iei, ∫i nu ale Guvernului, chiar dac„ sunte˛i vicepre∫edinte P.S.D.!

Œn acest sens, v„ rog s„ interpreta˛i regulamentul ∫i s„-l aplica˛i corect!

Augustin Lucian Bolca∫

#167762

Pornesc de la un adev„r incontestabil: ieri a fost un consens al Biroului permanent, Ón a se pune pe rolul Camerei Deputa˛ilor dezbaterea acestui proiect de lege, chiar Ón condi˛iile Ón care raportul a fost difuzat c‚nd a fost difuzat. De asemenea, a fost un consens al Comitetului ordinii de zi, nimeni nu a f„cut nici un fel de obiec˛ie cu privire la aceast„ Ómprejurare.

Problema ridicat„, Ón ceea ce prive∫te interpretarea regulamentului, mi se pare formal„ ∫i nelucrativ„.

Sigur, este de discutat dac„ ne afl„m Óntr-adev„r Óntr-o procedur„ de urgen˛„, a∫a cum ne impune regulamentul, sau am ie∫it din cadrele procedurii de urgen˛„, cum probabil se va spune Ón replic„, pentru c„ termenele pentru depunerea amendamentelor ∫i Óntocmirea rapoartelor au fost altele. Dar ne implic„m Óntr-o discu˛ie formal„ ∫i nelucrativ„. Este formal„ ∫i nelucrativ„ dac„ ne arunc„m ochii pe raportul comisiei, care con˛ine un sfert de pagin„, ∫i pe textul amendamentelor discutate care, surprinz„tor pentru mine, dar poate bine f„cut, reia toate articolele acestui proiect de lege, majoritatea cu men˛iunea: îtext nemodificat“.

Œn ceea ce prive∫te amendamentele care au apar˛inut numai comisiei, sunt amendamente pe care le dator„m ∫i Ói mul˛umim domnului deputat ™tefan Cazimir, care are amendamente privind corecta ∫i gramaticala formulare a dispozi˛iilor legislative. Exist„ un singur amendament discutat, Ón care introduce un text nou ∫i at‚ta tot.

Problem„: este necesar s„ am‚n„m dezbaterea acestui proiect de lege Ón condi˛iile Ón care un singur amendament este valabil de a fi discutat Ón acest plen sau nu?! Din p„cate, la ora actual„ nu mai putem Óndrepta nimic, alte amendamente nu exist„, ∫i legea este a∫a cum este. Este adev„rat c„ pozi˛ia noastr„ pe care o vom expune Ón cadrul dezbaterilor generale ne ∫i permite aceast„ lejeritate de op˛iune, dar eu cred c„ este o op˛iune corect„.

Œntre literele regulamentului, interpretabile, prevaleaz„ hot„r‚rea Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi, care a fost, repet, f„r„ nici un fel de dubiu, ∫i prevaleaz„ ∫i hot„r‚rea dumneavoastr„.

Dac„ mai exist„ vreun echivoc, pentru a nu crea probleme procedurale, artificiale, v-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot acest incident disputat, s„ vedem dac„ plenul este de acord cu ceea ce a hot„r‚t Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.

V„ mul˛umesc.

Valer Dorneanu

#171048

Stima˛i colegi,

Ordinea de zi ∫i programul de lucru sunt stabilite, potrivit regulamentului, de c„tre Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi. Œn consecin˛„, trecem la dezbaterea acestui proiect.

V-a∫ propune s„ nu limit„m nici interven˛iile prealabile, nici la dezbateri, dar totu∫i s„ fim rezonabili, pentru a realiza o dezbatere fluid„.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog, doamna ministru, s„ prezenta˛i acest proiect, cu aceea∫i rug„minte ∫i pentru dumneavoastr„, de sintez„ ∫i concizie.

## **Doamna Rodica Constantinovici** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, consacr„ Ón dispozi˛iile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independen˛ei justi˛iei. Totodat„, legea fundamental„ stabile∫te o nou„ componen˛„ ∫i structur„ a Consiliului Superior al Magistraturii, precum ∫i noi atribu˛ii.

Œn conformitate cu prevederile constitu˛ionale, proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urm„re∫te, Ón principal, stabilirea rolului acestui organism, ca unic for cu atribu˛ii Ón evolu˛ia carierei magistra˛ilor, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unui aparat administrativ ∫i a unui buget propriu, asigurarea reprezent„rii Ón Consiliul Superior al Magistraturii a judec„torilor ∫i a procurorilor de la instan˛ele ∫i parchetele de toate gradele, participarea reprezentan˛ilor societ„˛ii civile la lucr„rile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficien˛ei activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o reglementare complet„ a modului de organizare ∫i func˛ionare, a atribu˛iilor plenului ∫i a sec˛iilor, precum ∫i a statutului membrilor s„i.

Potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii asigur„ func˛ionarea eficient„ a sistemului judiciar ∫i respectarea legii Ón desf„∫urarea carierei profesionale a magistra˛ilor.

Structura consiliului ∫i modul de alegere a membrilor sunt reglementate lu‚ndu-se Ón considerare dispozi˛iile constitu˛ionale. Modul de desf„∫urare a alegerilor ˛ine seama de necesitatea asigur„rii unei reprezent„ri c‚t mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 largi a membrilor corpului magistra˛ilor, astfel Ónc‚t Ón procesul de alegere s„ participe judec„torii ∫i procurorii de la toate instan˛ele ∫i parchetele. Aceast„ participare se realizeaz„ Ón cadrul adun„rilor generale ale magistra˛ilor, prin vot direct, secret ∫i personal. Sistemul de alegere a magistra˛ilor Ón Consiliul Superior al Magistraturii are la baz„ depunerea de candidaturi, fiind asigurat„ transparen˛a procedurilor de alegere.

Œn concep˛ia proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii func˛ioneaz„ ca organ cu activitate permanent„, hot„r‚rile lu‚ndu-se Ón plen sau Ón sec˛ii.

Œn vederea asigur„rii transparen˛ei activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabile∫te, ca principiu, publicitatea ∫edin˛elor plenului ∫i ale sec˛iilor, cu excep˛ia situa˛iilor Ón care se hot„r„∫te, cu votul majorit„˛ii, ca acestea s„ nu fie publice.

Œn consacrarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independen˛ei justi˛iei, proiectul stabile∫te atribu˛iile plenului ∫i ale sec˛iilor cu privire la cariera magistra˛ilor, recrutarea, evaluarea, formarea ∫i examenele acestora.

Œn domeniul r„spunderii disciplinare a magistra˛ilor proiectul instituie competen˛a exclusiv„ a sec˛iilor Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica magistra˛ilor sanc˛iuni disciplinare, fiind totodat„ asigurat„ calea de atac la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ómpotriva hot„r‚rilor pronun˛ate Ón aceast„ materie.

Sunt reglementate garan˛ii importante, indispensabile unui proces echitabil, const‚nd Ón obligativitatea cercet„rii prealabile ∫i asigurarea dreptului la ap„rare.

f n‚nd seama de rolul pe care-l are de Óndeplinit Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul reglementeaz„ statutul membrilor acestuia.

Œn vederea asigur„rii reprezentativit„˛ii magistra˛ilor ale∫i Ón Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul prevede c„ ace∫tia nu pot fi promova˛i pe durata mandatului, iar transferul sau deta∫area Ón func˛ii din afara instan˛elor sau a parchetelor conduce la pierderea calit„˛ii de membru al consiliului.

Pentru asigurarea unei independen˛e reale Ón exercitarea func˛iei, proiectul reglementeaz„ incompatibilitatea dintre calitatea de reprezentant al societ„˛ii civile Ón Consiliul Superior al Magistraturii ∫i calitatea de parlamentar, ales local, func˛ionar public, magistrat Ón activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judec„toresc Ón exerci˛iu.

De asemenea, din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, Ón acela∫i timp, Ón timpul aceluia∫i mandat, so˛i sau rude ori afini p‚n„ la gradul IV, inclusiv.

Av‚nd Ón vedere noile atribu˛ii ale Consiliului Superior al Magistraturii ∫i nevoia de a asigura o real„ autonomie a acestuia, proiectul reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea aparatului propriu, care urmeaz„ s„ fie condus de un secretar general, numit de plen, pentru un mandat de 4 ani, dintre magistra˛ii cu o vechime de cel pu˛in 10 ani Ón func˛ia de judec„tor sau procuror.

Autonomia Consiliului Superior al Magistraturii se reflect„ ∫i Ón faptul c„ va beneficia de buget propriu.

Acesta este proiectul de lege pe care Ól supunem aten˛iei Domniilor voastre spre dezbatere ∫i adoptare. V„ mul˛umesc.

Ion Neagu

#176741

## Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea legislativ„, iar, potrivit dispozi˛iilor art. 75 din Constitu˛ia republicat„ a Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„, competen˛a decizional„ pentru acest proiect revenind Senatului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea puterii judec„tore∫ti, independent„, cu personalitate juridic„, a c„rei activitate este subordonat„ legii.

Este reglementat„ organizarea C.S.M.-ului, Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv structura acestuia, alegerea membrilor s„i, func˛ionarea ca organ cu activitate permanent„, atribu˛iile Consiliului Superior al Magistraturii, ale plenului ∫i sec˛iilor acestora, statutul membrilor, durata mandatului, precum ∫i aparatul propriu al consiliului.

Totodat„, potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii Óndepline∫te ∫i rolul de instan˛„ de judecat„, prin sec˛iile sale, Ón domeniul r„spunderii disciplinare a judec„torilor ∫i a procurorilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat favorabil proiectul de lege men˛ionat mai sus. De asemenea, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a avizat favorabil proiectul de lege pe care-l Ónf„˛i∫„m Domniilor voastre.

Œn conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛ele din 11, 12, 13, 18 ∫i 19 mai 2004. Œn timpul dezbaterilor au fost formulate amendamente, unele fiind admise, altele respinse, conform anexelor.

La dezbateri au participat, Ón calitate de invita˛i, din partea Ministerului Justi˛iei, domnul Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat, ∫i doamna Maria Mari˛escu, director Ón Ministerul Justi˛iei. Din partea Consiliului Superior al Magistraturii a participat domnul judec„tor Dan Lupa∫cu, secretar general, ∫i Alexandru fiuculeanu, secretar general adjunct. De asemenea, au mai participat, din partea Asocia˛iei Magistra˛ilor din Rom‚nia, domnul Victor Ignat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 pre∫edinte, ∫i doamna Viorica Costiniu, precum ∫i doamna Georgiana Iorgulescu, din partea Centrului de resurse juridice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Œn urma dezbaterii Ón comisie s-a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, ca proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise prezentate Ón anexa nr. 1, iar amendamentele respinse, Ón anexa nr. 2 la prezentul raport.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Augustin Lucian Bolca∫

#179844

Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc c„ nu ne limita˛i timpul dezbaterilor generale, pentru c„ acestea sunt esen˛iale Ón cadrul acestui proiect de lege.

F„r„ nici o discu˛ie c„ se confrunt„ dou„ probleme formidabil de importante. Prima este aceea c„ elaborarea unei atari legi este imperios necesar„, Ón primul r‚nd c„ o solicit„ sistemul nostru constitu˛ional. Œn al doilea r‚nd, pentru c„ ea trebuie s„ fie un sistem de garantare, Ón sf‚r∫it, a independen˛ei justi˛iei.

Œn acela∫i timp, Óns„, legea a fost f„cut„ de ni∫te oameni complexa˛i de aceast„ fantom„ a politiz„rii justi˛iei, care a ac˛ionat extraordinar de real p‚n„ acum ∫i care a dus la rezultatele catastrofale care s-au Ónregistrat nu cu privire la imaginea justi˛iei — pentru c„ justi˛ia nu are nevoie de imagine; ea are o zei˛„, are o statuie —, ci cu privire la activitatea ce s-a desf„∫urat Ón concret aici.

Legea trebuia elaborat„, pe de alt„ parte, pentru c„ ea ar fi trebuit ∫i nu are la baz„ un principiu, ∫i anume independen˛a justi˛iei ∫i demnitatea ei trebuie s„ fie garantate de cei care compun aceast„ structur„ a justi˛iei. Œn primul r‚nd, s„ fie garantat„ de demnitatea acestora. Acesta trebuia s„ fie principiul care st„ la baza unui proiect de lege, Ón acest sens.

Dar — ∫i este un îdar“ foarte mare —, sub semnul complexului ∫i al fugii de politizare, s-a realizat o activitate politic„ pe care eu sunt nevoit s„ o denun˛ public de la aceast„ tribun„ a Parlamentului Rom‚niei.

Politizarea justi˛iei a Ónceput Ón 1997, prin Legea nr. 142, elaborat„ de fostul ministru Valeriu Stoica, care Ón cuprinsul acestei legi de organizare judec„toreasc„ a introdus o infla˛ie de atribu˛ii care reveneau ministrului justi˛iei care, practic, a devenit conduc„torul ∫i inspiratorul tuturor deciziilor judec„tore∫ti care s-au dat de atunci. Œn anul 2000 am sperat c„ aceste atribute care au fost conferite ministrului justi˛iei s„ fie folosite pentru a se repune lucrurile pe picioarele lor reale ∫i democratice. ™i Ón acest sens am acceptat ca aceste atribute s„ mai fie

exercitate. Numai c„ s-a Ónt‚mplat ∫i mai r„u: exercitarea lor a Ónsemnat continuarea politicii duse de domnul Valeriu Stoica, de Ónfeudare politic„ a actului de justi˛ie.

La aceast„ or„, c‚nd Ministerul Justi˛iei r„spunde pentru tot ce se Ónt‚mpl„ Ón perimetrul acestei justi˛ii, se urm„re∫te transferarea tuturor atributelor decizionale, f„r„ nici un fel de discern„m‚nt, din perimetrul Ministerului Justi˛iei Ón perimetrul Consiliului Suprem al Magistraturii, sub paravanul asigur„rii independen˛ei justi˛iei. De fapt, este o ac˛iune politic„.

Dac„ echipa domnului Valeriu Stoica, Ón 1997, a Ón˛eles s„ ia conducerea politic„ a justi˛iei, prin atributele date unui organ administrativ, la ora actual„ aceea∫i echip„ care alc„tuie∫te structurile de baz„ ale instan˛elor judec„tore∫ti vrea s„ preia puterea decizional„ ∫i s„ continue aceea∫i politic„ care, repet, este ∫i a fost falimentar„. A∫a ceva nu se poate!

Ne-am obi∫nuit s„ spunem c„ atribu˛iile Ministerului Justi˛iei, ca organ central al administra˛iei de stat, sunt pur administrative. Œn tribunale exist„ o glum„: îMinisterul Justi˛iei s„ numere m„turile!“ Dar, a∫a cum este structurat acest proiect de Lege privind Consiliul Suprem al Magistraturii, ministrul justi˛iei nu va mai num„ra nici m„turile, pentru c„ acest atribut i-a fost acordat consiliului. Pre∫edintele consiliului este ordonator principal de credite. Pre∫edintele consiliului, care stabile∫te toate circumscrip˛iile teritoriale ∫i localit„˛ile care intr„ Ón circumscrip˛iile teritoriale, pre∫edintele acestui Consiliu Suprem al Justi˛iei, care se ocup„ de toat„ problema cadrelor din Ministerul Justi˛iei... ™i, Ón aceste condi˛ii, r„spunderea revine ministrului ∫i decizia Consiliului Suprem...

Am Ón˛eles avertismentul dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, discret ∫i elegant...

Augustin Lucian Bolca∫

#183791

Dar v„ promit c„ n-o s„ mai iau cuv‚ntul, pentru c„ nu mai am la ce s„ iau cuv‚ntul. ™i aici da˛i-mi voie s„ deschid o parantez„: regret incidentul provocat de colegii de la Partidul Liberal ∫i de la Partidul Democrat. S-a profitat de un incident formal, pentru a se face un joc de imagine. V„ rog s„ urm„ri˛i toate amendamentele: Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat nu au nici un amendament ∫i nu aveau ce s„ discute la aceste discu˛ii pe care le doreau am‚nate! Au Óncercat s„-∫i acopere propria lor pozi˛ie politic„ f„c‚nd un joc de imagine, au Óncercat Ón acela∫i timp s„ nu-∫i asume responsabilitatea pentru actul grav care se produce. Pentru c„ actul grav care se produce debuteaz„ de la art. 1, care este neconstitu˛ional el Ónsu∫i ∫i define∫te toat„ structura neconstitu˛ional„ a acestui proiect de lege.

Constitu˛ia Rom‚niei, invocat„ ∫i de doamna ministru, stabile∫te clar: îConsiliul Superior al Magistraturii este garantul independen˛ei justi˛iei.“ Aceasta este ∫i aceasta trebuie s„ fie ∫i prin aceast„ lege!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Numai c„ Ón proiectul de lege art. 1 spune: îConsiliul Suprem al Magistraturii este garantul independen˛ei justi˛iei, reprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti“, ceea ce este absolut inadmisibil, Óntruc‚t actul nostru constitu˛ional nu Ói d„ aceast„ calitate. Nu putem, printr-o lege special„, s„ atribuim o calitate at‚t de grav„ Consiliului Superior al Magistraturii, cu ni∫te consecin˛e uluitoare; ca s„ v„ spun una dintre ele, care este cea mai hazlie ∫i cea mai mic„ din cele care se Ónt‚mpl„ la ora actual„ Ón ˛ar„: instan˛e judec„tore∫ti, judec„torii de P„rt„u˛i sau de M„run˛eii din Deal ∫i-au pus antetul îAutoritatea judec„toreasc„, Judec„toria P„rt„u˛ii din Vale“, ceea ce nu se poate ∫i nu este constitu˛ional!

Dar aceasta este structura pe care se realizeaz„ acest proiect de lege ∫i noi nu putem s„ primim o asemenea absurditate neconstitu˛ional„.

Œn ceea ce prive∫te atribu˛iile, este bine, este normal ca toate atribu˛iile privind soarta judec„torilor s„ fie stabilite de acest consiliu. Aceasta este, Óntr-adev„r, independen˛a sa, dar v„ rog s„ urm„ri˛i capitolul îSesizarea pentru ac˛iunea disciplinar„“ ∫i s„ vede˛i c„ ministrul justi˛iei nu mai are nici m„car dreptul s„ sesizeze, pentru o ac˛iune disciplinar„, Consiliul Suprem al Magistraturii, care urmeaz„ s„ hot„rasc„. Este inadmisibil!

V„ rog s„ vede˛i care sunt problemele r„spunderii disciplinare. Dar r„spunderea pentru calitatea actului de justi˛ie cui revine? ™i aceasta este o problem„, pentru c„, dac„ pentru abateri disciplinare judec„torii pot s„ fie destitui˛i de c„tre acest consiliu, este foarte bine, pentru incompeten˛„ nu pot s„ fie destitui˛i de ministrul justi˛iei, nu se poate porni o ac˛iune disciplinar„ Ómpotriva lor, iar Consiliul Suprem nu are la dispozi˛ie vreo prevedere care s„ permit„ s„ destituie pe cei incompeten˛i. Vom tr„i Óntr-o lume a incompeten˛ilor! ™i aceasta nu este bine ∫i nu este ceea ce s-a urm„rit prin actul constitu˛ional care a definit Consiliul Suprem al Magistraturii.

Av‚nd respect pentru actul de justi˛ie, cer‚nd imperios independen˛a sa, noi solicit„m ca aceast„ independen˛„ s„ fie realizat„ echilibrat, Ón condi˛iile Ón care se pot elucida toate problemele, dintre care pe unele vi le-am expus acum, pentru c„ existen˛a unei justi˛ii demne este condi˛ionat„ ∫i de modul Ón care Ó∫i desf„∫oar„ ea activitatea.

Pentru toate aceste considerente noi vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege. Este necesar, dar nu acest proiect de lege este necesar!

V„ mul˛umesc.

Cornel B„doiu

#188178

## **Domnul Cornel B„doiu:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stimate domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc pentru cuv‚ntul acordat.

Am s„ Óncerc s„ fiu ceva mai succint dec‚t domnul coleg Bolca∫ ∫i am s„ debutez prin a v„ spune, dac„ nu ∫ti˛i, c„ provin din r‚ndurile magistraturii. Deci p‚n„ Ón decembrie 2000 am fost magistrat timp de 36 de ani, neÓntrerupt! Drept urmare, f„r„ exagerare, cunosc istoria magistraturii din Rom‚nia, Óncep‚nd cu anul 1967.

Colegul Bolca∫ a atins un punct dureros pentru mine, ∫i nu numai pentru mine, pentru Óntreaga magistratur„ din Rom‚nia, Óntruc‚t, Óntr-adev„r, Óncep‚nd cu prim„vara anului 1997, de c‚nd la c‚rma Ministerului Justi˛iei s-a instalat un ministru liberal, Valeriu Stoica, prin Legea de modificare a organiz„rii judiciare, magistratura a fost subordonat„ politicului Ón propor˛ie de sut„ la sut„! Acesta este adev„rul! ™i atunci c‚nd eu ∫i al˛i colegi, la data aceea membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ne-am opus acestei modific„ri, m„sura pe care a luat-o Domnia sa, Ón deplin acord cu majoritatea parlamentar„ de la acea dat„, a fost s„ epureze de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie 24 de magistra˛i! Ne-a dat afar„! Iat„ c‚t de tare ∫i-a putut permite un om politic s„ se amestece Ón treburile magistraturii!

Din 1997 ∫i, din p„cate, p‚n„ la aceast„ dat„, imaginea magistraturii din Rom‚nia s-a deteriorat continuu.

Œmi pare r„u c„, de∫i ne angajasem noi, majoritatea parlamentar„ a P.S.D., s„ schimb„m grupul de legi care, practic, Óngenuncheau ∫i anulau independen˛a justi˛iei, nu am f„cut-o mai devreme. Dar iat„ c„, Ón sf‚r∫it, acest proiect de lege care se refer„ la Consiliul Superior al Magistraturii ∫i alte dou„ proiecte importante de lege, m„ refer la Legea de organizare judiciar„ ∫i Legea privind Statutul magistratului, vor asigura independen˛a justi˛iei din Rom‚nia, cu alte cuvinte, se va oferi cet„˛eanului din Rom‚nia ∫i celor care vor mai veni pe aici o justi˛ie echidistant„.

A∫a, prin adoptarea acestui proiect, se traduce Ón via˛„ principiul constitu˛ional, ∫i am s„-i dau citire, art. 1 alin. (4): îStatul se organizeaz„ potrivit principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Vreau s„ spun c„, spre deosebire de domnul Bolca∫, Ón opinia mea acest proiect de lege asigur„ un echilibru Óntre magistratur„ ∫i Executiv. De ce? Pentru c„ acestui Consiliu Superior al Magistraturii i s-au conferit atribu˛iuni ∫i obliga˛iuni de natur„ s„ asigure echilibrul raportului dintre acest organism ∫i ministrul justi˛iei.

De ce? Pentru c„ acest consiliu are Ón alc„tuirea lui reprezentan˛ii tuturor categoriilor de magistra˛i din Rom‚nia. Acest consiliu are atribu˛ii de selec˛ie, propunere de numire, promovare ∫i sanc˛ionare. Are atribu˛iuni Ón domeniul Óntocmirii propriului buget.

Poate da un aviz conform — adic„, obligatoriu — pentru proiectul de buget al instan˛elor ∫i parchetelor. ™i aici intervine chestiunea de echilibru: gestiunea bugetului pentru instan˛e ∫i parchete revine Ón responsabilitatea ministrului de justi˛ie.

Vreau s„ v„ spun c„ se p„streaz„ echilibrul, pentru c„, din acest consiliu, printre al˛ii, face parte, de drept, ∫i ministrul de justi˛ie. Iat„ c„ el nu este omis ∫i, pe bun„ dreptate, a trebuit s„ fac„ parte din acest consiliu, pentru c„, la urma urmei, administreaz„ justi˛ia. ™i de ce s„ nu o recunoa∫tem, se respect„ principiul controlului reciproc al puterilor Óntr-o democra˛ie constitu˛ional„. Altcumva, dac„ l-am fi eliminat, practic, Executivul nu ar mai fi avut nici o responsabilitate, drept urmare, nu mai putea fi tras la r„spundere.

De aceea, eu spun c„, cu mici excep˛ii, acest proiect de lege este bun. De aceea, v„ propun s„ fi˛i de acord cu el.

Mai departe, vizavi de o observa˛ie f„cut„ de domnul Bolca∫, referitoare la art. 1 alin. 1 din proiectul de lege, vreau s„ v„ spun c„ sintagma îreprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti“ nu Óncalc„ Constitu˛ia. De ce? Pentru c„ ve˛i observa c„ acest consiliu, potrivit Constitu˛iei, este garantul independen˛ei justi˛iei. Acest consiliu, dup„ cum v„ spuneam, este alc„tuit din 17 magistra˛i. Drept urmare, el provine din s‚nul acestei magistraturi ∫i, Ón consecin˛„, cu at‚t mai abitir trebuie s„ fie reprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti.

Este adev„rat c„ proiectul Ól definea ca îunic reprezentat al autorit„˛ii judec„tore∫ti“. Au existat discu˛ii destul de numeroase ∫i de durat„ pe aceast„ tem„ ∫i am ajuns la concluzia c„ nu poate fi singurul reprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti. De aceea, dup„ îasigur„ independen˛a justi˛iei“, am pus virgul„.

™i, cu aceasta, Ónchei, pentru c„ vor avea loc dezbateri pe textele respective, cu dou„ alte preciz„ri.

Domnule Bolca∫, ve˛i observa, dac„ ve˛i lectura mai atent, c„ Ón afar„ de amendamentele privind virgula mai sunt ∫i alte amendamente, de substan˛„, admise. Este adev„rat c„ mai sunt ∫i altele respinse, ∫i acelea, toate, Ómi apar˛in mie, chiar dac„ o parte mi-au fost admise.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

Puiu Ha∫otti

#193945

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am s„ fiu foarte scurt.

Dac„ stau bine s„ Ómi amintesc, domnul Valeriu Stoica nu a v‚ndut un imobil Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“ cu de zece ori pre˛ul...

Dac„ stau bine s„ m„ g‚ndesc, ceea ce a˛i invocat aici, abuzurile care s-au f„cut sunt condamnate de judec„tori care, decenii de-a r‚ndul, au judecat Óntr-o perioad„ Ón care Ón Rom‚nia a fost dictatura comunist„ ∫i au r„spuns ordinelor de partid ∫i ordinelor Securit„˛ii. Ace∫tia au fost Ónlocui˛i ∫i ace∫tia sunt cei care, din p„cate, Ónc„ mai judec„ ∫i da˛i-mi voie s„ fiu convins, nu s„ cred c„ mentalitatea lor ∫i judecata lor este contaminat„ de regimul comunist.

C‚t prive∫te aser˛iunea domnului Bolca∫, pe care Ól respect, Óntr-adev„r, este foarte evident c„ Ón Rom‚nia justi˛ia nu este nici democratic„, nu e nici independent„ ∫i nu-∫i face treaba a∫a cum se cuvine. Este o suit„ de oameni politici fa˛„ de care justi˛ia nu a f„cut dreptate, i-a protejat. Este chiar o mare personalitate politic„, pentru care justi˛ia, de prea multe ori, s-a ar„tat Óng„duitoare (∫i nu vreau s„ o amintesc acum, aici). Exist„ cazuri Ón care, Óntr-adev„r, justi˛ia nu este independent„, nu este democratic„ ∫i nu ia nici un fel de atitudine, nu se autosesizeaz„ Parchetul pentru chestii care se fac publice, Ón diferite publica˛ii sau cu diferite ocazii.

Da˛i-mi voie s„ cred c„ acest proiect de lege pe care Ól vom adopta ∫i asupra c„ruia nu m„ pronun˛, pentru c„ eu nu sunt jurist, c‚t este de bun ∫i c‚t este de criticabil, este f„cut la presiunea organismelor europene, a Uniunii Europene.

C‚t prive∫te o aser˛iune cum c„ un anume partid este aplecat mai mult dec‚t celelalte partide pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, da˛i-mi voie ca, Ón mod simplu, s„ spun: Nu sunt de acord! ™i s„ amintesc fie ∫i numai un singur moment, momentul Kosovo, criza iugoslav„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004

Ion Neagu

#196887

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Obliga˛ia moral„, vizavi de membrii Comisiei juridice, Ómi impune aceast„ luare de cuv‚nt, pentru c„ de la acest microfon s-a spus c„ acest proiect de lege a trecut prin comisie cu c‚teva modific„ri de ordin redac˛ional, sugerate de domnul deputat profesor Cazimir ™tefan. Totu∫i, nu e frumos s„ afirm„m, de la aceast„ tribun„, asemenea lucruri, at‚ta timp c‚t ele nu corespund adev„rului.

Aceast„ lege a fost dezb„tut„ Ón mai multe ∫edin˛e, iar comisia nu s-a mul˛umit cu textul ini˛iatorului. Dovada elocvent„ a celor spuse de mine acum sunt cele 22 de amendamente admise, altele dec‚t ale domnului ™tefan Cazimir, de ordin redac˛ional, ∫i 11 amendamente respinse, ale unor colegi de ai no∫tri deputa˛i.

™i a∫ puncta, pentru stenogram„, c„ art. 8 are un amendament al domnului Marin Cristea; art. 11, amendament al domnului B„doiu; art. 12, amendament al domnului B„doiu; art. 25, amendament al domnului deputat Cristian Dumitrescu; art. 30, amendament al domnului Marin Cristea. Trec mai departe, ajung la art. 57, amendamentul domnului Ervin Székely... Amendamente..., amendamente de substan˛„, stima˛i colegi.

Vreau s„ spun c„ aceast„ lege a fost dezb„tut„ Ón adev„r Ón Comisia juridic„ a Camerei ∫i nu ne-am mul˛umit s„ Ómp„rt„∫im punctul de vedere al ini˛iatorului atunci c‚nd deputa˛ii nu l-au socotit suficient de temeinic.

De aceea, repet, am luat cuv‚ntul — ∫i v„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat — din obliga˛ie moral„ fa˛„ de acei

oameni ai Comisiei juridice care, zeci de ore, sunt Ón ∫edin˛e permanente, pentru a face fa˛„, sigur, agendei mai Ónc„rcate a acestei comisii.

™i Ónchei prin a r„spunde c„ acest proiect de lege nu este f„cut sub presiunea diverselor organisme europene. Nu! Este prev„zut Ón Constitu˛ia Rom‚niei, demult chiar, ∫i Ón Constitu˛ia republicat„ ∫i, ca atare, nu v„d de ce am sugera ideea c„, Ón Constitu˛ie, noi l-am trecut, pentru c„ e demult trecut acolo, sub presiunea unor organisme din afara ˛„rii noastre.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi, ∫i v„ asigur c„ ave˛i Ón dezbatere un proiect de lege la care au muncit deputa˛ii, colegii no∫tri din Comisia juridic„ a Camerei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i v„ rog s„ v„ apleca˛i cu aten˛ie asupra proiectului, pentru a-l parcurge ast„zi.

Cornel B„doiu

#222560

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi da Ónt‚i citire textului din Constitu˛ie — art. 133 alin. 2 lit. b): îDoi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, speciali∫ti Ón domeniul dreptului, care se bucur„ de Ónalt„ reputa˛ie profesional„ ∫i moral„, ale∫i de Senat, vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii.“

Textul art. 20 vine ∫i detaliaz„, Ón opinia mea, nefericit, contravenind textului constitu˛ional.

Ce spune art. 20: îŒn vederea alegerii celor doi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile Ón Consiliul Superior al Magistraturii, organiza˛iile profesionale ale juri∫tilor, asocia˛iile ∫i funda˛iile de utilitate public„, confedera˛iile sindicale ∫i patronale reprezentative la nivel na˛ional pot propune Biroului permanent c‚te un candidat.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Œn opinia mea, tot ce urmeaz„ dup„ sintagma îale juri∫tilor“ p‚n„ la îla nivel na˛ional“ nu Ó∫i are rostul, pentru c„, Ón primul r‚nd, acest Consiliu Superior al Magistraturii nu este un sindicat, el este parlamentul magistraturii ∫i discut„ probleme importante legate de mersul justi˛iei din Rom‚nia.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ chiar dac„ organiza˛iile patronale sau confedera˛iile sindicale au Ón componen˛a lor juri∫ti, ace∫tia Ón mod cert fac parte din organiza˛iile profesionale ale juri∫tilor. Vreau s„ v„ spun c„ Ón Rom‚nia sunt mai multe organiza˛ii profesionale ale juri∫tilor, din care fac parte: jurisconsul˛i, avoca˛i, judec„tori, procurori, cercet„tori, profesori universitari Ón domeniul dreptului. De aceea, amendamentul meu const„ Ón eliminarea din text a celor ce v-am spus, textul urm‚nd s„ sune astfel: îŒn vederea alegerii celor doi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile Ón Consiliul Superior al Magistraturii, organiza˛iile profesionale ale juri∫tilor pot propune Biroului permanent al Senatului c‚te un candidat.“

Eu vreau s„ v„ mai spun ∫i altceva: dac„ nu ve˛i fi de acord cu acest amendament, vom ajunge s„ Ói d„m dreptate domnului Bolca∫ — iar Ói pomenesc numele — cu privire la cum a fost croit alin. 1 al art. 1 din acest proiect, ca reprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti.

V„ mul˛umesc.

Valer Dorneanu

#244797

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cet„˛enilor proprii ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 19 februarie 2004, tot lege ordinar„.

Cine este pentru?

La primul nu am Óntrebat dac„ sunt voturi Ómpotriv„ sau ab˛ineri? Sunt? Nu.

La proiectul al doilea. Voturi pentru Acordul cu Lituania?

211 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Negre∫ti prin reorganizarea comunei Dobreni, jude˛ul Neam˛, caracter organic. Comisia a propus respingerea.

Cine este de acord cu aceast„ propunere? 198 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins„ propunerea.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ciohor„ni, jude˛ul Ia∫i. S-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ propunere? 210 voturi pentru respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/1.VI.2004 Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

Deci, 210 voturi pentru respingere, nici un vot contra, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Giroc-Chi∫oda, jude˛ul Timi∫, caracter organic. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 210 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Surdia∫, jude˛ul Timi∫, caracter organic.

Cine este pentru respingere cum a propus comisia? 210 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

S-a respins propunerea.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area consor˛iilor universitare, lege organic„.

Cine este pentru? 214 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Admis proiectul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia Salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne, lege organic„.

Cine este pentru? 178 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Nici un vot Ómpotriv„, 26 ab˛ineri.

Adoptat proiectul cu 178 voturi pentru, nici un vot contra, 26 ab˛ineri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal, lege organic„.

Cine este pentru? 175 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? V„ rog s„ reac˛iona˛i la timp!

28 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Cu 175 voturi pentru, 28 contra, 7 ab˛ineri s-a adoptat proiectul de lege.

V„ rog, domnule Tudor.

Valer Dorneanu

#250121

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Ultimul proiect Ónscris pe ordinea de zi a votului final, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor ∫i organismelor pentru evaluarea conformit„˛ii, lege ordinar„.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Am epuizat ordinea de zi.

Nu Ónchidem Óns„ ∫edin˛a Ónainte de a v„ prezenta o not„ cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general Ón vederea sesiz„rii de c„tre dumneavoastr„ a Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea v‚nz„rii unor pachete de ac˛iuni ale B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A. c„tre Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Corpora˛ia Financiar„ Interna˛ional„, precum ∫i c„tre Asocia˛ia Salaria˛ilor B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A.; Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal; Legea pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003; Legea petrolului; Legea pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor

defavorizate; Legea privind r„spunderea produc„torilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte; Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare; Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor ∫i organismelor pentru evaluarea conformit„˛ii; Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatul Poporului; Legea pentru Ónfiin˛area satului D„mileni, prin reorganizarea comunei Cristine∫ti, jude˛ul Boto∫ani; Legea pentru Ónfiin˛area satului Slobozia, prin reorganizarea comunei Cord„reni, jude˛ul Boto∫ani; Legea pentru Ónfiin˛area satelor Ba∫eu ∫i Vatra, prin reorganizarea comunei Hude∫ti, jude˛ul Boto∫ani; Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale; Legea privind modificarea art. 4 din Legea nr. 157/1998 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Fondul pentru Cooperare Economic„ Interna˛ional„ — Japonia, privind Proiectul de dezvoltare a Portului Constan˛a-Sud, semnat la Tokyo la 27 februarie 1998.

Cu aceasta declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi. Ne vedem m‚ine la ora 9,00, tot Ón plen.

Cuprins

Stenograma

Ședința