Valer Dorneanu

Bun.

Domnule ministru Cazan, vã rog sã prezentaþi rãspunsul la întrebarea domnului Mircea Costache.

## **Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat Mircea Costache,

Am sã vã rãspund punctual la problemele pe care dumneavoastrã le-aþi ridicat în interpelare.

În primul rând, doresc sã-mi exprim regretul cã nu aþi putut acorda lãmuririle solicitate de cetãþeni privind obiectul de activitate al Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, organ central al administraþiei publice, înfiinþat la începutul anului 2001, în vederea promovãrii politicilor de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii. Sunt convins cã simpla consultare a paginii de internet a ministerului ar fi oferit informaþii utile asupra preocupãrilor ºi realizãrilor noastre în domenii privind îmbunãtãþirea mediului de afaceri, dezvoltarea regionalã, inclusiv modalitãþile prin care întreprinzãtorii privaþi pot participa la programele de asistenþã financiarã, informaþii utile privind prognozele, scenariile ºi realizarea acestora.

În acest context, doresc sã vã informez cã Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei este deschis dialogului ºi este

adeptul transparenþei, singurul scop al activitãþii noastre fiind acela de a contribui la dezvoltarea þãrii ºi a bunãstãrii populaþiei.

În acest sens, am pus în funcþiune 3 adrese de poºtã electronicã la care cetãþenii se pot adresa cu orice problemã legatã de activitatea ministerului nostru. Vã asigur cã ori de câte ori am fost solicitaþi am rãspuns cu operativitate. Remarc în mod expres cã aceastã paginã, spusã generic de internet, are, practic, undeva la 560 de pagini de scris, format A4.

În al doilea rând, este de precizat cã atât evaluarea trecutã, cât ºi prognoza dezvoltãrii viitoare nu pot fi corecte sau, cum apreciaþi dumneavoastrã, calificate ºi, prin urmare, utile stabilirii unor planuri de acþiune guvernamentalã viabile, atâta timp cât se folosesc cliºee de propagandã, fãrã corespondenþã în realitatea înconjurãtoare. Asemenea cliºee fac rãu mai ales celor care le enunþã fãrã un minim de argumente. Este de observat cã din motive de propagandã se poate afirma de cãtre unii, fãcându-se abstracþie de evoluþia realã, cã: ”Întreaga perioadã 1990Ð2003 a reprezentat o perioadã de regres.Ò, dar a se afirma cã acest lucru se recunoaºte unanim întrece orice mãsurã, din punctul meu de vedere. Este evident cã, atunci când cineva este convins cã ºi anul 2003, deºi nu au trecut decât douã luni, este de domeniul trecutului ºi cã în acest an totul reprezintã regres ºi furt, este foarte dificil de convins cã întreaga dezvoltare economicã a României este un fenomen real încã din anul 2001.

Deja sunt doi ani în care Guvernul P.S.D. a dat o pildã cã: ”Se poate regândi strategia de dezvoltare ºi se poate asigura, concomitent cu reforma, o creºtere economicã sustenabilã ºi o îmbunãtãþire a nivelului de trai.Ò Din acest punct de vedere, permiteþi-mi sã vã reamintesc cã economia româneascã nu a cunoscut un regres permanent. Pânã la acest moment, evoluþia indicatorilor macroeconomici ilustreazã faptul cã economia României a cunoscut 6 ani de recesiune ºi 7 ani de creºtere economicã.