Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 martie 2003
Camera Deputaților · MO 15/2003 · 2003-03-04
· other · respins
27 de discursuri
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 287, sunt absenþi 57, din care participã la alte acþiuni parlamentare 16.
Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint Informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**
**:**
Procedurã!
Înainte de a citi iniþiativele? Poftiþi.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În conformitate cu art. 85 alin. 3 din regulamentul nostru, în calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, am dreptul sã înfãþiºez punctul de vedere al acestui grup parlamentar cu privire la ordinea de zi aprobatã de Comitetul ordinii de zi.
În aceste condiþii, vã rog sã luaþi act cã, în ordinea de zi care v-a fost comunicatã ºi care a rãmas aprobatã ca atare, la poziþia 26 figureazã discutarea mai multor proiecte de lege care vizeazã controlul veridicitãþii declaraþiilor de avere.
Am propus, ºi mã opresc numai la acest moment, în cadrul Comitetului ordinii de zi, ca aceste dezbateri sã fie trecute la poziþia 6 a ordinii de zi. Am argumentat aceasta pentru faptul cã aceste proiecte de lege se aflã pentru a treia oarã în proiectele de ordine de zi, pentru cã nu întâmplãtor locul lor s-a mutat, în mod succesiv, spre coada acestei ordini de zi, pentru faptul cã regulamentele noastre prevãd procedura de urgenþã ce trebuie urmatã în cadrul legilor ce aprobã ordonanþe de urgenþã ºi în cadrul legilor care prevãd procedurã de urgenþã, aºa cum este procedura pentru unul dintre aceste proiecte, se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. ªi, mai mult, ca sã fiu foarte scolastic, pe ordinea de zi proiectele se înregistreazã în ordinea în care au fost depuse, iar acestea au vechimea corespunzãtoare.
Punctul nostru de vedere, ºi mã refer numai la acest punct de vedere, a fost respins prin votul P.S.D.Ñ U.D.M.R., care ponderal a determinat hotãrârea menþinerii acestei poziþii.
Vã înfãþiºez dumneavoastrã punctul nostru de vedere, susþinând cã aceastã plasare, în aceste condiþii, prin voinþa a douã formaþiuni reprezentate în Parlamentul României, nu este decât o manevrã politicã proceduralã a celor care se tem de verificarea realã a veridicitãþii declaraþiilor de avere ºi a declarãrii averilor pe care le au. Este expresia spaimei lor în faþa adevãrului. Nu existã nici o motivaþie, conform regulamentului, pentru a se ajunge la aceastã situaþie, pe care eu o consider umilitoare pentru Parlament, de a fugi de rãspundere ºi transparenþã în faþa alegãtorilor.
În aceste condiþii, domnule preºedinte, pentru cã expunerea unui punct de vedere în faþa adunãrii Camerei reprezintã o cenzurã din partea plenului, vã rog sã supuneþi votului plenului de astãzi propunerea noastrã care considerãm cã a fost în mod neregulamentar respinsã.
Vã mulþumesc.
Domnul Liviu Negoiþã ºi dupã aceea domnul Radu Stroe.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor,
ªi eu, în calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vreau sã protestez împotriva încãlcãrii repetate a prevederilor regulamentare cu privire la întocmirea ordinii de zi de astãzi, aºa cum s-a întâmplat de la începutul acestei sesiuni parlamentare. Mã refer la înscrierea pe ordinea de zi a altor proiecte de lege care nu au fost incluse pe ordinea de zi votatã sãptãmâna trecutã. Prevederile regulamentare sunt clare ºi numai atunci putem modifica ordinea de zi, când avem de a face cu situaþii de urgenþã sau excepþionale. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. De asemenea, art. 67 alin. 2 din regulament prevede cã putem înscrie alte proiecte pe ordinea de zi în mãsura în care rapoartele comisiilor de specialitate au fost distribuite parlamentarilor pentru a fi cunoscute. Nici de aceastã datã aceastã prevedere regulamentarã nu a fost respectatã. Cât priveºte înscrierea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averilor demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi ale unor persoane cu funcþii de conducere, de fiecare datã Partidul Democrat, fie prin vocea subsemnatului sau a colegului meu Emil Boc, sau Paula Ivãnescu, am mers în ºedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor, ca membri ai
Comitetului ordinii de zi, am susþinut dezbaterea cu prioritate a acestui proiect de lege, având în vedere cã partidul de guvernãmânt susþine, în toate ocaziile, cã doreºte transparenþa declarãrii averilor demnitarilor.
## Stimaþi colegi,
Cred cã unii dintre noi avem o mare problemã cu averile. Ne este teamã sã dezbatem o lege care ar lãsa sã se vadã care este sinceritatea noastrã, a demnitarilor, atunci când una declarãm ºi alta facem.
Coaliþia P.S.D.ÑU.D.M.R. ºi-a impus punctul de vedere, fuge de dezbaterea acestei legi ca dracuÕ de tãmâie. Probabil cã nu vom ajunge sã dezbatem aceastã lege decât la calendele greceºti.
Cred cã reprezentanþii U.D.M.R.-ului, ºi vreau sã subliniez acest punct, care cauþioneazã, prin votul pe care-l dau de fiecare datã în Comitetul ordinii de zi ºi chiar în plen, acþiunea partidului de guvernãmânt, aceastã cauþionare nemaiavând nici un fel de legãturã cu drepturile minoritãþilor care dupã ce au fost rezolvate, iatã, probabil cã ºi reprezentanþii minoritãþii maghiare þin sã-ºi protejeze averile de ochii opiniei publice ºi în felul acesta fiind de acord cu amânarea la nesfârºit a dezbaterii unui astfel de proiect de lege.
De aceea susþinem ºi noi supunerea votului plenului modificarea ºi punerea acestei iniþiative pe poziþia 6. Vã mulþumesc.
Domnul Radu Stroe, din partea Grupului parlamentar P.N.L.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Evident, Grupul Partidului Naþional Liberal susþine propunerile antevorbitorilor, dar mai adaugã: referitor la ordinea de zi, pe parcursul discuþiilor din cadrul Biroului permanent ºi al Comitetului ordinii de zi, s-a fãcut afirmaþia cã rapoartele pot fi trecute suplimentar faþã de ordinea de zi aprobatã miercurea trecutã. Constat însã, domnule preºedinte, cã mai apar încã 10 proiecte de lege, pe lângã cele 4 rapoarte. Reamintesc membrilor Biroului permanent ºi informez deputaþii: s-a stabilit de cãtre conducerea Camerei ca, peste ordinea de zi aprobatã de miercuri pentru sãptãmâna urmãtoare, sã nu se mai introducã pe ordinea de zi decât proiecte cu caracter absolut excepþional ºi de comun acord cu toatã lumea.
Vreau sã vã informez cã cele 14 proiecte, din care patru sunt rapoarte, dacã rapoartele pot fi considerate ca atare, dupã pãrerea noastrã nu, dar, dacã ele pot fi considerate ca atare, celelalte 10 legi nu pot fi considerate ca fiind într-o situaþie excepþionalã. În consecinþã, apreciem cã membrii puterii din Biroul permanent nu ºi-au respectat cuvântul pe care ºi l-au dat cu ocazia acelei ºedinþe de Birou permanent.
În fine, revenind la proiectul de Lege cu modificarea, declararea ºi controlul averilor, vreau sã vã spun cã nu ºtiu cât de teamã vã este de aceastã lege, ºtiu însã precis cã actuala putere pregãteºte, în pachetul de asumare a rãspunderii Guvernului în faþa Parlamentului, ºi acest proiect de lege. Haide sã fim corecþi. Dacã aºa stau lucrurile, declaraþi oficial ºi, sigur, putem sã discutãm pe tema procedurilor parlamentare în ce mãsurã se soluþioneazã aceastã chestiune. Însã avertizãm cã, dacã pe lângã Statutul funcþionarului public, ºi aceastã lege va fi aprobatã prin asumarea rãspunderii Guvernului în faþa Parlamentului, înseamnã, domnilor, cã dumneavoastrã refuzaþi orice discuþie referitor la aceste importante legi ºi orice fel de dezbatere, ceea ce face ca noi sã avem serioase îndoieli asupra calitãþii proiectelor cu care veþi veni la asumarea rãspunderii Guvernului în faþa Parlamentului.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului U.D.M.R., domnul secretar BorbŽly.
## **Domnul BorbŽly L‡szl—:**
## Domnule vicepreºedinte,
## Stimate colege ºi colegi,
Eu cred cã suntem în faþa unui paradox, ºi nu de sãptãmâna aceasta, ci de mai multe sãptãmâni. Unii colegi, ºi în Biroul permanent, ºi în plen, vin ºi cred cã, dacã luãm stenogramele, discutãm ore în ºir despre ordinea de zi, despre acele probleme care trebuie, conform regulamentului, bun sau rãu, existent, clarificate în Biroul permanent, în Comitetul ordinii de zi ºi decise acolo.
Eu cred cã ºi sãptãmâna trecutã ºi se pare cã ºi acum pierdem vremea cu discuþii politicianiste, care cred cã exced cadrul în care ar trebui, acum, sã luãm rând pe rând aceste legi care sunt trecute pe ordinea de zi ºi suntem în situaþia beneficã în care sã avem puþine proiecte de lege pe ordinea de zi. Deci cred cã nu ne împiedicã nimic sau nu ne-ar împiedica nimic ca sã ajungem la punctul 26, cum am ajuns sãptãmâni în ºir la punctele 40 sau 50 de pe ordinea de zi ºi le-am epuizat.
Deci, în primul rând, cred cã ºi colegul meu, domnul M‡rton, asta a vrut sã propunã: sã sistãm discuþiile ºi sã începem parcurgerea ordinii de zi. În al doilea rând, din informaþiile pe care le avem, ar trebui sã-ºi spunã punctul de vedere, evident, partidul de guvernãmânt: pregãteºte sau este un proiect de lege, în fine, la care vrea sã consulte partidele politice din Parlament, sã vedem care este punctul de vedere al partidului de guvernãmânt. Avem aceastã informaþieÉ
Un moment, un moment!
Nu avem nici un fel de reþinere, vreau sã vã spun, în ceea ce priveºte discutarea acestei legi. Vreau sã vã spun cã cei din U.D.M.R. nu au nici un fel de reþinere ºi nu au avut nici pânã acum.
În ceea ce priveºte speþa cum cã apar unele proiecte de lege care nu exced regulamentul, vreau sã vã spun cã art. 81 din regulament spune foarte clar: ordinea de zi a Camerei Deputaþilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii ºi adoptãrii Camerei. Proiectele de lege ºi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 7 zile de la primirea de cãtre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. Deci Biroul permanent are obligaþia ca în termen de 7 zile de la primirea acestor proiecte de la comisii sã le
punã pe ordinea de zi. Când vor fi supuse plenului, evident, trebuie sã þinã cont de acele prevederi din regulament care þin de cele 8 zile pentru consultarea deputaþilor. Deci, din acest punct de vedere, eu cred cã putem relua aceastã discuþie, dar nu are nici un rost.
Eu aº propune, domnule vicepreºedinte, sã sistaþi discuþiile, sã intrãm în ordinea de zi ºi nu ne împiedicã nimeni, azi, mâine ºi joi, pentru cã joi, dacã avem ceva pe ordinea de zi, mai putemÉ _(Rumoare în partea dreaptã a sãlii.) É_ bine, azi ºi mâine, ca sã epuizãm cele 26 sau 30 de puncte, sau 40, câte or fi pe ordinea de zi. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
## Stimaþi colegi,
Dupã cum aþi constatat, practic, cu excepþia Partidului Social Democrat, toate partidele ºi-au exprimat un punct de vedere, aºa cã permiteþi-mi ºi mie sã-mi exprim un punct de vedere din partea partidului pe care-l reprezint în Parlament.
## Stimaþi colegi,
Anumite lucruri sunt extrem de clare, dacã citim regulamentul, ºi foarte multe discursuri, hai sã fim sinceri, le pronunþãm de la aceastã tribunã ca sã fie înscrise în stenogramã, ca sã fie preluate de presã ºi sã creeze o anumitã imagine. Pentru cã foarte mulþi din cei care vor citi peste o vreme ºi stenograma ºi cei care o sã citeascã mâine ziarele evident cã nu au citit ºi probabil cã nu vor citi niciodatã Regulamentul Camerei cu atenþie.
Anumite lucruri sunt foarte limpezi: structura asta, a Comitetului ordinii de zi, a fost creatã cu scopul principal de a aproba ordinea de zi, iar ordinea de zi se aprobã de aceastã structurã. Plenul nu mai are nici o atribuþiune în acest sens ºi este foarte limpede, ºi nu poate fi interpretat altfel, ne convine sau nu. Sincer sã fiu nici mie nu-mi convine foarte mult, dar aºa este regulamentul ºi eu am respect faþã de cuvântul scris.
Al doilea lucru: trebuie sã vedem ºi faptul cã votul, în Comitetul ordinii de zi, este un vot ponderal, în funcþie de câþi membri are grupul parlamentar. S-ar putea sã avem o situaþie în care un singur grup parlamentar sã decidã ordinea de zi, iar ceilalþi sã nu poatã face decât sugestii. Asta este situaþia ºi este destul de logicã, pentru cã, ºi în alte þãri unde existã aceastã structurã a Comitetului ordinii de zi sau Conferinþa liderilor de grup, sau cum i se spune în diverse alte regulamente, votul nu este în funcþie de câte persoane fac parte din structurã, ci de persoanele pe care le reprezintã în structurã acei lideri de grup sau vicelideri de grup. Deci lucrurile sunt clare: ordinea de zi se face de cãtre Comitetul ordinii de zi.
De asemenea, stenogramele, atât ale Biroului permanent ºi ale Comitetului ordinii de zi, pentru cã discutãm împreunã, vor putea dovedi faptul cã miercurea trecutã nu a fost nici o obiecþiune cu privire la acest proiect de lege, cã s-a aprobat o anumitã ordine de zi, iar astãziÉ
Asta scrie în stenograme!
Éastãzi nu s-a fãcut decât, la ordinea de zi aprobatã miercurea trecutã, sã se adauge o listã de rapoarte suplimentare care s-au primit dupã aceastã aprobare. Adãugarea lor este perfect legalã ºi regulamentarã, pentru cã prevederea din regulament nu spune cã aceste rapoarte se înscriu dupã 7 zile. Prevederea regulamentarã spune urmãtorul lucru: în cel mult 7 zile, Biroul are obligaþia sã înscrie pe ordinea de zi. Deci, dacã spune acolo ”în cel mult 7Ò, înseamnã cã poate sã fie în 3, poate sã fie în douã. Totul este ca aceastã înscriere sã fie propusã de Biroul permanent ºi aprobatã de Comitetul ordinii de zi. Dacã Comitetul ordinii de zi o aprobã, atunci nu existã nici un impediment legal.
Mai mult decât atât, am convenit sã respectãm, ceea ce este foarte firesc, am convenit sã respectãm acea prevedere regulamentarã cã nu se pune în dezbatere un raport al unei comisii ºi chiar un raport al unei comisii de mediere dacã nu au trecut 8 zile de când parlamentarii au primit respectivul raport. Deci sã aibã timp sã se pronunþe în cunoºtinþã de cauzã, deºi, practic, uneori, e vorba de ratificarea unor tratate internaþionale care oricum se ratificã. Poþi sã le studiezi douã luni sau poþi sã le studiezi 10 secunde, nu existã o raþiune ca ele sã stea 8 zile, decât cea prevãzutã în regulament. Logicã nu existã, dar ar trebui sã respectãm regulamentul, însã înscrierea nu are o legãturã neapãratã cu dezbaterea.
În ceea ce priveºte înscrierea într-o ordine cronologicã a proiectelor, ea este pe undeva logicã, dar nici o prevedere regulamentarã nu ne obligã la aºa ceva, pentru cã liderii grupurilor parlamentare pot oricând sã decidã cã un anumit proiect este mai important decât altul ºi chiar dacã el a fost aprobat ºi raportul difuzat, ºtiu eu, cu 8Ñ9 zile înainte, el poate fi discutat înaintea unui alt proiect la care existã raport vechi de un an de zile. Deci iatã cã liderii grupurilor parlamentare pot sã ia o asemenea decizie de nerespectare a cronologiei depunerii acestor rapoarte.
În acelaºi timp, este regretabil, într-adevãr, cã proiectele de lege care sunt discutate, sunt dezbãtute în procedurã de urgenþã sau în comisii ºi se depun rapoarte, se dezbat dupã un timp îndelungat, este, într-adevãr, regretabil, s-a abuzat de aceastã procedurã, însã nu putem sã rezolvãm toate aceste situaþii ºi sã le aducem ca un argument, pentru cã, de fapt, în regulament nu existã nici o prevedere care sã instituie un fel de nulitate sau vreo altã obligaþie, dacã un asemenea raport nu s-a putut discuta.
Trebuie sã fim sinceri: am discutat proceduri de urgenþã dupã 3Ð4 ani. Nu este logic, este adevãrat, însã, din nefericire. Acest fapt a avut loc ºi nu putem sã spunem cã în aceastã situaþie în speþã suntem în faþa unei excepþii, din nefericire.
Dar sã ne îndreptãm ºi spre fondul problemei. Se spune cã, într-adevãr, avem o problemã cu acest proiect de lege. Eu nu zic cã avem o problemã. Îmi aduc aminte cã în legislatura trecutã s-a tot bãtut monedã cã cineva nu ar vrea sã dezbatã Legea cu privire la accesul la dosarele de securitate, cã am avea noi vreo problemã. Când s-a fãcut legea asta, s-a dovedit cã alþii au avut de o sutã de ori mai multe probleme ca noi. Aºa se va întâmpla ºi cu acest proiect de lege: se va dovedi cã alþii au imens mai mari probleme decât noi. Ãsta este un aspect.
## Alt aspect al problemei.
Domnilor, este un fapt notoriu cã Guvernul pregãteºte, în pachetul acela de legi pe care vrea sã-ºi asume
rãspunderea, ºi o Lege privind declararea averilor demnitarilor. Deci lucrul ãsta îl cunoaºteþi cu toþii. ªtiþi cã acest pachet nu va întârzia mai mult de douã-trei sãptãmâni ºi va fi adus în faþa Parlamentului. S-a declarat deja public, ºi dumneavoastrã cunoaºteþi lucrul ãsta, îl cunoaºteþi chiar foarte bine, cã Guvernul a spus cã doreºte sã negocieze anumite proiecte de lege din acest pachet cu toate partidele parlamentare.
În altã ordine de idei, se cunoaºte, de asemenea, faptul cã proiectul iniþial al Guvernului privind declararea averilor demnitarilor avea o prevedere cã aceste averi trebuie publicate în ”Monitorul OficialÒ. ªi se cunoaºte, de asemenea, faptul cã parlamentari de la Senat, parlamentari de aici au mers pe soluþia ca aceste averi sã fie declarate, undeva, la Curtea de Conturi sau în altã parte. Or, dacã toate partidele declarã cã doresc sã se publice lista de avere a demnitarului în ”Monitorul OficialÒ, atunci de ce sã discutãm un proiect care prevede altceva? De ce sã nu discutãm un proiect pe care sã-l negocieze toate partidele, la care sã ajungã la o soluþie unanim acceptatã ºi sã mergem pe acea variantã? Deci amânarea asta, sunt de acord cu dumneavoastrã, are, într-adevãr, în spate o anumitã voinþã politicã, o dorinþã de a face un anumit lucru ºi, dacã ne-am lua dupã declaraþiile tuturor partidelor, ar trebui sã ajungem la concluzia cã voinþa asta va fi unanimã de a se publica averile în ”Monitorul OficialÒ. ªi, atunci, care este problema, de ce sã mai discutãm aceste proiecte care vin cu totul cu alte soluþii? De ce sã nu adoptãm soluþia pe care toþi declarãm public cã suntem de acord cu ea? Deci asta este problema acestei amânãri pe fond ºi mie îmi pare rãu cã trebuie sã dezavuez aici niºte atitudini exagerate.
A spune cã acest proiect nu se va discuta niciodatã, cã vom amâna pânã la calendele greceºti ºi aºa mai departe, de fapt, în politica româneascã asta este o tradiþie veche, exagerãrile acestea. Îmi aduc aminte de o schiþã a lui Caragiale, ”TelegrameÒ, în care ºtiþi dumneavoastrã cât de multe exagerãri se fãceau, pânã a se ajunge la afirmaþia cã cel arestat a fost ucis în beciurile Poliþiei, ca în final sã aparã acea replicã celebrã ”Pupat Piaþa IndependenþeiÒ. Eu cred cã o sã ne pupãm în Piaþa Constituþiei ºi o sã fim mulþumiþi cu proiectul de lege pe care îl va trimite Guvernul.
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº**
**:**
Poate cu U.D.M.R.-ul sã vã pupaþi!
## **Domnul Damian Brudaºca**
**:**
Vã dorim sã aveþi succes!
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
## Stimaþi colegi,
Eu vã dau cuvântul în cazul în care, prin ce am spus, v-am lezat foarte puternic sentimentele, v-am pronunþat numele ºi doriþi un drept la replicã, dar pe fond noi nu mai discutãm acum, pentru cã a fost vorba de o declaraþie din partea câte unui reprezentant al fiecãrui grup parlamentar cu privire la ordinea de zi ºi toate grupurile ºi-au prezentat punctul de vedere prin câte un reprezentant.
## **Domnul Puiu Haºotti**
**:**
Câteva precizãri care nu au fost fãcute!
Dar, dacã doriþi ca sã nu mai ajungem niciodatã la discutarea punctului 26, eu cu multã plãcere vã dau cuvântul sã vorbiþi cât doriþi dumneavoastrã. Poftiþi, domnule Haºotti.
## Vã mulþumesc.
## Doamnelor ºi domnilor,
Acesta era unul din punctele pe care voiam sã le subliniez ºi eu ºi poate nu întâmplãtor astãzi a început ºedinþa la 5 fãrã un sfert, tocmai pentru a nu se ajunge la punctul 26!
Dar, câteva chestiuni care nu au fost spuse pânã în prezent ºi care cred cã meritã puþinã atenþie. Dincolo de faptul cã, la început, am sã deschid, aºa, o micã parantezã, am fost uºor surprins sã constat cã domnul BorbŽly, pe care-l respect, s-a transformat într-un soi de purtãtor de cuvânt al Guvernului sau într-un soi de ministru pentru relaþia cu Parlamentul. Unitatea de nezdruncinat dintre Grupurile P.S.D. ºi U.D.M.R. s-a vãzut încã o datã, spre binele nostru ºi al þãrii, ºi al tuturor.
Problema de fond este însã dacã rãspundem pozitiv la întrebarea: Guvernul, obligatoriu, face legi mai bune decât parlamentarii?! Cât trebuie sã aºtepte o iniþiativã parlamentarã pentru a avea îngãduinþa ºi a se bucura de bunãvoinþa conducerii unei Camere? ªi nu spun care!
Sigur cã miercuri acest proiect de lege a fost trecut pe locul 26, dar luni, cu douã zile înainte, a fost trecut pe locul 6 ºi în ºedinþa Biroului permanent al Camerei am pus o întrebare aproape retoricã: cine ºi la ordinul cui a împins aceastã lege de pe locul 6 pe locul 26, de luni pânã miercuri? De ce acest proiect de lege, care luni a fost votat pentru a figura pe locul 6, a fost împins pe locul 26?
Mai mult decât atât, vreau sã vã spun cã am fãcut o propunere care este un compromis. Am spus: hai sã curgã legile astãzi ºi mâine pânã la un anumit numãr ºi sã se avanseze pentru sãptãmâna viitoare, astfel încât acest proiect de lege sã nu mai figureze pe locul 26, ci sã figureze pe locul 10 sau 6, sau... Nici acest lucru nu s-a acceptat. Au spus cã de fiecare datã, conform regulamentului Ñ ºi subliniez, într-adevãr, conform regulamentului Ñ se va pune în ºedinþa de miercuri.
Un lucru este cert. Prin tot ceea ce se face se respectã regulamentul. Asta este foarte adevãrat. Dar, mai presus decât asta, eu vãd în toatã atitudinea aceasta o atitudine machiavelicã, adicã Dumnezeu i-a dat cuvântul omului pentru a-ºi ascunde gândurile. Ne ascundem în spatele cuvintelor ºi în spatele procedurilor, ºi în spatele regulamentului, pentru a nu da curs proiectului de lege în discuþie.
Domnul M‡rton çrp‡d.
Dupã aceea, domnul Bolcaº.
## Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
Cred cã acum ºi procedural am dreptul ca, în numele grupului al cãrui vicelider sunt, sã intervin, pentru cã ni s-a pomenit denumirea.
## Doamnelor ºi domnilor,
Noi nu întru totul ºi în toate declaraþiile suntem de acord cu partidul de guvernãmânt, chiar dacã susþinem ºi existã un protocol semnat.
Noi, de exemplu, nu suntem de acord cu acea afirmaþie a domnului vicepreºedinte cã Parlamentul trebuie sã aºtepte ca un Guvern sã-ºi asume o responsabilitate pentru o lege, dacã poate acel Parlament sã facã o lege bunã. ªi eu propun ca sã încheiem discuþia proceduralã ºi sã încercãm sã ajungem pe poziþia 26 cât mai repede ºi sã facem aºa încât sã ne declarãm cu toþii averile, sã facem noi înºine, sã votãm ºi sã fie de prisos activitatea Guvernului în momentul respectiv, ca nu care cumva sã se gândeascã cineva cã ar fi trebuit sã intervinã Guvernul pentru cã parlamentarii n-au vrut sã-ºi declare averile.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Domnul Bolcaº, din partea Grupului parlamentar P.R.M.
## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**
Nu-mi permit sã vã reþin decât un minut, cât îmi dã dreptul regulamentul, în condiþiile în care, printr-o luare la cuvânt, demnitatea mea a fost lezatã.
Eu, în primul rând, vreau sã-i mulþumesc domnului vicepreºedinte Ovidiu Petrescu pentru tonul ponderat, corect ºi corecta relatare a lucrurilor. Independent de poziþia Domniei sale, însã, adevãrul pe care l-a spus domnul vicepreºedinte Ovidiu Petrescu mã lezeazã în demnitatea mea de parlamentar, ºi anume: a aºtepta ºi a bloca un proces legislativ, a bloca elementul deliberativ, care este de fapt esenþa activitãþii parlamentare, pentru ca sã aºteptãm ca prin aroganþa sa Guvernul sã-ºi impunã un anume punct de vedere, îmi lezeazã demnitatea de parlamentar.
Eu am dreptul sã cer sã dezbatem Ñ aici problema consultãrilor þine mai mult de un cabinet de stomatologie, ºi nu de o activitate parlamentarã realã Ñ, am dreptul sã solicit sã ascult cuvântul colegilor mei din orice formaþiune politicã ar face parte ºi, din acest punct de vedere, mulþumesc colegului meu vicelider al formaþiunii U.D.M.R. cã a pus punctul pe i. Într-adevãr, dezbaterea parlamentarã trebuie sã primeze ºi asta e demnitatea mea pe care mi-am revendicat-o prin aceastã luare la cuvânt.
Vã mulþumesc.
Mai doreºte cineva sã se înscrie la cuvânt? Domnul Radu Stroe, poftiþi.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Nu cred cã este cazul sã mai amintesc, nu mai mirã pe nimeni modalitatea de ”yes, menÒ în care reprezentanþii U.D.M.R.-ului susþin aici, chiar ºi atunci când nu cred în propunerile guvernamentale ºi ale parlamentarilor puterii. Nu vreau nici sã comentez ceea ce a spus domnul vicepreºedinte Petrescu, care, în esenþã, este adevãrat. Vreau doar sã reamintesc cã pentru bunul mers al lucrãrilor Parlamentului, pentru ca parlamentarii sã fie în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi informare asupra proiectelor aduse în discuþie Biroul permanent a aprobat o modalitate de lucru care nu contravine regulamentului ºi care este de naturã sã meargã treaba mai repede în Parlament. S-a revenit asupra acestei modalitãþi. Desigur, este o mãsurã cât se poate de regulamentarã, domnule vicepreºedinte, dar am uitat un lucru: am uitat de ce am luat acea decizie în prezenþa domnului Dorneanu, în prezenþa celorlalþi membri ai Biroului permanent. Dacã v-aþi luat cuvântul înapoi, este dreptul dumneavoastrã.
În privinþa, însã, a proiectului de lege atât de mult discutat, eu aº vrea sã vã spun cã el ar trebui adus în discuþie imediat ºi poate gãsim ºi soluþia trimiterii lui la comisie, dacã tot aºteptãm un proiect guvernamental. Vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul?
Nu mai doreºte. Nu se mai fac comentarii. Prietenii ºtiu de ce!
Sã intrãm în ordinea de zi.
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
1. Propunerea legislativã pentru completarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950Ð1961, iniþiatã de domnul deputat Viorel Coifan.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 28 februarie 2003.
În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· other · informare
1 discurs
<chair narration>
#287542. Propunerea legislativã pentru completarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, iniþiatã de doamna deputat Liana Elena Naum.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 28 februarie 2003.
În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· other
71 de discursuri
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Trecem la a doua parte a programului nostru de astãzi, destinat rãspunsurilor orale la interpelãri.
Prima interpelare, cea pe care domnul deputat Mircea Costache o adreseazã domnului ministru Leonard Cazan.
Domnul Mircea Costache este?
Domnule ministru Cazan, vã rog sã-i rãspundeþi domnului deputat.
Domnule deputat, doriþi sã repetaþi pe scurt întrebarea?
## **Domnul Costache Mircea**
**:**
Nu.
Bun.
Domnule ministru Cazan, vã rog sã prezentaþi rãspunsul la întrebarea domnului Mircea Costache.
## **Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimate domnule deputat Mircea Costache,
Am sã vã rãspund punctual la problemele pe care dumneavoastrã le-aþi ridicat în interpelare.
În primul rând, doresc sã-mi exprim regretul cã nu aþi putut acorda lãmuririle solicitate de cetãþeni privind obiectul de activitate al Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, organ central al administraþiei publice, înfiinþat la începutul anului 2001, în vederea promovãrii politicilor de dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii. Sunt convins cã simpla consultare a paginii de internet a ministerului ar fi oferit informaþii utile asupra preocupãrilor ºi realizãrilor noastre în domenii privind îmbunãtãþirea mediului de afaceri, dezvoltarea regionalã, inclusiv modalitãþile prin care întreprinzãtorii privaþi pot participa la programele de asistenþã financiarã, informaþii utile privind prognozele, scenariile ºi realizarea acestora.
În acest context, doresc sã vã informez cã Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei este deschis dialogului ºi este
adeptul transparenþei, singurul scop al activitãþii noastre fiind acela de a contribui la dezvoltarea þãrii ºi a bunãstãrii populaþiei.
În acest sens, am pus în funcþiune 3 adrese de poºtã electronicã la care cetãþenii se pot adresa cu orice problemã legatã de activitatea ministerului nostru. Vã asigur cã ori de câte ori am fost solicitaþi am rãspuns cu operativitate. Remarc în mod expres cã aceastã paginã, spusã generic de internet, are, practic, undeva la 560 de pagini de scris, format A4.
În al doilea rând, este de precizat cã atât evaluarea trecutã, cât ºi prognoza dezvoltãrii viitoare nu pot fi corecte sau, cum apreciaþi dumneavoastrã, calificate ºi, prin urmare, utile stabilirii unor planuri de acþiune guvernamentalã viabile, atâta timp cât se folosesc cliºee de propagandã, fãrã corespondenþã în realitatea înconjurãtoare. Asemenea cliºee fac rãu mai ales celor care le enunþã fãrã un minim de argumente. Este de observat cã din motive de propagandã se poate afirma de cãtre unii, fãcându-se abstracþie de evoluþia realã, cã: ”Întreaga perioadã 1990Ð2003 a reprezentat o perioadã de regres.Ò, dar a se afirma cã acest lucru se recunoaºte unanim întrece orice mãsurã, din punctul meu de vedere. Este evident cã, atunci când cineva este convins cã ºi anul 2003, deºi nu au trecut decât douã luni, este de domeniul trecutului ºi cã în acest an totul reprezintã regres ºi furt, este foarte dificil de convins cã întreaga dezvoltare economicã a României este un fenomen real încã din anul 2001.
Deja sunt doi ani în care Guvernul P.S.D. a dat o pildã cã: ”Se poate regândi strategia de dezvoltare ºi se poate asigura, concomitent cu reforma, o creºtere economicã sustenabilã ºi o îmbunãtãþire a nivelului de trai.Ò Din acest punct de vedere, permiteþi-mi sã vã reamintesc cã economia româneascã nu a cunoscut un regres permanent. Pânã la acest moment, evoluþia indicatorilor macroeconomici ilustreazã faptul cã economia României a cunoscut 6 ani de recesiune ºi 7 ani de creºtere economicã.
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Domnule deputat, doriþi sã comentaþi acest rãspuns? Poftiþi.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Domnilor miniºtri,
S-a vorbit în expozeul domnului ministru despre o activitate de propagandã prestatã de cineva. Cred cã ea a fost ilustratã cu prisosinþã în rãspunsul care mi s-a dat ºi mã aºteptam la un rãspuns mai tehnic de la un minister cu acest specific. Am întrebat acolo dacã poate sã ne ofere o prognozã sau o opinie, mãcar, bine fundamentatã, dupã pãrerea Domniei sale, unde s-ar fi aflat România dacã în perioada 1990-2003 nu s-ar fi furat cât s-a furat. Era o întrebare clarã, precisã care a fost ocolitã într-un limbaj de ”director de cãmin culturalÒ, iertatã fie-mi constatarea.
De asemenea, apropo de nivelurile înalte ale dezvoltãrii, pe care eu nu le-aº vedea ºi nu le vãd mulþi alþii, probabil cã palatele cu multe turnuleþe ºi alte amenajãri prin zone de agrement fac parte din strategia de dezvoltare, pentru cã altceva serios ºi temeinic în economia româneascã ºi în societatea româneascã nu prea existã, în afarã de frazeologia de rigoare. Cam atât am de precizat în legãturã cu calitatea rãspunsului care mi s-a oferit de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.
Domnule ministru, aveþi dreptul, dupã regulament, la o precizare, vizavi de acest comentariu.
Mi-am dat silinþa cât am putut, stimate domnule deputat, sã fac abstracþie de diletantismul tratãrii problemelor economice în interpelarea dumneavoastrã, aºa cã nu voi insista asupra acestui subiect, dar nu pot sã cred în continuare cã aþi rãmas la fel de convins cã în România, cel puþin în aceºti doi ani de când sunteþi în Parlament, nu aþi înþeles ce înseamnã pentru aceastã þarã creºterea economicã ºi în ce este ea concretizatã.
ªi, pentru ca sã înþelegeþi cã nu fac propagandã ºi pentru cã doriþi rigoare, am sã vã dau câteva niveluri, ca sã le înþelegeþi, legate prin comparaþie cu primii doi ani de guvernare ai guvernãrii de dreapta, deci 1997Ð1998.
Vã rog sã reþineþi cã pe o conjuncturã convenabilã, favorabilã de dezvoltare în Europa, deci în momentul în care celelalte þãri aveau o creºtere de 5,6%, pe aceºti doi ani România a scãzut cu 10,6%. În acelaºi timp, în primii doi ani de guvernare P.S.D., ºi asta nu-i propagandã, citiþi, în momentul în care celelalte þãri din Europa în loc sã meargã cu un ritm de 5,6% au mers cu 2,5%, România a crescut cu 10,9%, fiind pe primul loc între þãrile CEFTA ºi al treilea între cele 13 þãri candidate.
Ce înseamnã asta? Înseamnã cã în guvernarea de dreapta s-au pierdut 3,5 miliarde, în PIB, miliarde dolari, ºi noi am reuºit în doi ani sã creºtem, suplimentar programului, cu 4 miliarde de dolari. Înseamnã cã producþia industrialã a scãzut în anii 1997Ð1998 în fiecare an cu 20%, ºi acum a crescut cu 14Ð18%; înseamnã cã inflaþia a fost într-un an, 1997, de 151% ºi noi în 2002 suntem la 19,7%. Asta nu-i propagandã!
Comerþul exterior, media, era în acei doi ani de 700 de milioane de dolari, acum media este de 1,1 miliarde, iar numai în 2002 s-a exportat cu 3,5 miliarde de dolari mai mult decât în 2000, 34% în plus. Ce fel de export? Componentã importantã, comerþul exterior de construcþii de maºini. Exportul de construcþii de maºini nu depãºea 1.200.000.000 în cei doi ani. La noi a ajuns la 3 miliarde în fiecare an, într-unul 2,3 miliarde, în unul 3 miliarde.
ªomajul a crescut cu 3 puncte procentuale, 3,8 în acei doi ani, a scãzut cu douã puncte procentuale. Salariul real în cei doi ani a scãzut cu 19,9%, în aceºti doi ani, 2002 faþã de 2001, a crescut cu 9,6%. ªi pot sã vã dau în continuare asemenea exemple. Aceasta nu este propagandã ºi, mai mult, lucrurile acestea trebuie bine calculate, dar trebuie, mai ales, bine înþelese.
## Aveþi cuvântul, domnule deputat.
Am senzaþia cã ºi dumneavoastrã aþi provocat o asemenea dezbatere printr-o întrebare destul de întortocheatã, ºi nu punctualã.
Îmi prezint scuze. Când este prea punctualã, când este prea generalã, niciodatã nu le place unora sã fie întrebaþi. Eu totuºi am s-o fac.
În legãturã cu a fi sau a nu fi propagandã, domnule ministru, am impresia cã dumneavoastrã faceþi parte din Guvernul Germaniei ºi mã întreb pe unde veniþi de acasã, dacã dumneavoastrã nu vedeþi ce e în jurul dumneavoastrã ºi dacã asta se numeºte dezvoltare economicã furibundã ºi la nivelurile afirmate.
Prin Decizia preºedintelui nr. 6 din 10 ianuarie privind modificarea ºi completarea contractelor-cadru de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi, publicatã în ”Monitorul OficialÒ nr. 28 din 20 ianuarie, au fost modificate termenele de platã a facturilor de furnizare a gazelor naturale, respectiv rezilierea contractelor de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii captivi.
Modificãrile aduse prin decizia menþionatã au fost realizate în baza prevederilor Legii nr. 469 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale, prin care se prevede aplicarea majorãrilor de întârziere începând cu prima zi dupã scadenþã, în cazul neîndeplinirii obligaþiilor de platã în termen de 30 de zile calendaristice de la data scadentã, ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România ºi Fondul Monetar, prin care este prevãzutã modificarea Legii nr. 326 pentru serviciile publice, în vederea reducerii termenului scadent de plata facturilor la 15 zile calendaristice, ºi ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 197 din 2002 pentru modificarea ºi completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326 din 2001, prin care dispoziþiile privind termenul scadent de platã de 30 de zile calendaristice nu a mai fost aplicabil consumatorilor de gaze naturale.
Astfel, ºi aici intervine partea cea mai interesantã, în factura aferentã consumului de gaze naturale a fost prevãzut un termen scadent de platã de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii. Pe lângã acest termen însã prevãzut în facturã, în actul adiþional la contractul de furnizare transmis consumatorilor este stipulat un termen de graþie de 30 de zile calendaristice de la data scadenþei, în care consumatorii de gaze naturale pot plãti contravaloarea consumului de gaze naturale fãrã sã li se perceapã majorãri de întârziere.
Domnul Damian Brudaºca are o întrebare adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor în legãturã cu sistemul de platã a facturilor la gazele naturale.
Domnule ministru Iulian Iancu, aveþi cuvântul sã furnizaþi colegului nostru rãspunsul ministerului. **Domnul Iulian Iancu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Stimate domnule deputat Damian Brudaºca,
Referitor la interpelarea dumneavoastrã privind modificarea termenului de scadenþã la plata facturilor aferente consumului de gaze naturale, aº vrea sã vã punctez doar câteva elemente, pentru cã, o sã observaþi, cred cã ºi interpelarea a plecat de la o uºoarã neînþelegere a ordinului emis de preºedintele ANRG.
Domnule deputat Damian Brudaºca, aveþi dreptul sã comentaþi ceea ce s-a spus.
## Domnule preºedinte,
Eu aº dori sã mulþumesc domnului ministru pentru documentarul pe care mi l-a prezentat. Aº vrea însã sã-l informez, cu tot respectul, cã aceste informaþii nu se cunosc la nivelul ºefilor de zonã, pentru cã înainte de a face aceastã interpelare, rezultatã în urma unor semnale primite de la populaþie, eu am fãcut, la rândul meu, niºte semnale cu niºte ºefi mai mici de zonã, care nu cunoºteau detaliile pe care domnul ministru le-a prezentat aici, în faþa noastrã.
De aceea, am rugãmintea respectuoasã ca atunci când mai sunt date publicitãþii asemenea hotãrâri, ordine sau alte acte care modificã niºte termene ºi niºte condiþii de platã sã fie suficient de clar explicate ºi prelucrate celor care urmeazã sã le aplice, pentru a nu ne mânca nouã timpul ºi a ne obliga sã adresãm asemenea întrebãri ºi interpelãri onoraþilor membri ai Guvernului României, lãsându-i sã-ºi facã treaba în domeniile respective.
Deci aceastã neînþelegere n-a putut fi clarificatã la nivel zonal ºi de aceea m-am adresat dumneavoastrã. Prin urmare, rugãmintea mea este sã faceþi popularizarea corespunzãtoare a deciziilor ºi actelor pe care le promovaþi în domeniul pe care îl coordonaþi în mod direct. Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Domnul ministru vrea sã facã o subliniere la rândul sãu.
O singurã menþiune: aceastã decizie a fost publicatã în ”Monitorul OficialÒ nr. 20 din ianuarie, practic, fiind în ”Monitorul OficialÒ, se subînþelege cã ar trebui sã fie cunoscutã de absolut toþi ºefii teritoriali, însã eu când am vãzut interpelarea dumneavoastrã, am luat legãtura cu directorii de sucursale de la distribuþiile de gaze din teritoriu ºi mi-au spus cã au fãcut cunoscut acest lucru ºi prin ziarele locale.
Într-adevãr, oamenii, din dorinþa de a nu intra într-o situaþie de penalitate, dupã expirarea termenului de 15 zile s-au prezentat la casierii într-un numãr mai mare pentru a plãti. Cred cã acum aceastã neînþelegere de care se vorbeºte este cu mult depãºitã pentru cã, vãzând reacþia, s-au fãcut cunoscute aceste lucruri atât prin radio local, cât ºi prin presa localã.
## Mulþumesc.
Cred cã nu este de prisos, domnule ministru, sã mai insistaþi cu facerea cunoscutã a acestui ordin.
Tot dumneavoastrã vi se adreseazã o întrebare de cãtre domnul George Moisescu cu privire la completarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2003.
Este aici domnul Moisescu? Nu este? Nu. În situaþia aceasta, potrivit regulamentului, rãspunsul se comunicã în scris.
Domnul ªtefan Baban are sã adreseze o întrebare Ministerului Agriculturii cu privire la fondurile SAPARD.
Vã rog sã formulaþi rãspunsul, domnule Valeriu Steriu, ºi apoi vom auzi opinia domnului Baban cu privire la rãspunsul dumneavoastrã.
## **Domnul Valeriu Steriu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
Având în vedere faptul cã domnul deputat a reamintit în cadrul interpelãrii modul în care Agenþia SAPARD a venit deja în întâmpinarea beneficiarilor prin încheierea de protocoale cu un numãr ridicat de bãnci, precum ºi faptul cã au fost gãsite ºi soluþii pentru relaxarea condiþiilor pentru accesarea fondurilor, dorim doar sã precizãm cã pentru proiectele generatoare de venit limita maximã a
ajutorului prin Programul SAPARD este de 50%, contribuþia privatã fiind obligatorie în toate þãrile candidate.
Astfel, modul ºi procentul în care se poate acorda acest ajutor financiar prin Programul SAPARD este stabilit pentru toate þãrile candidate prin regulamentul Consiliului Comisiei Europene nr. 1.268 din 1999 privind ajutorul financiar comunitar destinat mãsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii ºi a zonelor rurale în þãrile candidate din Europa Centralã ºi de Est în perioada premergãtoare aderãrii.
Astfel, în capitolul I, art. 8 alin. 2, se stipuleazã cã în cazul investiþiilor generatoare de venit ajutorul public poate ajunge pânã la 50% din costul total eligibil, din care contribuþia comunitarã se poate ridica pânã la 75%.
Prevederea mai sus menþionatã se regãseºte ºi în Legea nr. 316 din 18 iunie 2001 pentru ratificarea Acordului multianual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, care stipuleazã cã în ceea ce priveºte investiþiile în proiecte, cu excepþia acelora în infrastructurã, de un tip care nu genereazã venit net substanþial, Agenþia SAPARD se va asigura cã acumularea ajutorului public acordat în cadrul programului din toate sursele nu depãºeºte 50% din costul total eligibil al oricãrui proiect.
## Mulþumesc, domnule ministru.
Domnule deputat, dacã doriþi sã faceþi vreun comentariu cu privire la acest rãspuns? Poftiþi.
Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.
Totuºi, aº ruga foarte mult sã se ia mãsuri în sensul ca mediatizarea, coordonarea ºi conducerea proiectelor ºi pânã la asigurarea consultaþiilor în vederea implementãrii proiectelor aprobate sã se facã cunoscute în toatã þara, sã ºtie fiecare agricultor ce are de fãcut, la cine sã se adreseze, cum, care sunt condiþiile... Oamenii nu ºtiu. ªi eu m-am lovit de treaba asta pentru cã sunt deputat al unui judeþ agricol, Botoºani. ªi asta este rugãmintea mea ºi doresc ca dumnealor sã ia mãsurile care trebuie pentru popularizarea ºi implementarea acestui proiect. Mulþumesc.
Mulþumesc, domnule ministru.
Doamna deputat Mona Muscã are de pus o întrebare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului. Poftiþi, doamna deputat.
Domnule preºedinte, am o întrebare. Dacã-mi permiteþi sã citesc ºi urmãtoarea interpelare ca sã nu mai vin a doua oarã. Da?
Haide sã ne oprim la aceasta pentru cã altminteri stricãm ordinea pe care o am aici ºi se supãrã colegii dumneavoastrã. Eu v-aº da cu plãcere cuvântul.
Interpelarea este adresatã ministrului apelor ºi protecþiei mediului, domnul Petru Lificiu.
Obiectul interpelãrii: amenajarea albiei pârâului Vãrãrie, comuna Tulgheº, judeþul Harghita.
La 26 noiembrie 2002 am adresat o interpelare ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, Miron Mitrea, în care prezentam situaþia comunei Tulgheº, judeþul Harghita, confruntatã cu problema inundaþiilor provocate de pârâul Vãrãrie. În rãspunsul pe care l-am primit din partea domnului ministru Miron Mitrea, acesta ºi-a declinat competenþa, precizând cã Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului are responsabilitate în chestiunile de acest tip.
Revin, aºadar, cu expunerea problemei. Albia pârâului Vãrãrie nu este încã amenajatã în mod corespunzãtor. Pentru a evita inundaþiile ºi pagubele produse de acesta gospodãriilor din zonã, ºcolii ºi bisericii, este nevoie de lucrãri destul de complexe ºi costisitoare. Proiectul în sine existã ºi a fost deja înaintat, dar lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.
Fiind vorba de siguranþa oamenilor ºi de protejarea proprietãþilor acestora, ca ºi a bunurilor publice, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi dacã aveþi cunoºtinþã de aceastã situaþie, dacã ministerul pe care îl conduceþi a luat în considerare proiectul ºi dacã îl va finanþa.
Având în vedere faptul cã aceasta nu este o situaþie singularã, ci, din nefericire, multe alte localitãþi sunt în aceeaºi situaþie, vã rog sã-mi spuneþi dacã existã o strategie a ministerului dumneavoastrã în acest domeniu ºi care este ea.
Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
## **Domnul Florin Stadiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamna deputat,
Cursul de apã Vãrãria, pentru care se solicitã lucrãri de amenajare, face parte din patrimoniul comunei Tulgheº. Din acest motiv, în anul 2000 comuna a alocat bani pentru realizarea lucrãrii, însã, dintr-o neînþelegere localã, nu s-a mai realizat lucrarea. Pânã în anul 2001Ð2002, cu sprijinul unitãþilor noastre din teritoriu, s-a refãcut proiectul. Urmeazã ca administraþia localã sã solicite prin bugetul judeþean banii necesari ca sã se poatã executa lucrarea. Este vorba de o vale foarte micã, o regularizare care a fost fãcutã ºi ea probabil ar fi fost terminatã în 2001 dacã s-ar fi înþeles autoritãþile locale cu cetãþenii.
În ce priveºte lucrãrile ºi combaterea inundaþiilor în România, avem o strategie destul de voluminoasã. Avem lucrãri la o valoare de aproximativ 140.180 de mii de miliarde de lei, care sunt promovate ºi în execuþie pe întregul teritoriu al judeþului. Mai mult decât atât, dumneavoastrã ºtiþi cã în fiecare an ar trebui Ñ Doamne fereºte! sã nu mai avem nevoie Ñ Guvernul alocã fonduri destul de mari din fondul de intervenþie la dispoziþia Guvernului pentru refacerea lucrãrilor care sunt calamitate ºi uneori pentru lucrãri mici.
În mãsura în care administraþia localã din comuna Vãrãdia ne va solicita sprijinul, vom încerca sã-i ajutãm ºi în ce priveºte finanþarea. Însã, din punct de vedere legal, noi nu putem sã asigurãm finanþarea lucrãrilor mici. Vã mulþumesc.
Mulþumesc. Doamna deputat?
## Domnule preºedinte,
Sincerã sã fiu, cu tot respectul pentru domnul ministru, pe care l-am mai auzit ºi altã datã dând rãspunsuri foarte competente, eu n-am înþeles nimic. N-am înþeles nici cã se vor da bani, nici cã nu se vor da bani. Drept urmare, repet întrebarea: în cazul în care consiliul local de acolo împreunã cu primãria vor solicita bani pentru acest proiect, dumneavoastrã daþi sau nu daþi bani? Asta este o întrebare.
ªi a doua întrebare se referã la strategia pe care o aveþi nu pentru situaþia în care sunt calamitãþi, ºi suntem obligaþi, dumneavoastrã ca Guvern, sã acordaþi niºte ajutoare, ci dacã existã o strategie de prevenire, de îndiguire ºi aºa mai departe, de prevenire a unor viitoare inundaþii. Dacã este, sigur cã n-am pretenþia sã mi-o citiþi aici, dar vã solicit aceastã strategie în scris, pentru a urmãri ºi alte localitãþi de la care am solicitãri de acest fel. Deci o strategie în scris pentru prevenire ºi pentru îndiguiri ºi aºa mai departe.
Iar la cealaltã solicitare o sã vã rog sã-mi daþi un rãspuns din care sã înþeleg ºi eu, ºi cei din Tulgheº exact ce veþi face dacã Ñ înþeleg cã asta este o condiþie Ñ ei vor solicita fonduri pentru acel proiect. ªi vã mulþumesc încã o datã.
Domnul ministru.
Filiera de aprobare a fondurilor bugetare pentru autoritãþile locale este cea pe care dumneavoastrã o ºtiþi. Comuna trebuie sã se ducã la consiliul judeþean ºi acolo li se alocã banii din bugetul judeþului. Noi alocãm bani numai pentru lucrãrile mari care intereseazã mai multe comune. Asta este legea, pe asta lucrãm.
În ce priveºte strategia de prevenire, este o serie întreagã de legi care reglementeazã acest lucru, de prevenire a inundaþiilor, ºi pe care noi le aplicãm în mod deosebit.
Eu vã aºtept cu plãcere la noi sã vedeþi modul în care suntem organizaþi în privinþa asta. Fiecare bazinÉ
Am o rugãminte, stimaþi colegi. Conversaþia dumneavoastrã o putem realiza ºi în altã parte, nu într-o transmisie radiofonicã.
Strategia are cam 500 de pagini, este vorba de strategia gospodãririi apelor din România, ºi a apelor mari, ºi a apelor mici, fiecare bazin hidrografic ajunge pânã la ultima comunã la lucrãrile necesare, cu defalcarea valoricã a lucrãrilor în funcþie de administraþia respectivã. Deci, dacã este la administraþia localã, fondurile se solicitã de cãtre administraþie, de cãtre primãrie de cãtre administraþia judeþeanã; dacã sunt lucrãri care îmbracã
douã sau trei comune ºi nu fac faþã, atunci se face cu contribuþia lor ºi cu bani de la bugetul statului de cãtre noi.
Eu vã stau la dispoziþie la minister cu cea mai mare plãcere, pentru cã este o activitate destul de laborioasã ºi complicatã uneori chiar pentru gospodarii de apã. Vã mulþumesc foarte mult.
Mulþumesc, domnule ministru.
Domnul Damian Brudaºca are de adresat o întrebare Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Aºteptaþi rãspunsul direct.
Poftiþi, domnule ministru Traian Panait, vã rog sã formulaþi rãspunsul pe care l-aþi pregãtit în numele ministerului. **Domnul Traian Panait** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Rãspuns la interpelarea dumneavoastrã, domnule deputat Brudaºca, adresatã domnului ministru Miron Mitrea ºi înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 673 B. Vã comunicãm urmãtoarele.
Guvernul României a aprobat în anul 2001, prin Hotãrârea nr. 1.003, Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001Ð2010. Conform acestei hotãrâri de Guvern, obiectivul principal este dezvoltarea transportului feroviar din România pe principii de rentabilitate în toate sectoarele de activitate.
Astfel, se acordã o atenþie deosebitã sistemului feroviar prin asigurarea veniturilor interne sub formã de subvenþie, care reprezintã 0,64% din produsul intern brut, ºi din credite externe. Acestea sunt pentru reabilitarea infrastructurii feroviare de pe coridoarele paneuropene 4 ºi 8, precum ºi pentru înlocuirea treptatã a parcului de material rulant existent cu sisteme moderne de transport feroviar, cum sunt automotoarele ºi ramele electrice, ce permit o mai mare flexibilitate ºi care au costuri de exploatare ºi întreþinere mult mai mici în condiþiile unui grad de confort ridicat.
Parcul de material rulant prezintã o uzurã avansatã din cauza faptului cã peste 65% din locomotive ºi vagoane depãºesc durata normatã de 20 de ani. Aceastã vechime mare a parcului de material rulant, pe lângã faptul cã solicitã costuri de întreþinere mari, afecteazã ºi nivelul calitativ de transport. În programele de reparaþii, modernizãri ºi reconstrucþii vagoane din ultimii ani Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A. a urmãrit înnoirea parcului de vagoane de cãlãtori, urmãrindu-se alinierea la standardele europene, în acest moment având în exploatare 447 de vagoane noi sau reconstruite, astfel: 34 vagoane noi climatizate fabricate de S.C. ”Astra Vagoane CãlãtoriÒ Ñ S.A. Arad; 87 vagoane achiziþionate în anii 1993Ð1994 din Germania; 256 vagoane reconstruite la Atelierele C.F.R. ”GriviþaÒ Ñ S.A., ”RemarÒ Ñ S.A. Paºcani ºi ”Astra Vagoane CãlãtoriÒ Ñ S.A. Arad; 70 de vagoane modernizate cu fonduri BERD prin programul ALSTOM, din care, în anul 2003, vor fi finalizate 30 de vagoane. S-a încheiat un contract de livrare a 120 rame Diesel Siemens între Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A., ºi Concernul ”SiemensÒ.
Stimate coleg, trei minute trebuia sã rãspundeþi ºi le-aþi cam depãºit. V-aº ruga sã încercaþi sã conchideþi totuºi.
Dacã exprimãm sintetic efortul Guvernului României pentru reabilitarea Cãilor Ferate Române, aceasta înseamnã alocaþii totale pentru anul 2003 din bugetul de stat ºi alte surse atrase de 15.500 miliarde lei, din care circa 55% au fost alocate infrastructurii feroviare. Aceasta reprezintã o creºtere cu circa 19%, faþã de fondurile de 13.000 miliarde alocate în anul 2002. Cifrele prezentate demonstreazã voinþa Guvernului României ºi a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei de a creºte calitatea serviciilor în sistemul de transport feroviar la nivelul standardelor europene.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
Domnul Damian Brudaºca, aveþi dreptul la un comentariu.
## Domnule preºedinte,
Eu am impresia cã nu mai înþeleg ce înseamnã rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãri. Probabil cã este o tacticã mai nouã, de a face rapoarte de activitate, ca înaintea congreselor de altãdatã.
În primul rând, eu aº vrea sã-l întreb pe domnul ministru dacã a umblat vreodatã, în ultima perioadã, cu trenul pe relaþia ClujÐBucureºti. Nu existã zi lãsatã de Dumnezeu ºi nici tren care sã ajungã ori într-o staþie, ori în alta la timpul programat. Oare sã-ºi fi planificat în mod conºtient ministerul pe care dumnealui îl conduce, împreunã cu alþi colegi, sã ofere cãlãtorilor astfel de condiþii?
Pe de altã parte, vorbeºte Domnia sa despre aceastã modernizare a vagoanelor ºi de achiziþionarea de vagoane noi. Eu constat, ca unul care foloseºte sãptãmânal aceste trenuri, cã vagoanele pe care dumneavoastrã le daþi opiniei publice ca fiind noi sunt vechituri pe care le-aþi luat la mâna a doua sau a treia de pe piaþa germanã.
ªi, în al treilea rând, este vorba de faptul cã aþi ajuns sã emiteþi un ordin în cursul anului trecut, prin care aþi stabilit clar, pe relaþia spre Sighet, deplasarea sã se facã cu 40 pânã la 50 kilometri pe orã pentru a nu fi pusã în pericol viaþa celor care folosesc trenul ca mijloc de transport.
Deci dumneavoastrã, dacã eraþi mai sintetic de la bun început, vã refereaþi nu atât la aceste rezultate ”epocaleÒ, ci, mai degrabã, ºi era mai potrivit sã vorbiþi despre banii pe care-i folosiþi în lucrãri de consolidare a reþelei de cale feratã, unde, din pãcate, realizãrile acestea ”glorioaseÒ nu se prea simt. Întârzierile, riscurile, frecvenþa accidentelor vã contrazic; cu toatã stima vã spun acest lucru, domnule ministru.
Pe mine mã intereseazã într-adevãr problema, la nivel naþional, pentru cã s-ar putea sã mã duc ºi eu la varã spre litoral ºi sã ajung la destinaþie cu bine. Dar,
deocamdatã, întrebarea pe care v-am fixat-o se referea în mod clar, concret, la situaþiile ºi exemplele din spaþiul Transilvaniei.
Dacã vom ajunge sã transformãm aceste rãspunsuri la întrebãri în rapoarte de activitate, gen congresele P.C.R. de altãdatã, atunci se pare cã ne-am greºit menirea. Mulþumesc.
Domnul ministru mai doreºte sã puncteze o datã rãspunsul.
## Domnule deputat,
Dacã ºtiam cã întrebarea dumneavoastrã este numai pentru ruta care vã duce la domiciliu, rãspundeam foarte scurt. Dumneavoastrã circulaþi pe tronsonul care este în reabilitare, BucureºtiÐBraºovÐSighiºoaraÐCluj. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã tronsonul BucureºtiÐBraºov este de doi ani în reabilitare; la sfârºitul acestui an tronsonul pânã la Braºov va fi gata ºi se va circula cu vitezã de 160 km/h.
Acestea sunt posibilitãþile ºi sumele alocate pentru infrastructura feroviarã. Dacã am avea sumele necesare, sigur cã am introduce în reabilitare întregul sistem feroviar român. Vreau sã mai precizez, dacã tot vreþi ca la varã sã mergeþi ºi la mare, cã pe tronsonul BucureºtiÐConstanþa începe din aceastã primãvarã reabilitarea ºi probabil cã în 2006 veþi circula la Constanþa cu 160 kilometri pe orã.
Are cuvântul doamna deputat Lia Olguþa Vasilescu, în legãturã cu o întrebare pe care o adreseazã Ministerului Justiþiei.
În luna ianuarie Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a dat publicitãþii un document intitulat ”Libertatea de expresie în mijloacele de informare în masã europeneÒ, unde României i se aduceau mai multe critici. Documentul menþioneazã ca fiind complet în afara standardelor europene anumite prevederi sau interpretarea a douã legi adoptate de Parlamentul de la Bucureºti: Legea privind protecþia informaþiilor clasificate ºi Legea ”RompresÒ, sugereazã cã ar fi potrivit ca Parlamentul României sã îndepãrteze total calomnia ºi insulta din Codul penal, se referã la cazul OTV ºi la închiderea abuzivã a acestui post TV de cãtre C.N.A. ºi afirmã cã unii ziariºti sunt ameninþaþi cu urmãrirea în justiþie de cãtre reprezentanþii puterii.
Iatã cã la nici o lunã dupã prezentarea acestui raport la APCE, justiþia românã a mai produs un caz pentru un viitor document al forurilor europene: jurnalistul Dan Bãlãºescu, redactor-ºef adjunct la cotidianul ”Gazeta de SudÒ a fost condamnat de o instanþã a Judecãtoriei Slatina la plata a 7 milioane de lei, amendã penalã, ºi 600 milioane lei despãgubiri morale în urma unui proces intentat de prefectul de Olt, Marin Diaconescu.
Deºi partea vãtãmatã a solicitat în faþa completului suma de 100 milioane lei, judecãtorul Silviu Oancea, din exces de zel, l-a cadorisit pe prefect cu o sumã de ºase ori mai mare, sumã pe care un ziarist de provincie ar putea sã o plãteascã doar dupã 20 de ani de muncã. Dan Bãlãºescu a solicitat un recurs în anulare. Ce mãsuri veþi lua dumneavoastrã în acest caz?
Vã mulþumesc.
Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, vã rog sã formulaþi rãspunsul Ministerului Justiþiei.
## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat_
## _în Ministerul Justiþiei_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimatã doamnã deputat,
La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la condamnarea jurnalistului Dan Bãlãºescu, redactor-ºef adjunct la cotidianul ”Gazeta de SudÒ, rãspunsul Ministerului Justiþiei va fi foarte scurt, pentru urmãtoarele motive: din verificãrile dispuse, am constatat cã la data de 17 februarie 2003 a fost înregistrat la Ministerul Justiþiei memoriul domnului Dan Bãlãºescu, prin care a solicitat promovarea recursului în anulare împotriva Deciziei din 16 ianuarie 2003, pronunþatã de Tribunalul Olt.
Memoriul a fost înaintat de cãtre Ministerul Justiþiei, a doua zi, procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, în vederea analizãrii motivelor ºi promovãrii recursului în anulare.
O sã vã þinem la curent cu evoluþia recursului în anulare.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc, doamna ministru.
Aveþi de fãcut vreun comentariu, doamna deputat? Nu. Mulþumesc.
Domnul deputat ªtefan Baban a adresat Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor o întrebare în legãturã cu taxa TV.
Doriþi s-o dezvoltaþi, domnule deputat Baban?
Da, domnule preºedinte.
Poftiþi.
Cred cã vã intereseazã ºi pe dumneavoastrã, este foarte interesantã.
Taxa TV ºi radio Ñ taxe fanariote. Guvernul României a avut o idee nãstruºnicã, legiferatã rapid, rapid ºi printr-o ordonanþã de Guvern. Începând cu data de 1 februarie 2003, toþi românii, indiferent dacã au sau nu aparate de radio sau televizoare, indiferent dacã sunt sau nu abonaþi la o reþea de cablu, sunt obligaþi sã achite o taxã modicã pentru acestea, la Poºtã sau la Societatea de Distribuþie a Energiei Electrice.
Înþelegem cu toþii cã statul are nevoie de bani, ºi principala sursã o reprezintã taxele ºi impozitele. Dacã unele taxe ºi impozite nu mai pot fi modificate, deoarece cuantumul lor este la nivel european, deºi salariile noastre sunt la nivel african, atunci singura soluþie viabilã rãmâne inventarea unora noi.
Pânã la un punct, suntem de acord cu acest lucru. Dar sã taxezi o prestare de serviciu de care nu beneficiazã un cetãþean mi se pare o aberaþie ºi, în acelaºi timp, un atentat la drepturile omului. Sunt în aceastã þarã destui pensionari, dar ºi oameni sãraci, care nu-ºi pot permite un aparat de radio sau un televizor albnegru. Atunci, cum poþi avea tupeul, ca societate reprezentativã a statului, _recte_ Poºta sau Societatea de Distribuþie a Energiei Electrice, sã baþi la uºile lor, sã soliciþi bani pentru ceva ce nu existã?
Într-adevãr, în epoca fanarioþilor existau biruri pe fumãrit ºi coºerit. Dar asta se întâmpla în secolul al XIX-lea, ºi nu în secolul XXI, când ne lãudãm peste tot în lume cã suntem o societate democraticã, cu dorinþa de integrare în rândul statelor democratice ºi civilizate.
Reacþia durã a oamenilor, care au aflat de instituirea acestor taxe, vine ºi pe fondul unor declaraþii arogante ale guvernanþilor, care au afirmat la dezbaterile bugetului de stat pentru anul 2003 cã fiscalitatea acestui an va fi mai redusã. Dar ce au dat în luna ianuarie, prin reducerea contribuþiilor asupra salariilor sau altor cote de impozitare, au luat în luna februarie, prin instituirea unei noi taxe. Nemulþumirea vine de la faptul cã cele douã instituþii care colecteazã aceºti bani sunt de departe unele dintre cele mai profitabile din aceastã þarã, începând de la salariile angajaþilor ºi terminând cu facilitãþile acordate personalului propriu.
Mulþumesc.
Domnule ministru Cezar Armeanu, vã rog sã rãspundeþi la aceastã interpelare.
## **Domnul Cezar Armeanu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Domnilor deputaþi,
Cu referire la interpelarea formulatã de domnul deputat ªtefan Baban, adresatã domnului ministru Dan Nica, precizãm cã Societatea Românã de Televiziune ºi Societatea Românã de Radiodifuziune nu sunt în subordinea Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei, ministerul neavând deci atribuþii în impunerea ºi stabilirea cuantumului abonamentelor radio ºi TV.
Ministerul Finanþelor Publice, alãturi de cele douã instituþii mai sus menþionate, sunt semnatarele Ordonanþei nr. 18 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea instituþiilor mai sus menþionate, care prevede obligativitatea achitãrii taxelor pentru serviciul public de radio ºi televiziune.
Credem cã s-a produs o confuzie între Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii ºi sunt convins, domnul deputat ºtie despre ce este vorba, care se ocupã de relee de frecvenþã ºi aºa mai departe, ºi Societatea Românã de Radiodifuziune.
De aceea, îl rugãm pe domnul deputat sã adreseze aceastã interpelare celor douã instituþii ºi, eventual, Ministerului Finanþelor, aºa cum de altfel a menþionat în ultima frazã a interpelãrii sale.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
Mai doriþi sã faceþi vreun comentariu, domnule Baban?
Da.
Poftiþi.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În primul rând, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã aceastã interpelare am adresat-o prima datã în decembrie. Am revenit asupra ei, reducând cererea mea doar la 10 judeþe. Este vorba de situaþia de incompatibilitate a consilierilor P.S.D.
Domnul ministru Cozmâncã, deºi am redus întrebarea la jumãtate, mai cere o amânare. Nu ºtiu ce sã înþeleg. Cã sunt aºa de mulþi consilieri P.S.D. în situaþia de incompatibilitate, încât mai are nevoie de foarte mult timp ca sã-i numere ºi sã-mi dea rãspunsul?
Pe de altã parte, protestez cu seriozitate asupra faptului cã nu numai cã nu vin miniºtrii sã rãspundã, dar nu mai sosesc nici rãspunsurile din partea Domniilor lor.
În Regulamentul Camerei Deputaþilor, domnule preºedinte, la art. 157 se spune aºa: ”Membrul Guvernului poate amâna rãspunsul la întrebarea oralã pentru sãptãmâna urmãtoare numai în cazuri temeinic justificate.Ò
Domnule preºedinte,
Rog sã-mi aduceþi la cunoºtinþã temeiul justificat al cazului în speþã: de ce nu s-a putut da rãspunsul acum, deºi, încã o datã spun, am redus întrebarea la numai 10 judeþe?
Vã mulþumesc ºi aºtept rãspunsul din partea Domniilor voastre.
Vã rog.
Da, s-ar pãrea cã am greºit, dar am greºit numai ”adrisantulÒ, ca sã spun aºa. Rugãmintea mea este ca totuºi cele douã instituþii sã fie întrebate, aduse aici ºi întrebate ce se întâmplã cu aceste taxe.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Au mai fost formulate întrebãri sau interpelãri de cãtre domnii deputaþi Anton Miþaru, Ludovic Mardari, Mona Muscã, Dumitru Bãlãeþ, Mircea Costache, George Moisescu, Eugen Nicolaescu, Gheorghe Dinu, Emil Boc, ªtefan Baban ºi Dan Ruºanu. Ministerele interpelate au solicitat în aceste cazuri amânarea rãspunsurilor, pentru cã necesitã verificãri mai complexe, care nu au putut fi fãcute în acest interval.
Doresc sã iau cuvântul.
ªi eu, doamna deputat. Aº fi comunicat aceastã intervenþie a dumneavoastrã ministerului de resort.
ªi eu doresc sã intervin.
Poftiþi, domnule deputat.
ªi eu aºtept rãspunsul...
Al cui?
Al dumneavoastrã.
Existã o procedurã de interpelare a preºedintelui? Deci eu am spus cã o sã comunic ministerului interpelat nemulþumirea dumneavoastrã, pentru cã...
În legãturã cu solicitarea de amânare?
Exact.
Am pus ºi o întrebare. Deci în Regulamentul Camerei se spune clar cã se poate cere o amânare ”în cazuri temeinic justificateÒ. Am citat din Regulamentul Camerei. ªi atunci întrebarea mea era care este acest temei justificat pentru care nu primesc rãspunsul. Este o întrebare la care, chiar dacã nu mi-a dat rãspunsurile, dar acest rãspuns este obligatoriu de dat de cel care cere amânarea.
Drept urmare, vã întreb dacã aþi primit un asemenea rãspuns, motivaþia.
## Stimatã colegã,
Eu nu ºtiu cât de colegial este sã mã provocaþi pe mine la o discuþie radiofonicã sau cum o înþelegeþi dumneavoastrã.
Ceea ce pot face eu, ca preºedinte, este sã vã comunic cererea ministerului cã nu a putut sã vã rãspundã deocamdatã, pentru cã sunt de fãcut investigaþii suplimentare. Restul, nu înþeleg de ce vreþi sã purtaþi discuþia cu mine ºi în ce temei?
Am vrut sã ºtiu care este motivul.
Sunt eu vinovat cã nu aþi primit rãspunsul sauÉ
Voiam sã ºtiu care este motivul întemeiat, conform regulamentului, pentru care nu mi-a rãspuns. Înþeleg cã nu ºi-a terminat lucrarea pentru a-mi putea rãspunde. Vã mulþumesc frumos pentru rãspuns.
Bine.
Aveþi cuvântul, domnule deputat.
Sunt obligat sã mã asociez poziþiei colegei mele, doamnei Mona Muscã. ªi, cu îngãduinþa dumneavoastrã, v-aº aduce la cunoºtinþã faptul cã, în data de 16 decembrie, am adresat o interpelare domnului prim-ministru, o
interpelare care vizeazã privatizarea Societãþii Naþionale ”PetromÒ Ñ S.A.
Au trecut douã luni de atunci ºi nu am primit nici un semnal, sub nici o formã. Asta unde ar trebui eu sã o încadrez?
Vãd cã dumneavoastrã inventaþi o procedurã de interpelare a preºedintelui de ºedinþã.
Am ºi eu o rugãminte colegialã la dumneavoastrã: în ce regulament încadraþi dumneavoastrã aceastã poziþie?
## Domnule preºedinte,
Eu v-am întrebat cum sã mã comport eu într-o situaþie în care primul-ministru nu rãspunde interpelãrii unui deputat timp de douã luni de zile. Dumneavoastrã mã puteþi trimite la loc, îmi puteþi spune cã nu este treaba dumneavoastrã, dar nu trebuie sã vã supãraþi pe mine. Pentru cã mie mi se pare inadmisibil, indiferent, poate sã fie primul-ministru sau cine este, trebuie sã respecte, aºa cum noi trebuie sã respectãm Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi Domnia sa trebuie sã îl respecte. N-am supãrat pe nimeni cu întrebarea mea.
Repet ceea ce am spus ºi colegei mele: eu v-am comunicat rãspunsul pe care ministerele mi le-au trimis, solicitând o amânare, cu explicaþia cã n-au terminat încã investigaþiile de fãcut. În rest, o sã transmit, aºa cum sunt obligat, dupã regulament, poziþia dumneavoastrã ministerelor în cauzã ºi Guvernului.
Mulþumesc foarte mult.
Cu aceasta, declar închisã ºedinþa noastrã de astãzi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,10._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#111365Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 15/4.III.2003 conþine 20 de pagini.**
Preþul 24.720 lei
Prima perioadã, respectiv aceea a anilor 1990Ð1992, a reprezentat, aºa cum a fost caracterizatã de oamenii de ºtiinþã ºi de organismele internaþionale, perioada recesiunii transformaþionale, obiectivã ºi necesarã. Evoluþia din primii ani ai tranziþiei, asemãnãtoare tendinþelor din celelalte þãri central ºi est-europene, a avut drept principalã cauzã trecerea bruscã de la un sistem economic la altul. Schimbarea mecanismelor economice a determinat în perioada 1990Ð1992 o restrângere a producþiei ºi implicit a nivelului de trai în toate þãrile aflate în tranziþie. Fenomenul a avut aproximativ aceeaºi amploare chiar în þãrile care începuserã sã-ºi reformeze economia cu mulþi ani înainte de 1990 sau care dispuneau de un potenþial productiv mult mai performant decât România. Este cazul Cehiei, Poloniei ºi Ungariei care mult dupã 1990 au fost considerate ca fiind performante în implementarea reformelor.
Astfel, în perioada 1990Ð1992 produsul intern brut s-a redus în Cehia cu 13,1%, în Ungaria cu 17,6% ºi în Polonia cu 15,6%.
A urmat apoi o perioadã de creºtere economicã semnificativã în România. În cei 4 ani, 1993Ð1996, PIB s-a majorat cu 17,4%, recuperându-se cea mai mare parte din reducerea din primii 3 ani ai tranziþiei, care a fost de circa 25%; mã refer la PIB. ªi în aceastã perioadã fenomenele ºi evoluþia economico-socialã au fost convergente pentru majoritatea þãrilor aflate în tranziþie.
Din punct de vedere al raportului dintre PIB-ul anului 1996 ºi cel din 1989, România se afla pe o poziþie relativ bunã, practic înaintea Ungariei. PIB-ul realizat în 1996 în România reprezenta 88% din cel obþinut în 1989. Aceastã evoluþie reprezintã, în esenþã, rezultatele guvernãrii noastre din perioada 1993Ð1996, ale corectitudinii strategiilor de dezvoltare implementate în acei ani.
A urmat, din pãcate, o perioadã de recesiune, cea din anii 1997Ð1999, care îºi are, de aceastã datã, principala explicaþie în inconsecvenþa politicilor macroeconomice. În cei 3 ani PIB a scãzut cu 11,7%, ºi aceasta în timp ce contextul internaþional era favorabil ºi majoritatea economiilor în tranziþie înregistrau ritmuri semnificative de creºtere economicã. Dar, despre ce s-a întâmplat în perioada respectivã vã rog sã nu ne întrebaþi pe noi, ci pe cei care au guvernat atunci.
Totuºi, vã putem oferi câteva informaþii statistice privind perioada respectivã dintr-o lucrare recentã a Comisiei economice O.N.U. pentru Europa, pentru a preîntâmpina eventualele dumneavoastrã îndoieli cu privire la corectitudine ºi onestitate.
Ca urmare a declinului, România ajunsese la sfârºitul anului 2000 pe unul din ultimele locuri. Dacã ne referim numai la þãrile candidate la Uniunea Europeanã, România, cu un PIB în 1999 la nivel de 78% din nivelul anului 1989, se situa pe penultima poziþie, înaintea Bulgariei, unde gradul era de 76%.
În acelaºi timp, Cehia, Ungaria, Slovenia, Polonia, Slovacia ºi chiar Albania au reuºit sã ajungã ºi chiar sã depãºeascã nivelul PIB din 1989. Din acest punct de vedere, intervenþia dumneavoastrã este perfect valabilã pentru perioada 1997Ð1999.
Din fericire, cetãþenii ne-au acordat în anul 2000 încrederea lor ºi astfel a fost posibil sã punem în practicã programul P.S.D. de guvernare. Realizãrile din aceºti doi ani v-au fost puse la dispoziþie, fiind analizate pe larg în Cartea albã a guvernãrii P.S.D., din care cauzã nu am sã le reiau. Totuºi doresc sã vã reamintesc cã am reuºit prin ritmurile de creºtere din 2001 ºi 2002 sã contrabalansãm pierderile din perioada guvernãrii anterioare, ajungând în prezent la nivelul din 1996, putând ca de pe acum sã ne concentrãm pe recuperarea pânã în 2004 a diferenþei care mai existã faþã de nivelul PIB din 1989.
Cu speranþa cã aþi înþeles cã nu este vorba de o prãbuºire economicã datoratã neutilizãrii judicioase a resurselor decât pe parcursul celor 3 ani de guvernare de dreapta, am sã vã prezint în final o evaluare a locului unde s-ar fi aflat România în prezent dacã economia ar fi continuat trendul început din 1993. Practic, aceasta este esenþa, sã zicem, interpelãrii dumneavoastrã. Fac o precizare, este vorba despre o evaluare pe o ipotezã de calcul, nu despre o prognozã, aºa cum sugeraþi în interpelare, pentru cã prognoza înseamnã prospectare.
În cei 7 ani de creºtere economicã 1993Ð1996 ºi 2000Ð2002, ritmul mediu al PIB a fost de peste 4%. Dacã un asemenea ritm s-ar fi înregistrat ºi în perioada 1997-1999 am fi atins nivelul din 1989 încã din anul 2000, ca ºi Cehia ºi Ungaria, iar acum am fi avut un
PIB cu peste 12% mai mare decât în 1989. Mai mult, dacã am fi continuat sã guvernãm dupã 1996, ºi în perioada respectivã am fi asigurat din acel moment creºterea economicã din ultimii ani, în jurul a 5%. În aceastã situaþie, PIB acum ar fi fost mai mare decât cel din 1989 cu circa 17%.
Vã mulþumesc.
Rezultã cã un consumator rezidenþial poate plãti factura în termen de 45 de zile de la data emiterii acesteia, fãrã sã i se perceapã majorãri de întârziere.
În aceste condiþii, consumatorii de gaze naturale, inclusiv pensionarii, asistaþii sociali, ºomerii, beneficiari ai ajutoarelor sociale, care de regulã îºi primesc drepturile bãneºti în a doua jumãtate a lunii, au posibilitatea sã achite facturile de gaze fãrã sã li se perceapã majorãri de întârziere, pentru cã, în fapt, le plãtesc la 46 de zile de la data emiterii facturii.
Mulþumesc.
În ceea ce priveºte politicile comerciale datorate extinderii Uniunii Europene cu cele zece þãri din Europa Centralã ºi de Est, dintre care cinci sunt în prezent membre CEFTA, extindere prevãzutã pentru mai 2004, faptul cã aceasta ar putea conduce la modificarea cadrului juridic al relaþiilor cunoscute cu celelalte þãri candidate, respectiv România ºi Bulgaria. Astfel, în cursul anului 2003, România va purta negocieri cu Comisia Europeanã pentru adaptarea acordului european ca urmare a aderãrii unei pãrþi din þãrile CEFTA. România va cãuta sã-ºi îmbunãtãþeascã condiþiile de acces pe piaþa Uniunii Europene, având la bazã facilitãþile tarifare de care beneficiazã în prezent cu viitorii membri ai Uniunii Europene.
În acelaºi timp, va negocia ca pentru produsele sensibile la care s-au înregistrat importuri semnificative din þãrile CEFTA sã se acorde un regim preferenþial la importul în România, care sã nu producã perturbaþii majore pe piaþã. În acest scop, vor fi utilizate cote tarifare corespunzãtoare.
În acelaºi timp, România va putea sã exporte, bineînþeles, mai multe produse în regim preferenþial în Uniunea Europeanã lãrgitã. România, ca membrã a Organizaþiei Mondiale a Comerþului, are obligaþia de a respecta regulile internaþionale de comerþ care, în perspectiva mondializãrii ºi globalizãrii, tind spre o liberalizare gradualã ºi, în acelaºi timp, rapidã a schimburilor comerciale, inclusiv cu produse agricole.
În acest context România îºi va îmbunãtãþi performanþele de competitivitate pentru a putea, pe de o parte, sã facã faþã concurenþei mãrfurilor provenite din import pe piaþa internã ºi, pe de altã parte, sã creascã prezenþa produselor româneºti pe pieþele externe.
În ultima perioadã au fost create premisele pentru o mai bunã realizare a acestui obiectiv prin alocãri substanþiale de la bugetul de stat pentru sprijinirea producãtorilor agricoli sub formã de sprijin direct al preþului producþiei-marfã ºi pentru promovarea mãrfurilor la export. Pentru a avea o imagine asupra dimensiunii importurilor ºi exporturilor de produse agroalimentare, prezentãm în continuare o comparaþie a acestora cu consumul mediu pe cap de locuitor ºi producþiile realizate în România. Astfel, în anul 2002, ponderea importului în consumul mediu pe cap de locuitor a reprezentat numai 9,5% pentru principalele 15 produse alimentare luate la un loc, din care: 20,7 % carne ºi produse din carne, 2% lapte ºi produse lactate, 16,3% ulei, 5,5% fãinã, 5,9% legume.
În schimb, ponderea exportului la producþia realizatã în 2002 a fost de 41,2% la vin, 24% la conserve de legume, 20,8% la ovine, 19% orz, 12,5% brânzeturi etc.
Mulþumim pentru preocuparea domnului deputat ªtefan Baban ºi interesul acordat unor subiecte importante care sunt în atenþia conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi faþã de care suntem deschiºi cãtre toate propunerile constructive posibile.
Vã mulþumesc.
Aceste trenuri sunt de ultimã generaþie, asigurând un confort sporit publicului cãlãtor. Din cele 120 de rame contractate, 50 se fabricã în Germania, restul de 63 se fabricã în þarã.
Putem aminti cã la începutul lunii februarie, anul acesta, pe relaþiile BucureºtiÐPiteºtiÐCraiova ºi BucureºtiÐVasluiÐIaºi s-au introdus deja primele trenuri compuse din rame automotoare Siemens, trenuri ce se bucurã de o apreciere deosebitã din partea publicului cãlãtor care deja solicitã mãrirea capacitãþii de transport la aceste noi servicii oferite.
Totodatã, s-au achiziþionat din Germania vagoane de dormit rulate pentru modernizarea actualului parc de vagoane de dormit, oferind cãlãtorilor condiþii net superioare celor ce pot fi oferite de parcul actual. Dintre alte programe de modernizare a parcului de material rulant mai putem aminti faptul cã se aflã în derulare programul privind modernizarea a 100 de vagoane de cãlãtori, bar ºi restaurant.
Pentru repararea parcului de vagoane, Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ Ñ S.A. a alocat prin bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat prin Hotãrârea de Guvern 1.560 din 2002 privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2003 al agenþilor economici care funcþioneazã sub autoritatea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, suma de 760 miliarde lei, aceste fonduri fiind destinate atât pentru reviziile planificate, cât ºi pentru efectuarea de reparaþii generale la vagoanele de cãlãtori.
Prioritatea în activitatea de întreþinere, în exploatarea vagoanelor de cãlãtori, o reprezintã asigurarea în depline condiþii a siguranþei circulaþiei.
Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ are organizatã activitate de revizie ºi pregãtire tehnicã în 25 de unitãþi de întreþinere, revizii de vagoane, unde fiecare garniturã de tren este revizuitã zilnic, eliminând eventualele defecþiuni care pot pune în pericol siguranþa circulaþiei.
Datoritã vechimii mari a parcului de vagoane, este organizatã ºi o inspecþie tehnicã complexã, la intervale de ºase luni. În cadrul acesteia se efectueazã controlul ultrasonic al osiilor montate, verificarea instalaþiilor de frânã ºi a celorlalte subansamble care concurã la siguranþa circulaþiei.
Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Marfã ”C.F.R. MarfãÒ Ñ S.A. a început în anul 2003 modernizarea a 1800 de vagoane ºi 32 de locomotive. Prin suportul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, s-a emis o emisiune de eurobonduri pentru dezvoltarea transporturilor de marfã, pentru creºterea calitãþii serviciilor ºi a menþinerii cotei de piaþã.
”C.F.R. MarfãÒ are în vedere menþinerea la parametrii tehnici corespunzãtori normelor Uniunii Internaþionale a Cãilor Ferate a parcului propriu de material rulant, astfel încât sã poatã face faþã exigenþelor europene atunci când normele Uniunii Europene în ceea ce priveºte armonizarea infrastructurii publice vor intra în vigoare în fapt. În acest fel, ”C.F.R. MarfãÒ va putea concura pe piaþã cu
orice operator privat român sau strãin, existând astfel premisele de a deveni operator european de prestigiu.
Încã din anul 2002 s-a demarat acþiunea de achiziþionare a 60 de vagoane ROLA pentru transportul tirurilor, acþiune ce va continua ºi în anul 2003 cu achiziþionarea a încã 100 vagoane ROLA. Astfel, se creeazã premisele pentru dezvoltarea traficului combinat cu implicaþii directe în politica mediului.
Compania Naþionalã de Cãi Ferate ”C.F.R.Ò Ñ S.A., ca gestionar al infrastructurii feroviare publice, executã lucrãri de modernizare a infrastructurii feroviare, asigurând siguranþa circulaþiei feroviare.
Ca o mãsurã importantã în vederea reducerii ºi chiar a eliminãrii riscurilor de producere de evenimente feroviare, o constituie introducerea de restricþii de vitezã peste punctele sau zonele cu probleme unde se constatã unele neconcordanþe cu normele tehnice. O parte din aceste restricþii de vitezã sunt restricþii de vitezã programate ce se introduc pe porþiunile de linii ce nu mai îndeplinesc condiþiile de siguranþã a circulaþiei ºi urmeazã sã se înceapã lucrãri de readucere la parametrii normali. Aceste restricþii de vitezã sunt cuprinse în graficul de circulaþie prevãzut în mersul trenurilor de cãlãtori ºi nu afecteazã regularitatea circulaþiei trenurilor. Restul restricþiilor de vitezã de la calea feratã sunt restricþii de vitezã neprogramate care apar de regulã în urma unor cauze naturale. De exemplu: alunecãri de teren, spãlãri de prismã de balast de cãtre torente care nu pot fi prevãzute.
Prin introducerea restricþiilor de vitezã neprogramate, datoritã cauzelor enumerate anterior, este adevãrat cã uneori se produc perturbaþii ºi întârzieri în circulaþia trenurilor, dar mãsurile luate sunt în favoarea siguranþei circulaþiei trenurilor.
Compania Naþionalã de Cãi Ferate, prin mãsurile tehnice ºi organizatorice luate an de an ºi prin încadrarea în bugetul de stat, programeazã lucrãri de întreþinere ºi reparaþii ale liniilor de cale pentru scãderea numãrului restricþiilor de vitezã programate.
În ceea ce priveºte restricþiile de vitezã neprogramate, s-au fãcut eforturi însemnate în a elimina posibilele cauze ce pot provoca apariþia acestora. ªi la acest capitol putem spune cã numãrul restricþiilor de vitezã neprogramate a scãzut în ultimii ani.
De asemenea, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este preocupat pentru creºterea traficului pe calea feratã, prin ridicarea parametrilor tehnici pe traseele paneuropene, respectiv Coridorul 4, CurticiÐDevaÐSighiºoaraÐBraºovÐBucureºtiÐConstanþa ºi Coridorul 9, GiurgiuÐBucureºtiÐBacãuÐPaºcaniÐIaºi, depunând eforturi pentru asigurarea creditelor bancare externe de la instituþii financiare mondiale ºi europene, de la BEI, BERD, BIRD, Banca Mondialã.
Astfel, încã din anul 2000 s-au început lucrãrile de reabilitare pe tronsonul BucureºtiÐConstanþa, lucrãri care vor continua pe tronsonul BucureºtiÑCâmpina. Pe tronsonul BucureºtiÐConstanþa s-a semnat contractul de finanþare cu JBIC, Banca Japoniei, pentru zona FeteºtiÐConstanþa, ºi în aceastã perioadã se elaboreazã proiectul tehnic, urmând ca lucrãrile sã înceapã în anul 2004. Iar tronsonul BucureºtiÐFeteºti se finanþeazã din fonduri ISPA ºi în aceastã perioadã se analizeazã ofertele constructorilor care au depus documentaþia la licitaþia internaþionalã.
Prin instituirea acestei taxe nu se þine seama de faptul cã este dreptul omului de a avea o opþiune. Ba chiar se poate spune cã indirect se canalizeazã atenþia cãtre postul public, care din ce în ce mai des prezintã reverenþele cãtre putere. Fiecare cetãþean al acestei þãri are dreptul de a avea televizor în casã, de a urmãri un canal de televiziune sau altul, pentru care deja plãteºte un abonament lunar.
Ca urmare, el trebuie sã fie întrebat ºi sã decidã acest lucru: achitarea taxei pentru televiziunea publicã, radioul public. Dar s-ar putea ca în urma rãspunsurilor primite guvernanþii sã aibã o mare surprizã, iar cetãþenii sã doreascã ca postul public de televiziune sã nu facã parte din grila lor de programe, lucru asemãnãtor ºi pentru radioul public.
În acest context, al taxãrii ºi suprataxãrii serviciilor publice de radio ºi televiziune, solicit celor douã instituþii interpelate sã-ºi prezinte punctul de vedere ºi totodatã sã ne prezinte ºi situaþia în acest domeniu din þãrile europene, cu care vrem sã convieþuim.
Vã mulþumesc.