Szil‡gyi Zsolt

Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ ªtefan Baban Ñ declaraþie intitulatã ”Haos în tribunaleÒ; Ñ Adrian Moisoiu Ñ intervenþie pe tema ”Pledoarie pentru o con- vieþuire paºnicãÒ; Ñ Andrei Ioan Chiliman Ñ ”Declaraþie politicã referitoare la ameste- cul Executivului în desfãºurarea procesului legislativ din Parlamentul RomânieiÒ; Ñ Costache Mircea Ñ Intervenþie cu nuanþã pamfletarã: ”Cine ne spurcã sãrbãtorile?Ò; Ñ Cristian Sandache Ñ o invitaþie la redescoperirea adevãratei Românii; Ñ Szil‡gyi Zsolt Ñ pledoarie pentru respectarea drepturilor ceangãilor; Ñ Corneliu Ciontu Ñ demers de definire doctrinarã a dreptei fran- ceze în raport cu P.R.M.; Ñ Mihaela Ionescu Ñ comentariu legat de promovarea imaginii reale a României, versiunea postului TV5 Ñ aprilie

623 cuvinte

Discurs

Bunã dimineaþa, domnilor colegi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã fac o declaraþie politicã în legãturã cu seminarul organizat ieri de Ministerul Informaþiilor Publice ºi care a avut drept scop demonstrarea cã comunitatea romano-catolicã din Moldova este de origine românã.

Guvernul României, prin Ministerul Informaþiilor Publice, a finanþat ºi a participat la organizarea unui seminar, numit internaþional, ce a avut intenþia declaratã ”de a sensibiliza comunitatea ºtiinþificã ºi politicã, precum ºi societatea civilã din România ºi din strãinãtate cu privire la adevãrata identitate a acestei minoritãþi confesionaleÒ.

Aºa cum spune textul invitaþiei trimise de Ministerul Informaþiilor Publice, intenþia organizatorilor a fost sã argumenteze ºtiinþific cã originea ceangãilor este cea românã.

Anexa transmisã împreunã cu invitaþia Ministerului Informaþiilor Publice, în aceastã strãduinþã de a inventa noi argumente pseudoºtiinþifice, a reuºit sã formuleze chiar o nouã definiþie pentru limba maghiarã: ”grai românesc tradiþional, cu particularitãþi fonetice sau lexicale specifice unor zone transilvãneneÒ. Felicitãri pentru aceastã formulare!

## Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, doresc sã vã anunþ cã limba vorbitã de ceangãi, care, în ciuda politicii de asimilare forþatã, au reuºit sã pãstreze limba maternã, este înþeleasã ºi este vorbitã ºi de subsemnatul. Aceastã limbã este cea maghiarã. Este limba pe care am învãþat-o acasã, în familia mea, la Oradea. Este o limbã care foloseºte,

într-adevãr, forme arhaice de exprimare ºi care ar trebui sã fie subiectul ºi obiectul unui program special de salvare a valorilor acestui patrimoniu.

Din pãcate, însã, de mai multe decenii Guvernul exercitã o politicã de asimilare a ceangãilor din Moldova. Diversitatea cultural-lingvisticã, religioasã din aceastã þarã chiar prezintã un pericol pentru societate, încât a fost necesar sã invitaþi la seminar reprezentanþii instituþiilor abilitate cu siguranþa naþionalã, cum ar fi serviciile de informaþii, ori aceastã idee de negare a diversitãþii etnoculturale, aceastã politicã de omogenizare-asimilare duce spre Europa sau este specificã Balcanilor? Oare aceastã luptã pentru trecut, de a demonstra cã originea unui grup este numai ºi numai românã duce spre Europa, duce în direcþia respectãrii angajamentelor internaþionale asumate de România, duce spre punerea în aplicare a recomandãrilor Consiliului Europei referitoare la comunitatea ceangãilor?

Intenþia de a demonstra cã aceastã comunitate, care cere sã i se respecte dreptul de a cultiva ºi de a dezvolta limba ºi cultura moºtenitã de la pãrinþi, este de origine românã ascunde de fapt intenþia de a evita punerea în aplicare a recomandãrilor formulate de raportorul Consiliului Europei. Demonstrând cã ceangãii sunt români, plãtind bani pentru studii cu rezultate precomandate, poate fi oare evitat rãspunsul cerut de Consiliul Europei? Ce dorim sã câºtigãm, domnule ministru? Bãtãlia pentru trecut sau cursa pentru viitor?

În contextul ședinței