Ion Popa

Bună dimineața!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Regionalizarea – un subiect cu multe orgolii și subiectivism tehnic”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultima perioadă s-a pus în discuție viitoarea reorganizare administrativ-teritorială după anumite criterii pe care miniștrii dezvoltării regionale și finanțelor publice le consideră a respecta prioritățile naționale în domeniu. În acest context, există mai multe viziuni privind regionalizarea ca formă de introducere a regiunilor ca unități administrativ-teritoriale, precum și chestiuni delicate privind competențele deconcentratelor în viitoarele autorități publice locale.

Regionalizarea urmărește, de cele mai multe ori, reducerea dezechilibrelor economice regionale și o dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu național, în timp ce regionalismul implică o oarecare putere de decizie a regiunii în ceea ce privește afacerile de interes zonal și afirmarea identității sale. Efervescența desemnării unor orașe reședință de județ ca centre regionale a dovedit puterea sau slăbiciunea de convingere a unor factori de decizie, uitându-se poate că elementul principal al politicilor regionale este reprezentat de capacitatea de atragere și implementare a proiectelor cu fonduri europene pentru eficientizarea administrației publice, de care România are absolută nevoie.

Așa cum arată și experiențele celorlalte state ale Uniunii Europene, gradul de absorbție a finanțării ține, în principal, de capacitatea structurilor administrative, iar la acest capitol

România are de lucru mult timp de acum înainte. Acesta este motivul pentru care desemnarea unor centre regionale pe diverse domenii de politici publice trebuie să țină cont și de puterea decizională, economică și social-demografică a reședințelor de județ desemnate.

Pornind de la aceste considerente, am încredere că, la nivelul Guvernului României, se poate analiza posibilitatea ca orașele reședință de județ din viitoarele regiuni, cum este cazul Regiunii Sud-Muntenia, orașe care au posibilități reale economic, social și demografic, cum este cazul municipiului Pitești, să fie considerate poli regionali.

În acest moment, la nivelul întregii comunități locale din județul Argeș, există o preocupare cu privire la modul de realizare a procesului de reorganizare a instituțiilor deconcentrate și înființarea de noi structuri ale administrației centrale la nivel regional. Această preocupare se manifestă atât la nivel instituțional, instituții ale administrației centrale, instituția prefectului, instituții deconcentrate, autorități ale administrației publice locale, cum ar fi președintele consiliului județean, Consiliul Județean Argeș, primari și consilii locale, parlamentarii de Argeș, inclusiv subsemnatul, cât și în rândul opiniei publice, societății civile, mass-mediei și chiar al simplilor cetățeni.