Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 septembrie 2013.

Începem sesiunea de declarații politice.

Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute și este repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute.

Pentru început, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Leonardo Badea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Popa.

Microfonul central, vă rog.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Asumare”.

Vremea curge, vremurile sunt aceleași, obișnuiește un vechi amic să-mi spună ori de câte ori ne întâlnim. Cu oareșce resemnare, mi se adresează de fiecare dată ca unuia responsabil pentru neajunsul acesta, ca unuia care,

dintr-o poziție – din punctul lui de vedere – privilegiată, am privit și privesc cu seninătate cum ni se întâmplă toate. Și totuși eu sper că am învățat din istorie și vom schimba ceva în comportament, atitudine, asumare.

Introducerea, la prima vedere, pare să nu aibă legătură cu declarația mea politică de astăzi. Dar nu este așa.

Am fost, de la început, un suporter înfocat al proiectului numit astăzi Uniunea Social-Liberală. Pentru cine și-a fabricat afinități „originare”, chestiunea poate părea lipsită de importanță. În definitiv, succesul are mulți părinți și copii, și frați, și verișori. Doar eșecul e orfan. Revenind, atunci când a fost gândită construcția USL, vocile erau așezate diferit pe portativ. Imense și de netrecut păreau barierele închegării unei compoziții care să exprime, să cultive și să promoveze valori autentice comune izvorâte din propriile valori care marcaseră destinele politice de până atunci ale Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal și Partidului Conservator. Un fel de „unitate în diversitate”, nu?

Dar am reușit, cu chibzuință, cu înțelepciune, analizând toate unghiurile, mai mult sau mai puțin ascuțite. Dar mai ales cu mult curaj, cu decizie, cu asumare! Asta au făcut atunci Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel Constantin și, laolaltă cu ei, și dumneavoastră, cei din USL, fiecare coleg al nostru, membru ori simpatizant.

Am reușit pentru că am înțeles atunci că un proiect politic de o asemenea dimensiune trebuie să rupă barierele, prejudecățile, ipocriziile. Am reușit pentru că am înțeles să câștigăm împreună, în loc să pierdem separat. Am reușit înțelegându-ne unii pe alții. Am reușit pentru că am înțeles că misiunea unor oameni politici trebuie legată de obiective ceva mai prețioase decât înfrângerea adversarului.

Da, USL nu a fost creată doar să elimine pe X sau pe Y de la pârghiile decizionale. Rațiunea a fost aceea a unor obiective concrete asumate cu tărie. Putem să discutăm despre asta în Parlamentul României? Eu despre asta vreau să vorbesc.

Vreau să vorbesc despre faptul că cel mai mare proiect politic de după Revoluție respectă încrederea a 70% din români. Vreau să vorbesc despre faptul că USL, prin Guvernul Victor Ponta, atinge, pas cu pas, bornele pe care și le-a fixat. Vreau să vorbesc despre reîntregirea salariilor sau eliminarea abuzului reținerii CASS. Vreau să vorbesc despre deblocarea posturilor din sănătate și învățământ sau creșterea salariului minim. Vreau să vorbesc despre triplarea absorbției fondurilor europene sau reducerea TVA-ului la pâine. Vreau – de ce nu? – să vorbesc despre un proiect major care va permite modernizarea României. Și pot continua, fără ca aceste înșiruiri să pară desprinse dintr-un manual de demagogie învechită.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Popa. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Bună dimineața!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Regionalizarea – un subiect cu multe orgolii și subiectivism tehnic”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultima perioadă s-a pus în discuție viitoarea reorganizare administrativ-teritorială după anumite criterii pe care miniștrii dezvoltării regionale și finanțelor publice le consideră a respecta prioritățile naționale în domeniu. În acest context, există mai multe viziuni privind regionalizarea ca formă de introducere a regiunilor ca unități administrativ-teritoriale, precum și chestiuni delicate privind competențele deconcentratelor în viitoarele autorități publice locale.

Regionalizarea urmărește, de cele mai multe ori, reducerea dezechilibrelor economice regionale și o dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu național, în timp ce regionalismul implică o oarecare putere de decizie a regiunii în ceea ce privește afacerile de interes zonal și afirmarea identității sale. Efervescența desemnării unor orașe reședință de județ ca centre regionale a dovedit puterea sau slăbiciunea de convingere a unor factori de decizie, uitându-se poate că elementul principal al politicilor regionale este reprezentat de capacitatea de atragere și implementare a proiectelor cu fonduri europene pentru eficientizarea administrației publice, de care România are absolută nevoie.

Așa cum arată și experiențele celorlalte state ale Uniunii Europene, gradul de absorbție a finanțării ține, în principal, de capacitatea structurilor administrative, iar la acest capitol

România are de lucru mult timp de acum înainte. Acesta este motivul pentru care desemnarea unor centre regionale pe diverse domenii de politici publice trebuie să țină cont și de puterea decizională, economică și social-demografică a reședințelor de județ desemnate.

Pornind de la aceste considerente, am încredere că, la nivelul Guvernului României, se poate analiza posibilitatea ca orașele reședință de județ din viitoarele regiuni, cum este cazul Regiunii Sud-Muntenia, orașe care au posibilități reale economic, social și demografic, cum este cazul municipiului Pitești, să fie considerate poli regionali.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Marian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Frătean.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vasluienii sunt împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică”.

Încă de la primele manifestații împotriva explorării și exploatării gazelor de șist organizate în zona Bârladului de diferite asociații și ONG-uri din zona societății civile, am analizat modul în care Organizația Democrat-Liberală din Vaslui trebuia să se poziționeze față de această chestiune complexă, dar și conflictuală.

Pe de o parte, poziția Guvernului Ungureanu era pentru demararea unor investiții majore la nivel național – Proiectul Roșia Montană, exploatarea gazelor de șist și exploatarea de la Cuprumin –, iar pe de altă parte, cetățenii din județul Vaslui protestau din ce în ce mai virulent împotriva Chevronului.

Ca parlamentar de Vaslui, am considerat că, mai întâi, trebuie să ne informăm noi, fie cetățeni, fie lideri politici, despre consecințele utilizării fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de șist, apoi să informăm oamenii prin discuții sau dezbateri publice sau campanii efective de informare și, după aceste acțiuni logice, normale pentru o societate democratică, să organizăm referendumuri în comunitățile locale în care se află perimetrele de teren concesionate de Chevron, să aflăm ce doresc oamenii.

În aprilie 2012 am demarat o campanie de strângere de semnături pentru declanșarea unor referendumuri care urmau să fie organizate simultan cu desfășurarea alegerilor locale pentru a economisi fondurile aflate la dispoziția primarilor și consiliilor locale. Din păcate, acțiunea mea de atunci nu a avut succes, parte din cauza lipsei de mobilizare a oamenilor, parte din cauza apropierii alegerilor locale și interpretarea acesteia într-o cheie politică.

USL a depus la vremea respectivă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu tocmai pe tema Roșia Montană, Chevron, Cuprumin, instalându-se la putere prin fraudă morală. Ulterior accederii la putere a USL și câștigării președinției Consiliului Județean Vaslui de către aceștia, aparent paradoxal, protestele anti-Chevron au continuat cu și mai mare înverșunare. Atunci am realizat că cei mai mulți dintre protestatari erau sinceri în acțiunile lor privind protecția mediului și eliminarea oricăror surse de poluare. PSD Vaslui nu făcuse altceva decât să speculeze politic și să valorifice electoral acest potențial enorm al protestelor de stradă. Cel puțin deputatul PSD Adrian Solomon se și visa un Che Guevara al Bârladului.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Frătean. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Valeriu Boeriu.

## Bună ziua!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „ _In fide salus_ ”.

Mă simt obligat și responsabil să-mi exprim public, încă o dată, dezacordul clar, ferm și fără echivoc față de declarațiile europarlamentarului român László Tökés îndreptate împotriva statului național român, suveran și independent, unitar și indivizibil, care au culminat cu solicitarea acestuia către premierul Ungariei, Viktor Orbán, de instituire a unui protectorat maghiar asupra Transilvaniei. Apreciez ca fiind inadmisibile astfel de acțiuni care aduc deservicii României și care rănesc profund demnitatea mea de român, de ardelean, și a comunității mureșene din Transilvania, pe care am onoarea să o reprezint și să o apăr aici, în forul legislativ al țării.

Trăiesc și acționez în fiecare zi în rezonanță cu sentimentele de iubire și devotament pentru patria în care m-am născut și am crescut și, mai mult, îmi răsună mereu în minte cuvintele sfinte rostite cu mâna pe Constituția României și pe Biblie: „Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.”

Interesul național, promovarea și apărarea României ca stat trebuie să fie dezideratul suprem al fiecărui demnitar, indiferent de opțiune politică sau de etnie. Din aceste motive, nu doar că nu sunt indiferent față de ce se întâmplă cu România și cum este ea tratată chiar de către unii dintre cetățenii ei, ci iau atitudine, acționând în consecință. În acest context, apreciez ca fiind absolut necesar, corect și lăudabil demersul către Președintele României de a retrage Ordinul Național „Steaua României” domnului László Tökés, pe care l-a inițiat colega mea, doamna Corina Crețu, și la care m-am raliat și eu, în calitate de Cavaler al Ordinului Național „Steaua României” în grad de ofițer, alături de alți colegi.

Vreau să subliniez că Ordinul Național „Steaua României” este cel mai vechi ordin național, din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, și este cea mai înaltă distincție oferită de statul român, care se acordă pentru serviciile excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite în serviciul militar și pentru merite deosebite în activitate.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Valeriu Boeriu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Cristian Florian.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi este una foarte scurtă și se intitulează „Avem resurse naturale. Cum scăpăm de ele?”.

România aplică de mai mulți ani programul național „După noi, potopul!”. România vinde tot. Își vinde și resursele naturale.

Cetățenii, pe bună dreptate, se întreabă și ne întreabă ce s-ar mai putea vinde după petrol, gaze de șist sau aur. Ar putea urma pădurile. S-ar crea astfel mii de locuri de muncă pentru drujbiști, pentru câțiva ani. După tăierea tuturor pădurilor, atâtea câte mai avem, am putea, din redevența de 4 sau chiar 6%, să facem lucruri folositoare: să modernizăm drumurile forestiere sau să construim zeci de fabrici de mobilă și hârtie.

Neapărat, înainte de a hotărî vânzarea pădurilor, parlamentarii vor vizita cel puțin o pădure pentru a decide în cunoștință de cauză.

Lăsând ironia la o parte, închei spunând încă o dată: România își vinde la preț redus resursele naturale. Să fim de acord cu orice preț?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Florian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Lazăr.

„Toamna din agricultura românească” Domnule președinte, Domnilor secretari, Stimați colegi,

Acum, la începutul toamnei, marcăm, domnilor guvernanți, disperarea țăranului român, care se vede în situația dramatică de a nu realiza veniturile cu care să plătească aberantele taxe și impozite instituite de dumneavoastră prin noile reglementări fiscale.

Auzim permanent din declarațiile dumneavoastră, domnilor guvernanți, că agricultura românească trebuie și poate fi salvată prin încurajarea asocierii, investiții, depozite de colectare și depozitare a produselor agricole, înființarea unei burse a acestor produse. Sunt măsuri susținute de noi toți, dar dumneavoastră, domnilor guvernanți, deși dețineți toate pârghiile pentru a le implementa, alegeți să rămână doar la stadiul de promisiuni electorale.

În schimb, se impun permanent noi taxe în domeniul agriculturii, fără ca Guvernul să creeze condițiile ca în această ramură fermierii să producă, să obțină un venit de pe urma producției și abia apoi să plătească taxele și impozitele instituite.

Țăranilor nu li se oferă o piață de desfacere pentru produsele lor, aceste produse ajungând să fie consumate exclusiv în gospodăriile proprii și, cel mai des, din păcate, primesc destinația de furaje pentru animale sau sunt, pur și simplu, aruncate.

Nu există o strategie care să pună față în față cererea și oferta, ceea ce face aproape imposibil pentru producători să își comercializeze marfa. Mai mult, aceștia au o serie de pierderi generate de activitățile specifice de cultivare a pământului – arat, semănat, recoltat –, iar acestea implică mari cheltuieli, care nu le sunt acoperite.

În lipsa unei reglementări în domeniul agriculturii care să așeze cererea și oferta într-un echilibru normal, într-o economie modernă și funcțională, își fac loc pe piață speculanții, care profită de lipsa de organizare din rândul producătorilor, oferind un preț mult sub prețul pieței, iar micul fermier e pus în situația fie de a nu vinde, alegându-se doar cu pierderile generate de lucrările pământului, fie de a vinde la un preț mult mai mic, care nu-i acoperă nici pe departe cheltuielile.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Lazăr. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Obreja.

Vă mulțumesc.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Constituirea unei Comisii speciale comune pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România – o necesitate impusă de complexitatea cadrului economic și sociopolitic aferent proiectului de lege”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Așa cum știm cu toții, subiectul Roșia Montană este unul nu numai de actualitate, dar care a suscitat și o multitudine de păreri pro și contra, exprimate în cadrul academic, în mass-media și, nu în ultimul rând, în cadrul manifestațiilor publice, atât în București, în Piața Universității, cât și în comunitatea locală direct afectată de decizia care se va lua la finalul dezbaterilor parlamentare.

În acest context, permiteți-mi să am convingerea fermă că decizia luată săptămâna trecută în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului din data de 17 septembrie, de constituire a unei Comisii speciale comune pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, este una nu numai înțeleaptă, ci și una care își va dovedi în mod cert utilitatea.

După cum este cunoscut, această comisie va examina proiectul de lege inițiat de Guvernul României, precum și amendamentele depuse de Guvern, deputați și senatori și își va finaliza activitatea prin întocmirea raportului în vederea dezbaterii proiectului de lege în plenul fiecărei Camere a Parlamentului.

Au fost o serie de discuții, atât de formă, cât și de conținut, cu privire la constituirea acestei comisii. O mare parte a criticilor a vizat faptul că nu există temeiul legal al constituirii acestei comisii, afirmație întru totul falsă, deoarece avem atât temei regulamentar, cât și constituțional.

Astfel, art. 8 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului statuează expres că „la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe”. În același sens este, de altfel, și dispoziția cuprinsă la art. 64 alin. (4) din legea fundamentală.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Marius Obreja. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Retrageți Ordinul Național «Steaua României» acordat domnului Tökés László”.

Stimată doamnă senator Ecaterina Andronescu,

Doamnă senator Gabriela Firea,

Domnule senator Mircea Geoană,

Vă felicit pentru alegerea dumneavoastră ca membri ai Consiliului de Onoare al Ordinului „Steaua României”. Urmează ca, în data de 26 septembrie 2013, la ora 16.00, într-una din sălile uneia dintre cele mai însemnate instituții ale statului român, Academia Română, să deliberați asupra retragerii ordinului acordat de către președintele Traian Băsescu domnului Tökés László.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

În numele românilor din județul Covasna, al căror interes îl reprezint în Senatul României, vă rog să nu ezitați, în calitatea pe care o dețineți, aceea de senatori, dar și de deținători ai unuia dintre cele mai onorabile ordine ale statului român, nu ezitați și nu așezați nimic înaintea demnității de neam și suveranității statului român. Decideți imediat retragerea acestui mare ordin acordat vremelnic și în pripă unui om care nu are aceleași interese cu românii.

La ideea și insistența unui alt om, mare demnitar al țării, președintele Băsescu, a fost făcută o greșeală de neiertat, onorându-l pe Tökés László cu un ordin românesc.

Oamenii sunt trecători, ideile și realizările rămân. Oamenii greșesc, dar dragostea de țară, respectul drapelului și neamului sunt unice și sunt perene. Retrageți-i acestui om ordinul! Anul 1989 și revoltele poporului român nu au fost făcute de domnul Tökés László. Ele au fost înfăptuite și continuate de mulți, mulți și simpli oameni, iar unii dintre ei au murit cu ochii senini, străpunși de gloanțe venite de nicăieri. Nu mă credeți? Mergeți în cimitirele eroilor Revoluției și o să vedeți cruci frumos aliniate, care ascund, în simbolul lor, dorința de mai frumos, de libertate și toate, toate îndreptate spre binele României.

Vă conjur, retrageți-i acestui om numit Tökés László ordinul, pentru că el nu se află printre aceia care pot asculta imnul nostru, „Deșteaptă-te, române!”, cu mâna pusă pe inimă. Am zis!

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Desființarea Serviciului Județean de Ambulanță Suceava – un atentat la sănătatea locuitorilor acestui județ”.

Doresc prin declarația mea să atrag atenția asupra consecințelor pe care le va avea decizia Ministerului Sănătății de desființare a Serviciului Județean de Ambulanță Suceava.

Această decizie a fost luată fără consultarea celor din sistem, fără a avea loc o discuție cu cei vizați și, mai ales, fără a ține cont de interesele cetățenilor din județul Suceava. Desființarea acestui serviciu de ambulanță este o măsură realizată fără discernământ și fără a ține cont de impactul social asupra populației.

Vă rog, domnilor guvernanți, să țineți cont de semnalele de alarmă venite din teritoriu în această perioadă și vă atrag atenția că trebuie să primeze interesul cetățeanului, al pacienților, și nu alte interese. Prioritate nu ar trebui să aibă măsurile netransparente, ci îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență prespitalicească. Majoritatea celor de la stațiile de salvare, specialiști, de altfel, cu vechime, consideră că decizia Ministerului Sănătății este una păguboasă pentru pacienți.

Constituirea noilor structuri va avea impact negativ asupra calității serviciilor medicale. Atrag atenția că, sub nicio formă, nu trebuie redus numărul ambulanțierilor, deoarece și așa aceștia se descurcă foarte greu. Asistența de urgență prespitalicească este interfața unui sistem sanitar și, de aceea, dacă se dorește schimbarea modului de lucru, trebuie gândită foarte bine, întrucât orice disfuncționalitate, oricât de mică, se poate repercuta negativ asupra pacienților.

Măsura desființării serviciului de ambulanță în județul Suceava va avea efecte negative asupra calității actului medical, va duce la creșterea birocrației și la pierderea unor locuri de muncă.

## Stimați colegi,

În județul Suceava echipajele de la bordul ambulanțelor se deplasează zilnic la peste 150 de cazuri. Având în vedere specificul acestui județ, al doilea ca mărime din România, peste 8.500 de kilometri pătrați, al reliefului, al gradului de

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește domnul senator Luchian Dragoș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Codul rutier – între viață și zmeii de pe șosele”.

Proiectul de modificare a Codului rutier, elaborat de Ministerul de Interne și supus dezbaterii publice, a provocat în ultimele zile discuții aprinse, focalizate însă, în majoritate, pe chestiuni de amănunt. Sunt, desigur, importante și amănuntele, căci din ele se întrupează întregul, dar de cele mai multe ori ne lăsăm purtați de valurile polemicilor și scăpăm din vedere fondul problemei.

Că proiectul prezentat este perfectibil era de la sine înțeles, dovadă în acest sens fiind și promptitudinea cu care inițiatorii s-au dovedit receptivi la critici, modificând anumite articole controversate. Rămân însă în discuție anumite principii, care stau, sau ar trebui să stea, la baza unui astfel de demers.

Cele mai multe critici la adresa proiectului pot fi grupate în două mari categorii: cele care vizează cuantumul amenzilor și cele care se referă la perioadele, sensibil mărite, de suspendare a permisului de conducere auto în cazul unor abateri de la Codul rutier.

În ceea ce privește prima categorie, este invocat faptul că amenzi de ordinul miilor sau zecilor de mii de lei ar fi disproporționate în raport cu veniturile populației, ceea ce nu ar duce la efectul dorit de prevenție, ci doar la creșterea alarmantă a corupției în rândul polițiștilor de la circulație.

Referitor la cea de-a doua categorie de critici, venite în special din partea asociațiilor profesionale ale transportatorilor, acestea susțin faptul că suspendarea timp de câteva luni sau chiar ani a permisului auto echivalează, pentru un șofer profesionist, cu interzicerea dreptului la muncă.

Oricât de îndreptățite ar fi aceste critici, nu putem să ignorăm faptul că, la sfârșitul anului trecut, erau înregistrate pe teritoriul României 9.355 de accidente grave de circulație, soldate cu 2.040 de decese și 8.848 de persoane rănite grav. În fața acestor cifre, trebuie să admitem cu toții că trebuie luate măsuri, iar înăsprirea pedepselor pentru abateri de la regulile de circulație se impune aproape de la sine.

Sunt de acord că o amendă de 16.000 de lei sau cea scăzută, de 9.600 de lei, aplicată unui conducător auto care câștigă 1.000 de lei pe lună nu va avea niciun efect, pentru că, pur și simplu, nu va putea să o plătească. Amenzile trebuie să fie mari, mai mari, dar suportabile, având ca termen de referință câștigurile reale din România. În aceste vremuri grele pentru toată lumea, mă tem că orice măsuri pecuniare exagerate vor avea efect opus celui scontat.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Dragoș Luchian și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică face referire la „Necesitatea promovării unei legislații de reglementare a activităților de lobby”.

La nivelul Uniunii Europene, există o dezbatere continuă privind reglementarea legislativă a activității de lobby, mai ales că la nivelul Parlamentului European, de la Bruxelles, își desfășoară activitatea aproximativ 3.000 de firme de lobby, pe diferite teme de interes – economic, social, cultural etc. –, iar în SUA numărul acestora ajunge la peste câteva sute de mii. Doar în Washington D.C. sunt înregistrați peste 12.000 de lobbyiști, iar salariile acestora ajung la peste 1,5 milioane de dolari pe an.

Problema oficialilor Uniunii Europene este că miile de lobbyiști de la Bruxelles nu sunt înregistrați la nivelul Comisiei Europene și s-ar dori o astfel de evidență pentru a nu se mai crea sentimentul cetățenilor europeni că această activitate

este una a jocurilor de culise, neoficială și aducătoare de profituri ilegale.

Nu cu aceeași problemă se confruntă și Statele Unite ale Americii, unde lobbyiștii se înregistrează la nivelul Senatului statului respectiv și există o legislație clară, care delimitează această activitate de traficul de influență, iar atunci când cineva trece linia de separație este taxat cu amenzi care pot ajunge până la sute de mii de dolari sau, după caz, și la ani buni de închisoare. Acest mod de organizare, poate, ar fi mai bine să fie inclus și în legislația românească, mai ales că acest subiect al lobby-ului a condus la dezbaterea asupra dihotomiei între lobby _versus_ trafic de influență.

În contextul în care România trece prin diferite momente în care lipsa unei activități de lobby internațional este foarte vizibilă în diferite sectoare ale politicii publice, consider că este necesară promovarea unei legislații măcar incipiente, după modelul Poloniei și Ungariei, unde sunt reglementate concis și transparent afacerile publice supuse activităților de lobby.

Lobby-ul, care are nevoie de o reglementare legală, este practicat în România încă din perioada interbelică, până în zilele noastre. Orice formă de mediere, de influențare a deciziilor puterii politice, de atragere a atenției autorităților publice asupra unei situații sociale care necesită rezolvare se cheamă lobby.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „Limitarea accesului la educație”.

„Ca un drept care contribuie la autonomia individului, educația este principalul instrument care permite adulților și copiilor marginalizați din punct de vedere economic și social să iasă din sărăcie și să obțină mijlocul de a participa, din plin, la viața comunității lor”, spune profesorul francez Hénaire în 2011.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În prezent, după aproape 25 de ani de democrație, constatăm că educația, drept fundamental garantat la nivel european, este unul dintre domeniile cele mai reformate. Și totuși reforma în învățământul românesc înregistrează și aspecte negative, care influențează accesul la învățământ și calitatea învățământului.

Consecințele subfinanțării observăm că le regăsim în calitatea scăzută a procesului de învățământ, în dotarea precară și renovarea școlilor, în nivelul scăzut de salarizare a cadrelor didactice.

Cu toate că în fiecare an se vorbește despre finanțarea mai bună a sistemului de învățământ și că educația trebuie să fie o prioritate constantă a oricărui Guvern, se pare că, din acest punct de vedere, educația pare să fie abia la început de drum într-o țară ca a noastră.

Avocatul Poporului a tras un semnal de alarmă cu privire la asigurarea condițiilor pentru accesul neîngrădit la educație și, mai ales, la posibilitatea deplasării elevilor de la domiciliu la școală și de la școală la domiciliu.

Raportul Avocatului Poporului prezintă disfuncționalități majore în asigurarea decontării cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și cărora li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației.

Concluzia raportului este că: „Majoritatea copiilor navetiști provin din familii care se confruntă cu probleme financiare și care se află în imposibilitatea de a plăti costul abonamentului de transport. Pentru familiile aflate deja în dificultate și care au doi sau trei copii care fac naveta este aproape imposibil să suporte aceste costuri. Acești copii au dreptul la educație!”

## Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Puiu Hașotti.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Protestul fără proiect”.

## Stimați colegi,

Au trecut mai bine de două decenii de când românii, ieșiți cu sutele de mii în stradă, au luptat și au murit în numele libertății. Este, probabil, cel mai mare câștig al acelor evenimente sângeroase și al acestor ani, deja mulți ani, în care am tot exersat-o – năvalnic la început, iar apoi parcă mai cu măsură. Democrație fără libertate nu există, dar, spunea Balzac, libertatea fără limite ucide libertatea. Și democrația, aș completa eu.

Stimați colegi,

Acest preambul este necesar în contextul în care îmi pare că, din ce în ce mai des în ultima perioadă, nu mai avem limită atunci când, în numele democrației, alegem să protestăm.

Am mai spus-o: la noi, la români, orice eveniment este prilejul ideal pentru protest. Dacă nu avem motive, le inventăm, pentru că – nu-i așa? – noi trebuie să protestăm. Oare atât de mare să fie doza de nemulțumire a maselor? Atât de intense să fie conflictele interioare care ne macină încât să ieșim în stradă chiar și atunci când nu suntem parte într-un proces?

Se spune că democrația este procesul prin care oamenii sunt liberi să-l aleagă pe cel pe care să dea vina. Acest lucru se întâmplă acum. Protestele acestor zile, în numele unui mediu mai curat, construiesc un vinovat de serviciu. Evident, mă refer la mișcările de protest născute de Proiectul Roșia Montană. Să nu fiu înțeleasă greșit: nu condamn protestul justificat al cetățenilor care sunt mai atenți la riscurile de mediu decât la argumentele de ordin economic. Dacă aș condamna ceva, acest lucru ar fi lipsa unui proiect alternativ care să scoată zona respectivă din sărăcie. Altfel spus, ce punem în loc? Dacă doar protestele din ultimele zile ar fi suficiente, și eu aș fi în stradă.

Din nefericire, stimați colegi, și în acest caz, ca în atâtea altele, ne caracterizează protestul fără proiect. Iar acesta nu este nicidecum o soluție. Dimpotrivă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc.

Voi intra direct în subiect.

Da, salut declanșarea procedurilor legale, perfect îndreptățite, inclusiv din perspectivă morală, pentru ca președintele Traian Băsescu, în calitate de șef al Ordinului, să retragă europarlamentarului Tökés László Ordinul Național „Steaua României”, cea mai veche și cea mai înaltă distincție oferită de statul nostru.

Adaug însă că meritata sancțiune, dacă se va ajunge la ea în urma deliberărilor Consiliului de Onoare al Ordinului, este cam tardivă, ca să nu spun că actuala controversă nu ar fi putut nici măcar să existe dacă președintele Băsescu nu ar fi recurs, în 2009, la gestul prea puțin fundamentat și cugetat de a-i oferi înalta distincție denigratorului prin definiție al României și al românilor.

Motivul pentru care s-a ajuns la această situație vă este cunoscut. Am în vedere sensul real, inacceptabil al afirmațiilor, din 27 iulie anul curent de la Balvanyos, ale lui Tökés László, cel care, autodepășindu-și consecventa și înverșunata politică antiromânească, pe care o duce de 23 de ani încoace, i-a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, premierului Ungariei să construiască un sistem de cooperare națională – maghiară, se înțelege –, „în așa fel încât să oferiți – îi cerea premierului maghiar – protectorat Transilvaniei”.

Imaginați-vă, stimați colegi, cum un parlamentar din Alsacia ar cere protectorat german sau cum un parlamentar din regiunea sudetă, din Cehia, ar cere tot protectorat german. Ce s-ar întâmpla în acele țări?

În România, din păcate, nu putem să ridicăm cetățenia română acestui Tökés László.

La fel de bine cunoscute vă sunt reacțiile firești de indignare și condamnare a aberațiilor iredentiste și șovine abia citate, reacții materializate în luări de poziții publice semnificative, venite din spectrul nostru instituțional și politic, inclusiv din partea unor personalități, ele însele membre ale ordinului național, care, la unison, au solicitat deschis retragerea înaltei distincții, a cărei simbolistică esențială a fost, de fapt, călcată în picioare de Tökés László.

Acestea sunt, în rezumat, faptele. Prin urmare, nu mai glosez pe tema gravității lor și a posibilelor lor consecințe, dacă, Doamne ferește, fanteziile patologice ale fostului pastor reformat ar avea vreo cale să devină realitate pentru existența noastră ca stat suveran și țară indivizibilă.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Darius Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi am s-o fac după ce voi reaminti colegei senator Silistru că mișcările vizavi de resursele naturale contestate de stradă au început de la Vaslui, unde dumneaei este senator. Și atunci, fără niciun dubiu, susținea că ceea ce se va întâmpla vreodată este o crimă națională. A uitat, se pare, fiindcă astăzi s-a schimbat la 180 de grade.

Declarația mea de astăzi se numește „Digitizarea manualelor școlare nu înseamnă și digitalizarea educației”.

După ce proiectul manualelor digitale a eșuat, pierzându-se 150 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, aceleași personaje din Ministerul Educației, lipsite de profesionalism, anunță un nou program, de 100 de milioane de euro, pentru digitalizarea sistemului, dând dovadă că nu înțeleg ce presupune modernizarea învățământului românesc. Simpla înlocuire a manualelor tradiționale cu unele digitale înseamnă doar digitizare, nu digitalizare.

Digitalizarea este un proces mult mai complex, ce presupune integrarea tehnologiilor moderne în diferite sisteme tradiționale, inclusiv în cel educațional. Or, pentru a deveni operațional un astfel de proces, este necesară o strategie clară, în care să fie surprinse toate componentele, plecând, în primul rând, de la resursa umană.

Omul sfințește sau asfințește locul. Să nu uităm, așadar, că factorul uman este cheia, el fiind reprezentat de elevi, de dascăli, părinți și alții. Cu toții vor fi beneficiarii noului val al digitalizării, dar, spune Michael Cernea, un ilustru savant de origine română, în a sa carte „Putting People First”, „oamenii, înainte de toate”.

Așadar, și în România lucrul acesta ar fi trebuit respectat, trecându-se la alfabetizare în noile tehnologii digitale, proces declanșat în Uniunea Europeană în 2008 la unison, necontând tipul țării. Procesul este de lungă durată.

Un alt pas, poate la fel de important, este cel al electrificării fiecărui colț de țară – să nu uităm că încă sunt 2.240 de localități fără curent electric, iar noi vrem internet în fiecare casă –, astfel încât echipamentele și rețelele de internet să poată fi folosite în orice școală și în orice casă, indiferent unde s-ar afla ele. Mai mult, prin echipamentele de acces nu trebuie să se creeze noi discriminări între elevi.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.... Vâlcov, scuze!

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Darius Vâlcov. Se pregătește domnul senator Sorin RoșcaStănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Să dăm o șansă reparațiilor morale și materiale cât mai putem!”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Am urmărit cu profund interes și satisfacție cum instituțiile abilitate ale statului, cu ajutorul nemijlocit al mass-mediei, au deconspirat doi dintre cei mai cruzi torționari ai fostului regim stalinist instaurat în România în anul 1945.

Îmi face o deosebită plăcere să salut promptitudinea cu care Ministerul Justiției s-a sesizat în legătură cu aceste cazuri, a elaborat și a lansat în dezbatere publică Proiectul de lege privind stabilirea plății unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârșirea unor fapte împotriva unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945.

Vreau, totodată, să anunț public că mă voi ralia, ca parlamentar, oricărei alte inițiative legislative care va viza condamnarea materială sau morală a celor care, la adăpostul regimului stalinist, au comis crime sau au făcut nedreptăți unor oameni nevinovați. Mă voi alătura, de asemenea, tuturor inițiativelor care vor urmări reparații morale sau

materiale, celor care au avut de suferit de pe urma regimului stalinist instaurat la data de 6 martie 1945.

Vreau să subliniez astăzi, ca un fapt remarcabil, că societatea noastră este încă vie și reacționează corect și legitim în fața acestor cazuri atroce, care ne-au umbrit istoria și au schimbat cursul firesc al destinelor unor oameni liberi și onești.

Sper din tot sufletul ca procesul declanșat în aceste zile, care este o pildă pentru generațiile prezente și viitoare, să nu se împiedice în hățișul birocratic al unor instituții sau în calculele meschine ori lipsa de curaj a unor factori de decizie, așa cum, din păcate, s-a întâmplat după 1990 încoace în multe situații.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Sorin Roșca-Stănescu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Bădălău Niculae.

Declarația politică se intitulează astfel: „Să înceteze jefuirea marilor artiști”.

În ciuda intensei lor prezențe pe micile ecrane sau pe posturile de radio, cei mai importanți artiști ai României beneficiază de sume infime, de batjocură, reprezentând drepturile de autor. Și asta se întâmplă în ciuda faptului că, anual, totalul sumei colectate de mai multe ONG-uri, acreditate în acest sens, se ridică la colosala sumă de 100 de milioane de euro. Sunt bani pe care-i plătesc toate televiziunile, posturile de radio, societățile de cablu, hotelurile, pensiunile, restaurantele, barurile, discotecile, taximetrele etc. Pentru multe asemenea instituții, care au venituri mici, plata drepturilor de autor reprezintă o grea povară.

Și, în ciuda acestui uriaș efort financiar, în ciuda sumelor substanțiale care sunt colectate, marii artiști ai României ajung să primească anual sume ridicole din ceea ce li se cuvine de drept.

Cu titlu de exemplu, consemnez faptul că, la capătul unui an întreg, Florin Piersic a primit 6.035 de lei, Mișu Fotino – 2.182 de lei, Maia Morgenstern – 834 de lei, iar Ion Lucian – 169 de lei. În total, cei patru mari artiști, în ciuda faptului că opera lor a fost extrem de prezentă pe marile televiziuni și pe cele mai importante posturi de radio, au primit de la Credidam, ca să dau un singur exemplu de ONG colector, infimul procent de 0,02%.

Pentru a se înțelege mai bine aberația la care s-a ajuns, dacă nu cumva avem de-a face cu un grup criminal organizat, căruia marii artiști îi cad victimă, voi pune în antiteză un alt exemplu. Patru membri ai formației „Voltaj” au încasat, în aceeași perioadă de referință, nu 9.229 de lei, cât au primit cei patru artiști nominalizați mai sus, ci 2.189.479 de lei, reprezentând din total nu 0,02%, ci 6,34%.

Este evident că asistăm la o gravă anomalie. Este, de asemenea, evident că are loc o contabilizare trucată, într-un mod mai mult sau mai puțin sofisticat, a drepturilor cuvenite artiștilor. Și este la fel de evident că există ONG-uri și persoane care se înfruptă, în mod constant și substanțial, fără să aibă dreptul, din tortul reprezentat de drepturile de autor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Bădălău Niculae. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației politice: „Calea ferată Giurgiu – București, simbolul decăderii infrastructurii feroviare în România”.

## Stimați colegi,

Pe data de 13 august 2013 s-au împlinit opt ani de când, în urma unei viituri pe râul Argeș, podul de cale ferată de la Grădiștea – Giurgiu s-a prăbușit.

La vremea respectivă, luate și ele de val, dar de cel al promisiunilor, autoritățile au stabilit că se va face o analiză tehnică și economică în vederea refacerii cât mai rapide a acestei structuri. De atunci, în fiecare an preelectoral, am auzit aceleași promisiuni, duse într-un final și ele, dar pe apa sâmbetei. Se pare că numai copiii mai pot crede că, dacă „podul de piatră s-a sfărâmat, vom face altul pe râu în jos, altul mai trainic și mai frumos”.

Pe lângă importanța economică a acestei rute feroviare, ca parte componentă a coridorului paneuropean, există și o latură istorică, simbolică, dacă vreți, a acesteia. În primul rând, este vorba despre calea ferată București – Giurgiu, prima cale ferată din România de atunci, pusă în funcțiune la data de 7 septembrie 1869, și care făcea parte, alături de construirea unui pod peste Dunăre, din marele proiect de modernizare și deschidere a României spre lume, conceput sub domnia lui Carol I.

Astăzi, acest simbol nu mai există, deoarece, din cauza prăbușirii podului, circulația trenurilor pe ruta Giurgiu – București a fost deviată, generând importante costuri economice și sociale.

Alături de calea ferată, podul de la Grădiștea reprezintă și el o mărturie a vremurilor trecute. Vechi de peste 100 de ani, podul a fost distrus în 1916 de bombardamentele germane și refăcut, patru ani mai târziu, în 1920.

Iată că, la vremea aceea, au fost capabili să reconstruiască podul în doar patru ani, iar astăzi, după opt ani, cu posibilități de finanțare europeană, ne arătăm neputincioși sau, mai grav, indiferenți.

Știm cu toții situația dezastruoasă în care se află transportul pe calea ferată și infrastructura feroviară și tocmai de aceea mi-am permis să consider că „tragerea pe linie

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Marius Páșcan.

Pașcán!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

„Ministrul Daniel Barbu «consolidează» cultura prin desființare”.

După ce și-a făcut cunoscută intenția de a desființa direcțiile județene pentru cultură prin transformarea lor în instituții de patrimoniu, ministrul culturii, Daniel Barbu, perseverează în distrugere, pregătind un nou proiect de act normativ demolator vizând desființarea altor instituții de cultură de importanță națională. Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, Centrul Național al Dansului București, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și Teatrul de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța vor fi desființate și reorganizate în subordinea Operei Naționale București, potrivit unui nou proiect de hotărâre de guvern.

Potrivit ministrului, prin comasare, se obține o reducere cu 9% a cheltuielilor, respectiv peste un milion de euro pe an. „Nu e vorba despre reduceri de cheltuieli de personal, ci de cheltuieli de regie. Banii economisiți vor fi investiți în manifestări artistice”, a declarat public Daniel Barbu.

Este absolut absurd și abuziv să promovezi asemenea măsuri extreme fără o prealabilă consultare cu conducerile instituțiilor vizate și în lipsa unei dezbateri publice. Instituțiile de cultură amenințate cu desființarea au un profil și specific unice în țară, bucurându-se de un prestigiu internațional. Iată, în schimb, ce promiteau absolut demagogic cei de la USL în programul asumat electoral în privința culturii: aceasta „va deveni un bun public constitutiv al cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană”. Totodată, cei care au fost capabili, prin lăcomie și ipocrizie, să promită orice numai să treacă de miza votului se angajează să „sprijine colectivitățile locale în creșterea capacității instituționale, bugetare și tehnice de încurajare, gestiune, protecție și promovare a expresiilor culturale locale și a creativității individuale”. Doar în viziune proprie, absolut halucinantă și categoric utopică, ministrul Daniel Barbu poate promova „consolidarea” culturii prin desființarea instituțiilor care o administrează și o compun. Parafrazându-l pe Marin Preda, nu putem decât conchide că: unde cultură nu e, nimic nu e... Orice alte comentarii sunt de prisos.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Damian Drăghici.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică astăzi este „Despre muzică, toleranță și armonie”.

Sunt relativ mulți cei care afirmă, cel puțin în spațiul virtual, al internetului, că empatizează cu cei de etnie romă. Pledoariile lor sunt emoționante și provoacă cititorului o lacrimă în colțul ochiului, dar realitatea este deseori cu totul altfel.

Mulți se simt sfidați de stilul de viață al romilor, de casele prea mari pe care și le fac, fără a locui în ele, de participarea redusă la vot a romilor, în ciuda numeroaselor partide care au ambiția de a-i reprezenta, de spectacolul regilor și împăraților regionali ai etniei. Unii afirmă că romii înfruntă sistemul, care, deși promite libertatea, oferă mai mult constrângeri. Amăgiți, romii își iau lumea în cap și decid să plece. Și nu întotdeauna au cu ei un cal sau o vioară.

Experiența mea personală constituie o excepție de la regulă. Eu m-am întors în România pentru că nu rezonez nicăieri mai bine ca aici. Când am plecat, eu nu am fugit de România, am fugit de comunism. America m-a format, acolo am primit educația, dar am ales să mă întorc pentru că în România mă simt român, și un român adevărat.

## Stimați colegi,

Vă mărturisesc că visul meu, de când am revenit în România, este să fac o școală de muzică, un centru de excelență pentru artele frumoase. În ultimii 23 de ani, am pierdut, într-un fel, valorile pe care le aveam până în ’89: sportivii, artiștii, oamenii de știință, artiștii, în general, și cultura românească.

După o cercetare uriașă, timp de 14 luni, în care am folosit și companii de cercetare, dar și copii pe care i-am întrebat ce și-ar dori de la o școală de muzică și o academie de excelență, mi-am dat seama că putem salva arta și muzica, în general, dacă sunt oameni buni care să facă asta. Promovarea se face strict prin intermediul talentelor, pe care le va da școala, și al premiilor câștigate de studenți, așa cum am făcut până în ’89 cu marii artiști români ca Celibidache, Radu Lupu și mulți alții.

Nu este un proiect pentru următorii doi-trei ani, este un proiect care se întinde pe următoarea sută de ani de acum înainte. Dacă avem o academie de renume european și mondial, abia în 2020 putem vorbi de așa ceva; sau poate chiar în 2024.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Florian Bodog – Grupul parlamentar al PSD.

„Franța își va menține angajamentul față de România” Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarațiile de săptămâna trecută ale domnului Valls, ministrul francez de interne, prin care Domnia Sa și-a exprimat rezerve cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen începând cu data de 1 ianuarie 2014, au fost de natură să provoace anumite nedumeriri și chiar îngrijorare.

Aș dori, cu această ocazie, să întărim de la tribuna Senatului României faptul că țara noastră are în continuare încredere în sprijinul partenerilor noștri francezi pentru îndeplinirea acestui obiectiv major. Poziția oficială a Franței, singura care poate face obiectul unor discuții serioase, este cea confirmată în prevederile parteneriatului strategic și ale foii de parcurs, încheiată între țările noastre și semnată de către cei doi prim-miniștri: domnii Victor Ponta și Jean-Marc Ayrault.

Apreciez, de asemenea, reacția echilibrată și constructivă adoptată de către Ministerul Afacerilor Externe român cu privire la acest subiect. Țara noastră și-a îndeplinit toate obligațiile care decurg din acest proces, toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen fiind în acest moment respectate. Decizia adoptată însă la Bruxelles va fi una politică și ea trebuia să fie unanimă. De aceea, doresc să invit toți factorii implicați în acest proces să-și sporească eforturile pentru ca încrederea partenerilor noști europeni în capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate să se consolideze, iar decizia politică să poată fi adoptată cât mai repede și de o manieră pozitivă.

Românii trebuie tratați așa cum se cuvine, în calitatea lor de cetățeni europeni cu drepturi depline, și am încredere că acest Guvern va reuși să ducă la bun sfârșit îndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective de politică externă asumate de țara noastră până în prezent.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică de astăzi „Noul sistem al redevențelor trebuie să fie o prioritate”. Doamnelor și doamnelor,

Stimați colegi,

Un subiect mult discutat zilele acestea îl reprezintă nivelul redevențelor încasate de către stat din toate resursele: petrol, gaze, minereuri de toate tipurile – feroase și neferoase.

Pe fondul manifestărilor publice din ultima perioadă, analiștii economici își pun întrebarea, pe bună dreptate: care ar fi cel mai bun sistem de redevențe pe care România l-ar putea aplica de la începutul anului viitor, astfel încât să crească valoarea încasărilor? Această creștere însă ar trebui să se producă fără a periclita proiectele majore de investiții.

Pe de o parte, producătorii de petrol și gaze au tot interesul să plătească redevențe cât mai mici, argumentul lor principal fiind nevoia de investiții. Pe de altă parte, interesul statului este de a obține venituri cât mai mari la buget, nevoie alimentată și de presiunea publicului, extrem de sensibil pe această temă, mai ales în contextul actual. Să nu uităm faptul că, în 2012, România a încasat în total redevențe de 315 milioane de euro din toate resursele.

Permiteți-mi să amintesc în acest context studiul realizat de către „Ernst & Young” asupra sistemului de redevențe aplicat și în alte state, studiu în care sunt cuprinse zone de referință, țări care au condiții similare cu cele ale României în privința cantităților, nivelului de foraj, adâncimi, zăcăminte _on shore_ – pe platforma continentală – sau _off shore_ – pe platforme maritime. Comparația dintre aceste țări, cu condiții similare, și România este cu atât mai benefică cu cât în acest fel va putea fi făcută o diferențiere a nivelului redevențelor în funcție de condițiile de exploatare.

În acest moment, la nivel mondial există trei mari sisteme

de taxare în privința exploatării hidrocarburilor.

Sistemul concesiunilor, actualul sistem folosit în România, care se aplică, de altfel, în toată Europa, dar și în America de Nord, are la bază redevența plătită statului, în cazul țării noastre situându-se între 3,5% și 13,5%, în funcție de dimensiunea zăcământului. Potrivit datelor ANRM, în Germania se percepe o redevență de 10% atât din valoarea producției de gaze, cât și din cea de petrol, în Ungaria redevențele variază între 12% și 30%, în funcție de dimensiunea zăcământului, iar în Franța redevențele pot ajunge până la 30% din valoarea producției, în funcție de zăcământ. Un alt sistem de taxare este cel care se bazează pe împărțirea producției, în care investitorul își asumă riscurile, iar statul primește o cotă-parte după ce compania petrolieră își recuperează investițiile. Acest sistem este folosit cu preponderență în țările arabe, iar statul poate ajunge să preia chiar și până la 70% din producția zăcământului, fiind însă folosit în special pentru zăcăminte uriașe și în state cu rezerve considerabile. Un al treilea mare sistem este cel bazat pe contracte de servicii, folosit în Mexic și Iran.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tișe Alin, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Pop.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul Ponta–Antonescu Gold Corporation”.

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Guvernul Ponta–Antonescu întinde o capcană și vrea să păcălească Parlamentul. Comisia creată în Parlament pentru discutarea Proiectului Roșia Montană este o comisie de propagandă pro Roșia Montană. Proiectul ilegal trimis în Parlament determină o dezbatere în afara cadrului legal.

Comisia ar trebui să dezbată și apoi să ia decizii, însă membrii comisiei s-au exprimat deja public, iar PNL, parte a guvernării USL, de asemenea, s-a exprimat public cu privire la votul pe care urmează să-l dea împotriva acestui proiect. Deci au decis înainte de a dezbate. Aici este jocul de putere pervers al puterii USL.

Guvernul Ponta–Antonescu este responsabil în totalitate pentru mișcările din stradă. Guvernul, în lipsă de avize, nu avea cum să aprobe acest proiect și nu avea cum să-l trimită în Parlament. Oamenii trebuie să știe că nu Parlamentul în totalitatea lui este responsabil, ci Guvernul, care a promovat un astfel de proiect, și majoritatea USL.

Manifestările ar trebui să fie adresate Guvernului Ponta–Antonescu pentru a retrage acest proiect ilegal, și nu Parlamentului.

PDL susține exploatarea resurselor țării, susține crearea de locuri de muncă. Nu susține, în schimb, proiectul Guvernului Ponta–Antonescu Gold Corporation. PNL este la fel de responsabil ca și PSD. Jocul politic pervers făcut de cele două partide demonstrează iresponsabilitatea guvernării USL. Interesele uriașe ale USL, Ponta–Antonescu, rezultă clar din tot acest joc de putere.

Guvernul Ponta–Antonescu este, de acum, pentru noi, pentru România, Guvernul Roșia Montană Gold Corporation. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Marian Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Priorități și provocări privind sănătatea și securitatea la locul de muncă în Europa 2013–2020”.

Stimați colegi,

În iunie 2010, Consiliul European a adoptat noua Strategie Europa pe 10 ani, până în 2020, pentru o dezvoltare inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, o strategie pentru furnizarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, productivitate și creșterea coeziunii sociale.

Promovarea unei stări de sănătate bune este o parte integrantă a obiectivelor de creștere inteligentă și favorabilă incluziunii în Strategia Europa 2020. Menținerea unei populații sănătoase și active mai mult timp pe piața muncii are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității. Astfel, sănătatea și siguranța la locul de muncă și cercetarea în domeniul SSM au rolul de a asigura creșterea economică.

Populația Uniunii Europene devine mai bătrână. Una dintre provocările cele mai mari este îmbătrânirea populației în țările europene. Numărul de persoane cu vârstă de peste 60 de ani este în prezent în creștere cu aproximativ două milioane în fiecare an.

În cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, populația între 55 și 64 de ani, prezentă pe piața muncii, este de așteptat să crească cu aproximativ 16% între 2010 și 2030. În acest context, avem foarte mare nevoie de politici care să abordeze îmbătrânirea populației și concentrarea forței de muncă care să permită lucrătorilor în vârstă să rămână activi și productivi pe o perioadă mai mare din viața lor.

Potrivit Eurostat, în raportul de demografie pentru anul 2011, există trei domenii politice ce par cruciale pentru a stimula o creștere economică și pentru a atinge o mai mare coeziune socială:

1. Promovarea îmbătrânirii active

Persoanele mai în vârstă posedă aptitudini și experiență valoroasă. Mai multe oportunități pentru îmbătrânirea activă le vor asigura contribuția pe piața muncii chiar și după pensionare;

## 2. Integrarea imigranților și a descendenților acestora

Acest lucru este crucial pentru Europa, deoarece imigranții vor aduce o pondere mai mare a forței de muncă în Europa;

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește „Președintele Traian Băsescu deține soluția aplicării rezultatului referendumului din 2009 privind numărul maxim de 300 de parlamentari”.

La 23 septembrie 2013 s-au împlinit 1.400 de zile – aproape patru ani – de la decizia românilor exprimată prin referendumul din anul 2009, declarat valid și obligatoriu de către Curtea Constituțională din România, de a reduce numărul de parlamentari la maximum 300 și de a avea un Parlament unicameral.

Majoritatea parlamentară actuală, în total dispreț pentru democrație, refuză să pună în aplicare cerințele referendumului. Mai mult, aceasta încearcă să schimbe regulile referendumului, pentru a permite modificarea Constituției cu ajutorul a numai 25% din populație, sperând ca noua Constituție să infirme votul democratic a peste 50% din populația țării care a stabilit limita maximă a numărului de parlamentari și modul de organizare a Parlamentului.

În calitate de senator al României, m-am adresat avocatului poporului, cerând intervenția acestuia la Curtea Constituțională din România pentru declararea ca neconstituțională a actualei Legi nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Răspunsul primit din partea avocatului poporului confirmă starea de neconstituționalitate a actualei Legi nr. 35/2008, declarată, implicit, de Curtea Constituțională, care a stabilit, în motivarea Deciziei nr. 682 din 27 iunie 2012, că referendumul din 2009, deși consultativ, are caracter obligatoriu. Totuși, avocatul poporului consideră că nu poate interveni pentru punerea în practică a prevederilor referendumului din 2009 și că singurul organism care poate să facă aceasta este Parlamentul României.

Constatând că Parlamentul României nu a dorit și nu dorește nici astăzi să îndeplinească voința poporului exprimată prin referendum, ceea ce încalcă principiul statului de drept, solicit din nou Președintelui României, domnul Traian Băsescu, să se adreseze Curții Constituționale, în baza art. 34 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru a sesiza existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție, care a organizat referendumul din 2009, și Parlamentul României, care refuză punerea în practică a acestuia, și să solicite Curții Constituționale declararea actualei Legi pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului ca neconstituțională, impunând astfel modificarea ei în termenul legal.

|rimată prin referendum, ceea ce încalcă principiul statului|Boeriu Valeriu Victor|prezent| |---|---|---| |drept, solicit din nou Președintelui României, domnul|Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |ian Băsescu, să se adreseze Curții Constituționale, în|Bujor Dumitru Marcel|prezent| |a art. 34 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea|Bumbu Octavian Liviu|prezent| |uncționarea Curții Constituționale, pentru a sesiza|Burlea Marin|prezent| |stența unui conflict juridic de natură constituțională între|Butnaru Florinel|prezent| |ședinție, care a organizat referendumul din 2009, și|Butunoi Ionel Daniel|absent| |rlamentul României, care refuză punerea în practică a|Cadăr Leonard|prezent| |estuia, și să solicite Curții Constituționale declararea|Calcan Valentin Gigel|prezent| |ualei Legi pentru alegerea Camerei Deputaților și a|Câmpeanu Mariana|absentă| |natului ca neconstituțională, impunând astfel modificarea|Chelaru Ioan|absent| |n termenul legal.<br>Nu este admisibil ca următoarele alegeri parlamentare,<br>icipate sau la termen, să fie organizate după aceeași lege|Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru|prezent<br>absent<br>absent| |e a adus în Parlament un număr aproape dublu de<br>lamentari față de cel dorit de popor.<br>Consider că președintele Traian Băsescu, care a dorit<br>ormarea statului și a inițiat referendumul din 2009, este<br>or să întreprindă toate demersurile pentru a pune în<br>icare rezultatul acestuia, pentru respectarea Constituției și<br>ncipiilor statului de drept, încălcate de Parlamentul<br>mâniei prin ignorarea voinței populare liber exprimate în<br>ul 2009.<br>Cer, de asemenea, ca proiectul de modificare a<br>nstituției să prevadă Parlament unicameral, așa cum a<br>ut poporul român la referendumul din 2009.|Ciorbea Victor<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan<br>Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Florin Constantinescu:**|Dincă Mărinică|prezent| |Mulțumesc, domnule senator.<br>Închei aici prima parte a ședinței noastre de astăzi și îl rog<br>domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă apelul<br>minal.|Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Drăghici Damian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| ||Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|Dumitrescu Florinel|prezent| |Bună dimineața tuturor colegilor prezenți și absenți!<br>Dau citire listei senatorilor:|Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen|absent<br>absent| ||Duruț Aurel|prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentă<br>Anghel Adrian<br>prezent|Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|absent<br>prezentă<br>prezent| |Anghel Cristiana Irina<br>prezentă|Filip Petru|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>prezent<br>Arcaș Viorel<br>prezent<br>Ardelean Ben Oni<br>prezent|Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe|absentă<br>prezent<br>prezent| |Ariton Ion<br>prezent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Atanasiu Teodor<br>absent|Geoană Mircea Dan|absent| |Badea Leonardo<br>prezent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>absent|Ghișe Ioan|prezent| |Banias Mircea Marius<br>prezent|Grapă Sebastian|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>absent|Greblă Toni|absent| |Barbu Tudor<br>absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Bădălău Niculae<br>prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Bălu Marius<br>absent|Ichim Paul|prezent| |Belacurencu Trifon<br>prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Bereanu Neculai<br>prezent|Iliescu Lucian|prezent| |Biró Rozalia Ibolya<br>prezentă|Ilieșiu Sorin|prezent| |Blaga Vasile<br>absent|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>absentă|Iovescu Ioan|prezent| |Boboc Cătălin<br>prezent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Bodea Cristian Petru<br>absent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Bodog Florian Dorel<br>prezent|Klárik László Attila|prezent|

Nu este admisibil ca următoarele alegeri parlamentare, anticipate sau la termen, să fie organizate după aceeași lege care a adus în Parlament un număr aproape dublu de parlamentari față de cel dorit de popor.

Consider că președintele Traian Băsescu, care a dorit reformarea statului și a inițiat referendumul din 2009, este dator să întreprindă toate demersurile pentru a pune în aplicare rezultatul acestuia, pentru respectarea Constituției și principiilor statului de drept, încălcate de Parlamentul României prin ignorarea voinței populare liber exprimate în anul 2009.

Cer, de asemenea, ca proiectul de modificare a Constituției să prevadă Parlament unicameral, așa cum a cerut poporul român la referendumul din 2009.

Închei aici prima parte a ședinței noastre de astăzi și îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă apelul nominal.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/4.X.2013

László Attila prezent Secășan Iosif prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Severin Georgică absent Luchian Dragoș prezent Silistru Doina prezentă Luchian Ion prezent Solomon Antonie absent Marian Dan Mihai prezent Stoica Ștefan prezent Marian Valer prezent Stuparu Timotei prezent Marin Nicolae absent Suciu Matei prezent Markó Béla absent Șova Dan Coman absent Mazăre Alexandru absent Tánczos Barna prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Tămagă Constantin prezent Mihai Neagu prezent Tătaru Dan prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Tătaru Nelu prezent Miron Vasilica Steliana absentă Teodorovici Eugen Orlando absent Mitu Augustin Constantin prezent Tișe Alin Păunel prezent Mocanu Victor prezent Toma Ion prezent Moga Nicolae prezent Todirașcu Valeriu prezent Mohanu Nicolae prezent Tomoiagă Ștefan Liviu prezent Mora Ákos Daniel prezent Tudor Doina Anca prezentă Motoc Octavian absent Țapu-Nazare Eugen prezent Mutu Gabriel absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Nasta Nicolae prezent Valeca Șerban Constantin absent Neagu Nicolae absent Vasiliev Marian prezent Neculoiu Marius prezent Vâlcov Darius Bogdan absent Nicoară Marius Petre absent Vegh Alexandru absent Nicolae Șerban absent Verestóy Attila prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Vochițoiu Haralambie absent Nistor Vasile absent Voinea Florea prezent Niță Mihai absent Volosevici Andrei Liviu prezent Nițu Remus Daniel prezent Vosganian Varujan absent Obreja Marius Lucian prezent Zisu Ionuț Elie prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel absent 115 colegi au răspuns apelului și mai avem colegii din Oprea Mario Ovidiu prezent Comisia pentru Roșia Montană. Oprea Ștefan Radu absent Mulțumesc. Pașca Liviu Titus prezent Pașcan Emil Marius prezent _Din acest moment, conducerea lucrărilor a fost preluată_ Pataki Csaba absent _de domnul senator George Crin Laurențiu Antonescu,_ Pavel Marian absent _președintele Senatului._ Păran Dorin prezent Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru absent **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:** Pereș Alexandru prezent Doamnelor și domnilor senatori, Pop Gheorghe prezent Declar deschisă ședința plenului Senatului. Pop Liviu Marian absent Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat Popa Constantin absent prezența 115, plus colegii din Comisia pentru Roșia Montană, Popa Florian prezent cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit. Popa Ion prezent Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de Popa Mihaela prezentă domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Popa Nicolae Vlad prezent Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Popescu Corneliu absent Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Popescu Dumitru Dian absent Domnul senator Roșca-Stănescu. Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Purec Ion Simeon prezent **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:** Rădulescu Cristian prezent Domnule președinte, Rogojan Mihai Ciprian absent Stimați colegi, Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Am trei propuneri de făcut legate de ordinea de zi, dar Rotaru Ion prezent înainte vă propun să ținem un moment de reculegere în Saghian Gheorghe prezent amintirea regretatului Geo Saizescu. Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent Vă mulțumesc.

115 colegi au răspuns apelului și mai avem colegii din Comisia pentru Roșia Montană.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 115, plus colegii din Comisia pentru Roșia Montană, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Domnul senator Roșca-Stănescu.

Am trei propuneri de făcut legate de ordinea de zi, dar înainte vă propun să ținem un moment de reculegere în amintirea regretatului Geo Saizescu.

Vă mulțumesc. ## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ieri au rămas nedezbătute câteva inițiative legislative, dintre care două sunt foarte importante. Ele sunt acum pe noua ordine de zi. În loc să fie puse în față, sunt la pozițiile 29, 30.

Prima propunere este ca aceste inițiative legislative să treacă în față, pentru că ele sunt extrem de importante. Ambele inițiative legislative vizează situația a mii de primari și consilieri de primării și de consilii județene. Este vorba de acele incompatibilități care apar printr-un act normativ excesiv. Și cred că este imperios necesar să le dezbatem.

Dar la ce puncte pe ordinea de zi propuneți să fie introduse?

Pe ceea ce ni s-a dat la ora 10.30, pe ultimul format al ordinii de zi, ele sunt la pozițiile 29 și 30.

Da, și unde propuneți să treacă?

Pe locurile 7, 8.

Da.

Vă rog, după aceea dau cuvântul, discutăm, supun la vot propunerea.

Am reținut-o pe prima. A doua?

A doua propunere pe care o fac poate o să-i surprindă pe mulți colegi, dar vă propun să schimbăm programul de lucru pe săptămâna viitoare și să lucrăm în plen luni și miercuri, din două motive: pentru că avem foarte multe proiecte de lege serioase, grele, care trebuie dezbătute un timp mai îndelungat, iar înainte de a fi dezbătute trebuie cunoscute.

Reamintesc că ordinea de zi, astăzi, am primit-o la ora 10.20, ultima formulă. Este cu neputință să dezbatem, în mod responsabil și în cunoștință de cauză, atâtea proiecte de lege, mai ales în condițiile în care – și vă dau un exemplu de astăzi – din 18 proiecte depuse de colegii parlamentari 15 au aviz negativ de la Guvern, iar trei nu au niciun fel de aviz. Deci asta presupune într-o mai mare măsură să ne aplecăm, fiecare dintre noi, pe aceste proiecte de lege, pentru a decide ce facem cu ele. Aceasta este deci a doua propunere, vizând schimbarea programului măcar pentru săptămâna viitoare.

Am reținut. A treia?

Propun ca, de aici încolo, ordinea de zi să ne fie adusă la cunoștință cu o săptămână înainte, ca să avem timp să ne pregătim. Aceasta este cea de-a treia propunere.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

În legătură cu aceste propuneri pe care le-a făcut domnul senator Roșca-Stănescu sunt intervenții? Înainte de a supune la vot.

Domnul senator Verestóy.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Sigur că mă refer la propunerile a doua, a treia ale domnului coleg. Sunt probleme care au fost dezbătute de multe ori în Biroul permanent.

Îl sfătuiesc pe domnul coleg, care face parte dintr-un grup parlamentar al cărui lider este în Biroul permanent, ai cărui membri sunt în Biroul permanent și unde problemele acestea trebuie discutate prima dată și înaintate plenului, să facă aceste demersuri în interiorul grupului parlamentar. În măsura în care vor ajunge la o concluzie, sigur că suntem foarte deschiși de a dezbate și de a propune plenului alte și alte variante de a lucra în plenul Senatului.

Au mai fost încercări, cu mai mult sau mai puțin succes. Suntem deschiși de a face noi regulamente și programe noi, dacă sunt mai eficiente și dacă aduc îmbunătățiri bunei funcționări a Senatului României.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cristian Rădulescu.

În ce privește programul de activitate, sigur că sunt de acord cu domnul Verestóy. Lucrurile acestea trebuie discutate întâi în Biroul permanent, care să le cântărească bine, și după aceea să propună plenului diversele formule atât de schimbătoare în decursul timpului. În general, de la mai multă muncă spre mai puțină, dar eficientă muncă, deci aceste formule care au fost în decursul timpului.

În ce privește ordinea de zi, susțin în continuare același rol important al Biroului permanent, în sensul că, dacă acolo se stabilește o ordine de zi, să rămână această ordine de zi, iar proiectul ordinii de zi, pe care, în general, Biroul permanent nu-l mai modifică aproape deloc, să fie pe site vineri la prânz, așa cum se și întâmplă, dar după aceea să fie și la plen respectat. Adică să nu ne mai trezim cu colaje din diverse ordini de zi și cu implanturi care vin de nu știu unde și, astfel, să avem în față o ordine de zi pentru care parțial suntem pregătiți, parțial nu suntem pregătiți.

Acum, eu știu că Departamentul Legislativ și Secretariatul general fac ordinea de zi, dar oare cine le spune s-o facă în felul acesta? Că nu cred că prin ordonanță prezidențială ați făcut așa ceva. Și-atunci de unde vine această schimbare? Și ni se întâmplă de nu știu câte ori.

Haideți să avem vineri, pe site, ordinea de zi, o mai pigulim puțin luni, în Biroul permanent, dar lumea, în proporție de 95%, să știe și să fie pregătită. Cred că asta este în avantajul tuturor.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Îmi pare rău, am vrut mai devreme să vă solicit să păstrăm un moment de reculegere în amintirea celor doi soldați români care au căzut în Afganistan zilele acestea.

Vă mulțumesc. Așadar, ați ascultat propunerile. Domnul senator Ilie Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai avem și noi o propunere, dacă tot am început cu propunerile pe proceduri și pe alte aspecte. Să dăm totuși vot final la ora 12.00, fiindcă mulți dintre colegii noștri sau 10 de la noi sunt la acea comisie specială, mai sunt vizite oficiale, grup de prietenie, ca să-i putem mobiliza la ora 12.00. Până atunci, să discutăm proiectele și votul final să-l dăm la ora 12.00.

V-aș ruga să supuneți la vot.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Sigur.

Mulțumesc.

Așadar,

Deci la punctele 7, 8 introducem fostele puncte 29, 30 din ordinea de zi.

A doua propunere este ca, săptămâna viitoare, luni, marți și miercuri să fie zile de plen. Am înțeles-o bine, domnule senator?

Da.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog să vă pronunțați asupra acestei propuneri.

Luăm act de votul asupra acestei propuneri și, la Biroul permanent, o vom transpune în practică.

A treia propunere este privitoare la ordinea de zi, care să fie înaintată cu o săptămână înainte, corect? Domnul senator Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am achiesat la acest vot de dinainte, deși și acest lucru – trebuie spus foarte clar – este o decizie care aparține, în mod excepțional, Biroului permanent, care cunoaște care sunt proiectele de lege, care este încărcarea de la comisii, când sosesc de la comisii aceste proiecte de lege. Am discutat cu secretarul general – întâmplarea a făcut – și, într-adevăr, vine un vârf de sarcină de încărcare pentru săptămânile următoare. Deci de aceea am și votat în favoare.

Este un atribut care ține exclusiv de Biroul permanent, pentru că Biroul permanent are aceste date. Noi, în plen, nu putem să știm care este viteza cu care sosesc și ritmul cu care sosesc de la comisii, pentru că ele au niște termene, sunt termene de adoptare tacită și așa mai departe. Acestea sunt rațiunile. Dar, v-am spus, se apropie un vârf de sarcină pentru săptămânile următoare și sunt de acord, pentru că chiar avem nevoie..., vor fi foarte multe proiecte.

În ceea ce privește însă această propunere, eu vă rog foarte mult să nu votăm în favoare, ci să votăm împotrivă.

Există o procedură și această procedură a fost totdeauna respectată. Este maximum ceea ce pot face serviciile Senatului, vă dați seama, din momentul în care se știe ce s-a adoptat luni și marți și până vineri, să ne propună și să și afișeze pe site un proiect de ordine de zi, care poate să sufere anumite mici modificări, în funcție de ceea ce decide Biroul permanent. Dar, în general, este în favoarea parlamentarilor ca de vineri, sâmbătă, duminică și luni să poată să pregătească puncte de vedere pentru dezbaterea proiectelor respective.

Dacă o vom avea cu o săptămână înainte, de unde știm noi câte proiecte vor fi adoptate în zilele de ședință, luni și marți, în așa fel încât să știm că le punem sau nu le punem pe ordinea de zi provizorie, așa se numește? Deci vă rog să rămânem..., este o tehnică legislativă..., sigur că informarea este importantă, dar numai așa putem să procedăm corect.

Ce s-a întâmplat astăzi? Astăzi s-a întâmplat...

Ba da, domnule coleg. Poate au mai lipsit unul sau două. Sigur, se mai adaugă, asta este, dar asta este procedura. Alta nu putem să inventăm fără ca ritmul în care lucrează serviciile Senatului – este un ritm destul de complicat – să nu fie perturbat.

Nu uitați că avem legi care se adoptă tacit, avem obligația de a păstra momentul în care L-urile au fost adoptate și intră pe ordinea de zi și multe alte restrângeri.

Vă rog, domnule președinte, poate și domnii colegi o să țină cont de această observație.

Am înțeles, mulțumesc. Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Primele două propuneri ale domnului senator Sorin Roșca-Stănescu au fost foarte corecte, au fost votate. A treia, domnule președinte, nici nu o puteți supune la vot, pentru că este neregulamentară. În regulament scrie cu totul altceva.

Comisia pentru regulament poate să ia în discuție propunerea colegului nostru, dar, până nu se modifică regulamentul, dumneavoastră nici nu puteți supune la vot această propunere.

În altă ordine de idei, rog Biroul permanent, care votează ordinea de zi, stafful, ca ceea ce rămâne nevotat luni să fie, în principiu, în capul listei de marți, pentru că nu ar mai trebui să venim – am pierdut aproape jumătate de oră – să facem propuneri care să reașeze, în chip firesc, ordinea de zi. Pentru că asta a făcut domnul senator Sorin RoșcaStănescu.

În principiu, așa să rămână. Sigur, proiectele de urgență ale Guvernului, tratatele internaționale, acordurile le punem primele. Dar, după aceea, tot ceea ce rămâne nediscutat de luni trebuie să vină înaintea tuturor celorlalte rapoarte care se fac luni.

Vă mulțumesc.

Sigur, e logic. Domnul senator Ioan Ghișe.

## Domnule președinte și stimați colegi,

Am venit la microfon pentru că propunerile formulate de domnul coleg Sorin Roșca-Stănescu vin dintr-o necesitate și este bine să înțelegem acest aspect. Colegii parlamentari sau senatori la primul mandat au o dificultate mai mare decât noi ceilalți, care avem experiență și care știm să ne concentrăm pe anumite arii sau domenii de interes și de specialitate. Și-atunci vin cu o propunere și o spun aici, nu doar în Biroul permanent, pentru că este și domnul secretar general și cred că este bine s-o audă toți colegii.

Presupun că, realizându-se un soft informatic, ar fi posibil ca, zilnic, să nu spun chiar on-line, dar, oricum, zilnic, să existe pe site-ul fiecărei comisii lista actelor normative în lucru și faza în care ele se află. Deci la cele 14-15 comisii permanente. S-ar putea realiza și o sinteză a lor și, dacă zilnic senatorii ar avea acces la întreaga listă a actelor normative care sunt în lucru, să spunem, astăzi în întreg

Senatul, atunci ceea ce domnul Roșca-Stănescu a subliniat se poate mult mai ușor împlini, pentru că ai o listă.

Câte or fi acum în lucru? 14-15 comisii ori 20 de acte normative – vreo 300. Ai lista celor 300 și, evident, în funcție și de experiența, competența și interesul și specialitatea pe care o ai, te focusezi cu mai mult interes asupra câtorva dintre cele 300 de legi care sunt în lucru.

Mai mult, știi și când comisiile și-au finalizat raportul. Și-atunci ești cu atât mai vigilent ca să intervii în plen, dacă este cazul, sau, înainte de asta, să știi să depui amendamente în termen.

Cred că într-o perioadă de timp rezonabilă serviciul informatic ar putea să dea o soluție informatică la această necesitate.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încerc să fiu cât se poate de scurt, deși tema pe care aș aborda-o sau pe care o voi aborda ar trebui să implice o dezbatere mult mai amplă.

Eu cred... Este adevărat că sunt la primul mandat, sunt vulnerabil, nu am experiența celor cu două, trei mandate, deși, între paranteze fie vorba, cunosc parlamentari la al treilea mandat care nu au înțeles exact adresa Parlamentului și parlamentari la primul mandat care au înțeles exact despre ce este vorba. Dar asta este, doar așa, o mică răutate. Eu cred că ce spune distinsul vicepreședinte al nostru, domnul Dumitrescu, este corect doar scriptic, dacă vreți o părere personală, aceea cu vineri, iar parlamentarul are la dispoziție sâmbătă, duminică și o parte din ziua de luni pentru a se documenta.

Nu aș vrea să spun, în termeni de presă sau de jargon de presă, că este o prosteală fără margini. Nu. Aș vrea să spun că este un truc pe care-l continuăm, acest Legislativ, de la cele precedente.

Dacă-și imaginează cineva dintre electori – 18 milioane, 16 milioane, câți or fi ei – că parlamentarii României în zilele de sâmbătă, duminică și prima parte a zilei de luni asta fac, citesc cele 200-300 de pagini – cam atât, cumulat pe luni și marți actele pe care ar trebui să le parcurgă un parlamentar ca să aibă discernământul minim atunci când bagă cartela și votează „Da” sau „Nu”; sunt sute de pagini –, dacă cineva dintre cei de acasă își imaginează asta, înseamnă două lucruri: noi am reușit să-i prostim și presa ne-a ajutat.

Deci eu cred că ar trebui, dacă tot am ajuns la subiectul acesta și am mutat o parte din atribuțiile Biroului permanent în plen – că discuția aceasta ar fi trebuit să aibă loc în Biroul permanent, nu aici, la cât știe un parlamentar în primul mandat –, dacă tot am preluat în plen, că plenul este suveran, discuții din Biroul permanent, eu cred, domnule președinte, că ar trebui să discutăm despre programul de lucru real pe care ar trebui să-l aibă, în mod cinstit față de electori, față de toată lumea, față de țară – și nu-s cuvinte mari –, Parlamentul României. Pentru că asta cu punem pe site vinerea, ca să avem timp sâmbăta, duminica și începutul zilei de luni să discutăm legile, credeți-mă, este un truc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Bota.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că pierdem timpul cu aceste dezbateri. Dacă sunt colegi care în zilele de teritoriu stau acasă sau au colegiul într-un oraș mic sau într-un cartier, e problema lor că stau acasă și nu merg în colegiu. Cei care avem colegiul de 200 de kilometri, de la un capăt la altul, sau care avem și o distanță de parcurs până la el și mergem în colegiu în fiecare săptămână ne facem treaba în colegiu.

Dacă vor, sunt invitații mei în Maramureș oricând, în fiecare săptămână, să vadă ce e aia activitate în colegiu.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Eu cred că, dacă i-ar întreba cineva pe copiii României când își fac temele, inclusiv cei care astăzi vorbesc, fiindcă noi avem un program acolo, o să constate că și la ora 10.00, 11.00 își fac temele, dacă au o trăire a nevoii de a merge la școală cu temele făcute.

Nu a întrebat nimeni când lucrăm la ordinea de zi, dar acum am verificat, fiindcă lucrul acesta să știți că pentru mine este o preocupare importantă. Nici vineri, nici sâmbătă, nici duminică, nici luni toată ziua nu a existat ordinea de zi pentru ziua de marți. Seara, aseară târziu, a fost dată ordinea de zi pentru marți.

Iar aici, v-o spun cu toată sinceritatea, dacă vreți să le trecem pe bandă, le trecem, dar cred că niciun coleg din sală nu are mai bine de jumătate din propunerile pentru ordinea de zi sub control. Deci, dacă vrem să votăm așa, votăm. Dacă vrem să votăm în cunoștință de cauză, atunci să se respecte propunerile colegilor noștri ca măcar draftul până vineri seara sau până sâmbătă dimineața să existe, încât noi să putem să avem idee ce lucrăm luni și marți.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu respect pentru toți colegii mei, eu sunt novice și începătoare, dar ceea ce am simțit de la început am spus – am și scris pe hârtie – și voi încerca să repet în plen. Nu mi

se pare normal să lucrăm numai două zile. Trebuie să vedem ce facem cu acest regulament și trebuie să înțelegem că nu vom avea niciodată o imagine bună. Și nu vorbesc de o imagine pur și simplu ca o poză.

Oamenii nu ne vor simți că suntem ai lor, că luptăm pentru ei și că muncim pentru ei, în momentul în care ne văd că stăm două-trei ore în plen.

Mi-aduc aminte – și am mai spus-o – de parlamentele celelalte, din anii ’90, când se discuta fiecare articol în parte, când puteai să faci amendamente în plen, fără niciun fel de problemă, pentru că se poate să faci și lucrul acesta.

Deci trebuie să ne gândim bine, să modificăm acest regulament, care nu ne mai reprezintă în ziua de astăzi, și să facem în așa fel încât Parlamentul să devină ceea ce a fost: reprezentarea suveranității poporului român. Altfel, ne mirăm degeaba că domnul președinte sau Guvernul are mult mai multă greutate în fața poporului decât avem noi, și este păcat.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Hașotti.

Vă propunem totuși să închidem aici dezbaterea și să intrăm în ordinea de zi, cu precizarea că o dezbatere amplă și dedicată pe regulament și pe eventuala modificare a regulamentului vom face foarte curând.

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Mulțumesc.

Două chestiuni foarte scurte, stimați colegi.

Haideți să nu ne închipuim că fiecare dintre noi studiază cele 400-500 de pagini de rapoarte, de avize venite de la tot felul de instituții în fiecare săptămână. Ceea ce trebuie să știm noi, trebuie să știm ceea ce se discută la comisiile noastre. Apoi, în ședințele de grup, fiecare din comisia respectivă își exprimă un punct de vedere și grupul ia o decizie. Hai să nu venim aici cu niște propuneri care nu au niciun fel de legătură cu realitatea.

În al doilea rând, vreau să-i spun domnului senator Dumitru Oprea – îi și pronunț numele, dar eu sper să nu ceară drept la replică – faptul că cele două proiecte de ordine de zi au fost puse pe site-ul Senatului vineri.

Opoziție de dragul opoziției, dar s-ar putea să vă eternizați la opoziție. Vineri au fost puse. Domnule senator, vă spun că vineri au fost puse!

Vă rog, domnule senator.

Subiectul acesta ar trebui...

## Domnule Hașotti,

Dacă dumneavoastră nu vă faceți temele, este rușinos ca mesaj pentru cei care vin acum. Eu vă asigur că mă uit pe toate sutele de pagini și, când iau cuvântul în Parlament, nu o fac, așa, paralel cu ordinea de zi. Vă asigur că toate sutele de pagini le citesc.

În al doilea rând, luați și verificați site-ul, să vă convingeți dacă vineri au fost punctele de astăzi.

Mulțumesc.

În fine, supun totuși votului propunerea făcută de domnul senator Roșca-Stănescu, cu precizarea că, fără să vreau să fiu complice la vreun truc, observațiile de natură tehnică făcute de domnul senator Dumitrescu sunt reale. Adică noi putem să votăm orice, problema este ce se poate realiza în practică și că, într-adevăr, regula e că la ora 12.00, vinerea, sunt pe site și Biroul permanent le discută.

Propunerea domnului Sorin Roșca-Stănescu o supun totuși la vot.

Care este?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ordinea de zi să fie dată cu o săptămână înainte.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu e regulamentar!

Ce nu e regulamentar?

## **Din sală:**

Nu dialogați cu sala!

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Trebuie schimbat regulamentul!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, da, da, așa este. Îmi pare rău, are dreptate domnul Hașotti. Este o înțelepciune care își spune cuvântul.

Așa este, ar trebui o modificare de regulament, deci nu putem acum. În ipoteza că s-ar vota favorabil propunerea, am încălca regulamentul.

E adevărat?

E adevărat.

Nu am pronunțat niciun nume. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu sugerez să nu folosim ceea ce este în regulament, ci propuneri sau un draft sau variante de lucru pentru luni și marți. Toți colegii au spus că, dacă 3, 4, 5 se adaugă, nu e o tragedie. Nu folosim litera legii sub forma prin care să ne ducem noi în afara ei. Dar ce... Lumea a solicitat să vină cele mai multe propuneri care vor fi incluse în ordinea de zi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Cu modificările care s-au aprobat deja prin votul dumneavoastră – deci punctele 29, 30 trec la 7, 8 –,

În legătură cu programul de lucru, avem și aici deja un vot

- dat pentru săptămâna viitoare: luni, marți, miercuri – plen. Mai sunt alte comentarii?

Dacă nu,

A fost aprobat programul pentru săptămâna viitoare. Programul de azi –

Punctul 3 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Inițiatori – o serie de colegi deputați.

Din partea inițiatorilor există cineva? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Mai multe ministere – Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Justiției.

Domnule secretar de stat Radu Podgorean, aveți cuvântul.

Microfonul 9, vă rog.

Vă rog.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Ministerul Afacerilor Externe nu agreează această propunere legislativă, pentru că, în principiu, titularii pașapoartelor diplomatice au rolul de a susține în plan internațional interesele naționale. Conform legislației, autoritățile locale și, în special, cele județene au rolul de a susține interese de nivelul acesta, deci nu interese de nivel național.

În același timp, prevederile legislației actuale sunt conforme cu practica din statele membre ale Uniunii Europene.

Desigur, plenul Senatului este suveran în a decide. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a analizat această propunere legislativă și a întocmit un raport de admitere, cu un amendament admis, deși țin să spun că celelalte comisii avizatoare, Comisia românilor de pretutindeni, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au dat avize negative.

Și am să încerc să vă explic de ce. Până la urmă, până în 2005, legislația prevedea ca și președinții consiliilor județene, și prefecții, ținând cont de nivelul de reprezentare a lor, chiar dacă este la nivel local..., până la urmă, și la nivel local nivelul de reprezentare, atunci când discutăm despre puterea administrațiilor publice locale, se ridică de multe ori la nivel național de reprezentare sau similar, pe de o parte. Pe de altă parte, numărul pașapoartelor diplomatice care sunt emise în acest moment se ridică la peste 7.000. Deci, din acest punct de vedere, a recunoaște importanța reprezentării la nivel local, la nivelul județelor și poate, în viitor, la nivelul regiunilor, cred că nu face rău, ci face bine.

De aceea, am luat în considerare aceste argumente, dacă vreți, ca oameni care am reprezentat mulți ani administrațiile publice locale și am considerat că o recunoaștere a importanței lor nu este în defavoarea nimănui. Este vorba de 42 de președinți de consilii județene.

Sigur că, la nivelul comisiilor, s-a făcut un amendament pentru extindere – totdeauna, când faci un amendament, mai există și o altă discuție – pentru primarii orașelor reședință de județ, primarul municipiului București și primarii de sectoare. Acesta a fost un amendament admis.

De aceea, vă propunem sau vom propune plenului adoptarea raportului de admitere, respectiv a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Oprea.

Da. Dacă s-ar da drumul unei astfel de inițiative legislative, am deschide cutia Pandorei, fiindcă vin și vă spun acum, ca un om din mediul academic, unde universitățile nu au subordonare locală, ci centrală: toți rectorii ar fi îndreptățiți, fiindcă sunt ei și structurile de conducere, și studenții lor și cadrele didactice un fel de minister de externe, care s-ar simți bine dacă ar avea pașaport diplomatic. Și nu vreau să continui seria exemplelor.

Există pașaportul de serviciu, care nu este la îndemâna oricui, ci, așa cum scrie și în lege, sunt reprezentări la nivel local, iar celelalte sunt reprezentări ale instituțiilor definite prin lege și nu cred că este cazul, încă o dată o spun, să dăm drumul la o avalanșă de alte modificări, pentru că cu siguranță mulți vor avea justificare să ceară adăugarea și a lor pe lista posesorilor de pașapoarte diplomatice.

Vă mulțumesc. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Domnule președinte,

Trebuie să dau dreptate ministerului, pentru că...

În sfârșit!

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

...pentru că diplomația parlamentară este importantă. Se știe, în viața europeană diplomatică, parlamentarii fac într-adevăr diplomație și lucrul acesta se reflectă prin aceste documente. Sigur că înțeleg că există clienți politici, clienți care așteaptă câte un dar. Sigur că un astfel de dar este un pașaport diplomatic, dar să nu ne jucăm cu o instituție, să nu ne jucăm cu un document.

Și de ce spun că apreciez această poziție? Pentru că sunt taxe în spatele acestor acte, și mari. Adică s-ar putea face o încasare serioasă la nivelul de mii de pașapoarte, așa cum comisia...

Exact. Această chestiune însă nu trebuie să fie adusă în zona banalului. Avem de-a face cu trei sisteme – domnul coleg al meu a spus – de serviciu. Aici este vorba de un document care acoperă ce? O activitate diplomatică. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Ardelean.

Consider că gradul de reprezentativitate pe care președinții de consilii județene îl au în votul electoral, cred că lucrul acesta justifică, pe de o parte, prezența lor într-o sferă în care chiar activează și activează foarte mult.

Așa cum știți, la nivelul consiliilor județene, există foarte multe departamente, foarte specializate în ceea ce însemnă sfera de externe, și lucrul acesta este extrem de important, datorită faptului că încercăm, din ce în ce mai mult, să aducem investitorii spre zona locală și nu atât de mult prin sistemul centralizat. Și cred că este foarte important să ținem cont de faptul că acești președinți de consilii județene chiar călătoresc extrem de mult. Și nu vorbim de Uniunea Europeană, unde au nevoie doar de buletin, ci vorbim de anumite țări în care stau la cozi infernale – mergeți în zona de sud și veți vedea lucrul acesta –, la cozi infernale, ca să treacă dintr-o parte în alta prin granițele care sunt, efectiv, foarte aglomerate acolo.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitrescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

O să vorbesc în favoarea raportului. Trebuie să facem o distincție foarte clară, să operăm cu noțiuni pe care le cunoaștem și cărora le știm și înțelesul. Atunci când s-a exprimat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, s-a spus că politica externă o fac numai organele centrale. Ceea ce este adevărat. Dar aici nu vorbim despre politica externă. Nu pașaportul diplomatic face politica externă, ci purtătorul pașaportului diplomatic face politica externă, în condițiile în care, nota bene, purtătorul pașaportului diplomatic este acreditat în țara respectivă și dispune de anumite privilegii, ca fiind înregistrat în corpul electoral. Deci de acel tip de pașaport și de acea imunitate diplomatică și așa mai departe discutăm în condițiile în care ai un pașaport diplomatic.

Dar sunt nenumărați deținători de pașaport diplomatic care îl au din condiții de reprezentare. Or, în condițiile acestea, dacă vorbim despre activitatea internațională a președinților de consilii județene sau, în sfârșit, a altor categorii, discuția este din ce în ce mai amplă. Dacă ar fi să dăm numai exemplul Consiliului Regiunilor, de la Uniunea Europeană, este un foarte bun exemplu; și alt fel de organisme internaționale.

De altfel, noi nu face acum decât să reparăm, să spunem așa, să revenim la o situație anterioară. E adevărat că aici domnul senator Oprea a avut dreptate, că la un moment dat dețineau pașaport diplomatic membrii Guvernului, diplomații, membrii Parlamentului, președinții de consilii județene și prefecții, printr-o înțelegere, care nu a fost foarte corectă, a acestui principiu: a fost lărgit tot timpul acest număr de deținători de pașaport diplomatic la alte categorii. S-au restrâns, dar atunci când s-au restrâns – știți cum se aruncă, odată cu apa murdară din lighean, și copilul – s-a produs și această eliminare.

Deci mi se pare întru totul îndreptățit, nu facem nicio diferență între..., facem o diferență între politica externă și cei care fac politică externă în organismele internaționale acreditate și unde sunt acreditați sau parlamentarii care, la rândul lor, sunt acreditați.

Mulțumesc. Domnul senator Severin.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, problema poate fi abordată din diverse unghiuri și să dea senzația că încercăm, într-un fel sau altul, să sprijinim președinții de consilii județene.

Nu intenționam să iau cuvântul, dar aici s-au spus câteva lucruri care m-au făcut să simt nevoia să subliniez totuși faptul că președinții de consilii județene, indiferent de culoare politică, joacă un rol extrem de important.

Multe dintre cele ce voiam să le spun le-a spus domnul vicepreședinte Dumitrescu, dar aș vrea să amintesc că avem, de exemplu, foarte mulți președinți de consilii județene pe ceea ce înseamnă zona de frontieră cu Ucraina și care au nevoie de aceste pașapoarte ca să poată avea acces în Ucraina pentru toate acțiunile. Altfel, sunt obligați să stea pe la diverse consulate ca să obțină viza.

În același timp, președinții de consilii județene, în condițiile în care noi vorbim acum și cerem schimburi economice, cerem o activitate extrem de diversă... Vă reamintesc, de exemplu, doar faptul că foarte mulți președinți de consilii județene au creat relații economice directe cu China și acolo pașaportul diplomatic servește pentru aceste deplasări, buletinul nefiind suficient. Dar, în același timp, pot să-i înțeleg și pe colegii din opoziție, dânșii având atât de mulți președinți de consilii județene, într-adevăr, au dreptate și s-au decis să-i sacrifice pe ai dumnealor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Haideți să lămurim niște lucruri, cel puțin din punctul meu de vedere. Există o diplomație pe care o fac Ministerul de Externe, Guvernul României și președintele, prin Constituție, da? Există și o diplomație parlamentară, pe care o facem noi în adunările parlamentare, Comisia pentru politică externă, grupurile de prietenie. Politică externă nu facem nici măcar noi, poate doar Comisia pentru politică externă. Noi facem diplomație parlamentară, motiv pentru care avem pașapoarte diplomatice.

Când se înfrățește o regiune cu un județ, nu este diplomație. Nu are nicio legătură cu diplomația. Când se înfrățește un oraș cu un alt oraș, când se fac contracte economice între regiuni, între orașe, nu este vorba de diplomație. E vorba de cu totul și cu totul altceva. Ca să fie foarte clar, da?

Așadar, diplomație fac Guvernul, președintele și diplomație parlamentară facem noi. Și dacă un primar de municipiu capitală de județ se înfrățește cu un alt oraș, atunci, cu un primar de comună – că avem comune, har Domnului, înfrățite cu toată harta Europei –, ce facem? Păi și ăia fac diplomație? Deci unii fac și alții nu fac? Unde ajungem cu diplomația? Luați, cel puțin, etimologic lucrurile, să vedeți că nu prea stau chiar așa.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Domnul senator Ilie Sârbu.

Da. Și acum am să vorbesc în fosta mea calitate de președinte al Consiliului Județean Timiș, când aveam pașaport diplomatic. Dar, din timp în timp, noi creăm câte o problemă. Deci era în lege, atunci, la vremea respectivă, nici nu știu, nu m-am documentat de ce l-am primit. Ne-au chemat la Ministerul de Externe, am făcut poza, l-am primit și am mers până la o anumită dată, nu știu când. Nu am mai fost interesat, nemaifiind președintele consiliului județean.

Dar, dacă vorbim de principii, pot fi de acord că soțiile noastre sunt diplomate și fac diplomație. Despre asta nu spunem nimic. Dacă vorbim de principii, știu bine că la Ministerul de Externe a fost odată o acțiune amplă, un inventar și au fost retrase foarte multe pașapoarte de la cei care, într-adevăr, nu aveau calitate.

Acum, sigur că suntem într-o situație delicată: ministerul spune nu, comisia spune da, o parte dintre noi spunem da, dar nu raportându-ne la principii. Am această rugăminte: haideți să votăm așa cum...

Soțiile de președinți...

Soțiile de președinți nu am văzut să fie prinse, nu știu. Eu am întrebat de cele pe care le știm și despre care nu spunem nimic când vorbim de principii, la asta m-am referit. Să nu mă înțelegeți greșit.

Și cred că e corect dacă vorbim de principii. Dacă vorbim de avantaje, de anumite rațiuni, că ar fi bine să ne reprezinte, să nu stea... Sigur, acum ele sunt valabile mai mult cu țările terțe, nu cu Uniunea Europeană. Eu, atunci, chiar aveam nevoie să trec în Ungaria. Mă rog, era o facilitate. Acum, nu mai avem această facilitate, fiindcă suntem în spațiul european; poate că în toamnă se deschide și pe Schengen, nu știu. Dar cu celelalte țări, într-adevăr, este un avantaj pentru președinții de consilii județene, care sunt totuși aleși, sunt demnitari, să nu stea la rând sau – eu știu? – să nu fie tratați... dincolo de granița României, că la granița României sunt arhicunoscuți. Dincolo, mă rog, poate îi tratează la nivelul de diplomat.

Sigur că rămâne sau decizia vă aparține dumneavoastră, dar am vrut neapărat să fac această mențiune, ca să o luăm totuși în cunoștință de cauză, că, poate, avându-le acasă, am uitat că le avem.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Vorbim de principii. Imunitatea noastră parlamentară se transformă și se continuă în imunitatea diplomatică. Domnii primari, domnii președinți nu au această imunitate. Să nu bagatelizăm niște lucruri. Posesorul pașaportului diplomatic are imunitate diplomatică.

Vă rog, puteți să contestați acest lucru, dar eu vă spun că așa este și...

numai puțin..., nu putem transfera un document pentru a crea o imunitate pe care cetățeanul respectiv, la nivelul consiliului județean și la nivelul primăriei, nu o are. E păcat să ajungem din nou să fim considerați de către...

Să știți că în niciun aeroport din Europa nu există, așa cum există la București, la vamă, pentru pașapoarte diplomatice, adică ghișeu separat. Nu există nicăieri. Cu pașaport de orice fel stai la ghișeu și stai la rândul respectiv. Deci nu există avantaje. Există însă aceste implicații juridice, care înseamnă transformarea unui document într-un pașaport simplu, turistic.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Vorbim despre o profesie formată în mii de ani și aș vrea să avem în vedere, în momentul de față, nu neapărat principiile despre care au vorbit antevorbitorii mei, ci un punct de vedere al profesioniștilor.

Diplomația formată în miile de ani, diplomația, comunicarea interstatală prin anumite persoane, este un privilegiu al unor profesioniști și nu cred că bagatelizarea sau extinderea acestei arii de acoperire prin lege este bine-venită. Dacă profesioniștii de la Ministerul de Externe spun că nu este oportună acordarea acestui titlu de diplomat unor aleși ai poporului, într-adevăr – dar ești ales pentru altceva, nu pentru activitate diplomatică –, eu cred că trebuie să le dăm crezare și să susținem punctul lor de vedere.

Vorbim, încă o dată, despre un privilegiu al unor profesioniști și nu cred că aceste avantaje minuscule de a sta sau a nu sta la coadă, de a trece frontiera printr-un ghișeu sau altul, de a sta la coadă în China sau în alte țări asiatice reprezintă un element sau un argument care ar trebui să ne ducă spre un vot favorabil.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobrițoiu.

## **Domnul Corneliu Dobrițoiu:**

Domnule președinte,

Vă propun, pentru a scurta terapia de grup, să întrebăm Ministerul de Externe dacă pașaportul diplomatic oferă imunitate diplomatică. Despre asta este vorba. Din umilele mele cunoștințe, știu că numai personalul acreditat în misiuni diplomatice se bucură...

Auziți, vama..., cred că cel mai bine ar fi să ne răspundă experții de la Ministerul de Externe și să

Dacă domnul secretar de stat dorește, vă rog. Microfonul 9, vă rog.

Da, într-adevăr, atunci când vorbim de imunitate diplomatică vorbim, în primul rând, de imunitatea diplomatică în spațiul pentru care ești acreditat. Există însă în Convenția de la Viena anumite părți de imunitate care îl însoțesc pe posesor de la frontiera națională până se întoarce la frontiera națională, dar sunt gradații.

În ceea ce privește beneficiile, trebuie spus că mare parte din ele nu vor fi utilizate niciodată, pentru că nu e posibil, de către anumite categorii de posesori. Nici chiar de către dumneavoastră, de parlamentari, pentru că, de obicei, o serie de privilegii privesc scutirea de TVA și așa mai departe, dar care sunt valabile numai pentru cel acreditat.

Mai pot spune că, în general, cam după ce trecem de frontiera României nu prea mai există fluxuri separate pentru pașapoartele diplomatice. Deci nivelul privilegiilor oferite nu este foarte mare, iar pentru cineva care, efectiv, nu este acreditat, ele sunt foarte apropiate de privilegiile pe care le oferă pașaportul de serviciu.

Sigur, plenul este suveran să decidă în ceea ce privește aceste propuneri.

Mulțumesc.

Domnul senator Ardelean. Microfonul 3, vă rog.

Am și eu o întrebare pentru domnul ministru secretar de stat.

Îmi confirmați numărul exact de pașapoarte diplomatice care există în România?

Numărul?

Numărul exact de pașapoarte diplomatice care există în România.

Ordinul de mărime, da, este în jur de 7.000.

7.000. Deci discutăm de încă 42 de pașapoarte diplomatice.

Sau 80.

Sau 80 sau, mă rog, au copii, unul-doi, și probabil că mai mulți. Dar nu despre asta discutăm.

Cred că discuția este de felul următor. Suntem la periferia Uniunii Europene, ne aflăm în proximitatea spațiului Rusiei. Pe de altă parte, suntem aproape de Iugoslavia, de toate celelalte țări care sunt lângă noi și știți foarte bine că acolo există un flux special pentru pașapoarte diplomatice și cozi imense față de ceilalți, care nu au aceste pașapoarte.

Mergeți în aeroportul de la Istanbul, nu departe, la o oră de mers cu avionul, și o să observați ceea ce vă expun. Am stat la o coadă în Istanbul de două ore și jumătate și am pierdut avionul, pentru că nu am reușit să intru pe altă linie. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

De ce? Că doar aveați pașaport diplomatic.

Domnul senator Pelican. Dezbaterea se încinge!

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt discuții, poate interminabile, pro și contra. Știu că fiecare dintre noi poate că susține pe cineva sau pe altul dintre aleșii consiliilor județene. Sunt aleșii poporului.

Eu vă propun, ca procedură, sistarea discuțiilor și vot secret electronic, ca să nu ne putem nici lăuda, nici să ne certe alții pentru cum am votat. E doar un gând al meu, sper să fiți și dumneavoastră în asentiment.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Supun prima parte a propunerii: sistarea discuțiilor.

Supun a doua parte a propunerii: vot secret electronic.

Să așteptăm câteva secunde. Asta înseamnă că este vot secret, un vot de mare intimitate. Și precizez că vom supune acestui vot secret raportul comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.

Legea, propunerea legislativă, este din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Gata? Așadar,

## **Din sală:**

Listă!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Lista se poate recompune pe supoziții.

Așadar, raportul a fost respins.

Iată, dragă domnule Podgorean, ce înseamnă un guvern iubit și în secret. Ați câștigat!

Punctul 4 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Inițiatori – Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Manolescu.

Nu este prezent.

Din partea Guvernului este altcineva, dacă nu e domnul secretar de stat?

Nu este.

Este?

Dumneavoastră. Acum, să știți că nu merge de fiecare dată, dar, mă rog, încercați.

Domnul secretar de stat Podgorean.

Nu vă supărați, ce punct?

Guvernul susține, pentru că a inițiat. E vorba...

Nu, nu, nu.

Punctul 5.

Este vorba de o propunere legislativă, nu este inițiativa Guvernului. Dacă e vorba de art. 8 al Legii nr. 198/2008, este o propunere legislativă.

Punctul 4. Scuze, eu am greșit. Tot la dumneavoastră este. Vă rog. Domnul secretar de stat Podgorean. Inițiatori – un grup numeros de deputați. Punctul de vedere – Ministerul Afacerilor Externe.

Sigur, Guvernul consideră că calitatea și un cost scăzut al serviciilor consulare sunt foarte importante, dar, în cazul de față, pe soluțiile propuse, Ministerul Afacerilor Externe nu agreează aceste soluții, din următoarele motive. O astfel de reglementare ar crea o situație de discriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

De asemenea, trebuie spus că, în cazul cetățenilor Republicii Moldova care solicită redobândirea cetățeniei române prin intermediul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare ale României din străinătate, procedura de înregistrare, procesare și aprobare a acestor cereri, ca și cererea de eliberare a certificatelor de cetățenie, ulterior depunerii jurământului de credință, sunt scutite de plata taxelor consulare prin efectul legii.

Anumite cheltuieli atrag doar serviciile notariale, dar care nu sunt consulare și, de asemenea, este vorba de costurile pentru transcrierea certificatelor de stare civilă din Republica Moldova în registrele de stare civilă din România, precum și eliberarea pașapoartelor românești, însă aceste prestații nu se circumscriu procedurii de redobândire a cetățeniei române.

Acestea sunt motivele pentru care nu putem susține această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a elaborat un raport de respingere și, de asemenea, evident, pentru propunerea legislativă. Argumentele au fost prezentate de domnul secretar de stat Radu Podgorean.

Subiectul propunerii legislative nu se referă la taxele consulare, ci la sumele pe care cetățenii le plătesc pentru dobândirea cetățeniei române, respectiv a pașaportului românesc.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în conformitate cu Rezoluția nr. 612/2011 privind „Majorarea selectivă a capitalului autorizat pentru întărirea puterii de vot și a participării țărilor aflate în tranziție și a celor în curs de dezvoltare”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD și, respectiv, în conformitate cu Rezoluția nr. 613/2011 privind „Majorarea generală de capital 2010”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD.

Inițiator – Ministerul Finanțelor Publice.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 2.855 de acțiuni.

Majorarea capitalului se va efectua în două tranșe: până la 16 martie 2015, cu suma de 10.184.006 dolari SUA, aferentă creșterii selective a capitalului, și până la data de 16 martie 2016, cu suma de 10.480.768 de dolari SUA, aferentă creșterii generale a capitalului.

Subscrierea numărului de acțiuni alocate României prin cele două majorări de capital este necesară pentru consolidarea poziției României în cadrul structurii de acționariat a băncii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru buget, finanțe.

Domnule președinte Cosmin Nicula, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Da, vă rog, domnule senator Oprea, o întrebare. Microfonul 2, vă rog.

Poate că materialul meu nu este complet, dar, față de ce s-a spus aici, rezultă că ar fi de plată 344,4 milioane de dolari, dar ați vorbit de 10 milioane până în 2015 și 10 milioane până în 2016.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Există diferență între capitalul subscris și capitalul vărsat. Aici era vorba doar de capitalul vărsat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Lucrurile sunt lămurite.

Punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind majorarea capitalului autorizat deținut de România la Corporația Financiară Internațională, în conformitate cu Rezoluția nr. 256/2012 a Consiliului Guvernatorilor privind amendarea statutului și creșterea selectivă a capitalului Corporației Financiare Internaționale.

Inițiatori, aceiași – Ministerul Finanțelor Publice și ministrul delegat pentru buget.

Are cuvântul, la microfonul 10, domnul secretar de stat Hogea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Corporația Financiară Internațională, cu 1.617 acțiuni, în valoare de 1,6 milioane de dolari, plata acțiunilor subscrise fiind asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice, aferente anului 2015.

Participarea României la această creștere a stocului de capital este necesară pentru consolidarea poziției României în structura de acționariat a Corporației Financiare Internaționale.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Nicula, Comisia pentru buget, finanțe.

Mulțumesc, domnule președinte. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Punctul 7. Conform deciziei pe care ați aprobat-o, suntem, de fapt, la vechiul punct 29.

Procedură?

Procedură, domnul senator Ákos Mora.

Vechiul punct 29.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Mora Ákos Daniel:**

Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, da. Mulțumesc pentru cuvânt, domnule președinte.

Am cerut cuvântul pentru că este un proiect extrem de important, este chiar vital pentru unitățile administrativ-teritoriale din România. Este un proiect care, practic, preia corecțiile financiare ale unităților administrativ-teritoriale care au derulat proiecte europene pe POR.

Punctul 7.

Nu. Domnule senator, la dezbaterea de la începutul ședinței pe ordinea de zi, propunerea colegului nostru, domnul senator Roșca-Stănescu, ca la punctul 7 și, respectiv, 8 să promoveze în ordinea de zi vechile puncte 29 și 30, a fost aprobată și ordinea de zi a fost, ca atare, aprobată.

Deci noi vorbim acum, în continuare, despre vechiul punct 29, care a devenit 7 și care cuprinde Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Inițiatori sunt trei colegi deputați. Vreunul dintre dânșii se află aici? Nu.

Punctele de vedere – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Microfonul 9, vă rog. **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii reglementării conform căreia primarii și președinții consiliilor județene sunt reprezentanți de drept ai comunelor, orașelor, municipiilor și ai județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea prezentei propuneri legislative, cu amendamentele cuprinse în raportul Comisiei pentru administrație publică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnule senator Fifor, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10.09.2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

## Stimați colegi,

Lucrurile nu sunt atât de simple. Din nou, dacă vrem să discutăm de tehnică legislativă, se folosește o cale greșită. Dacă se dorește, așa cum rezultă din documente, din amendamente și din inițiativa domnilor de la putere, modificarea Legii nr. 161/2003, deci legea care vorbește despre transparență, despre lupta contra corupției, dusă de Guvernul Năstase, dacă se dorește, atunci, mergeți, domnilor, și modificați art. 87 alin. (1), care spune că sunt incompatibili domnii președinți, primari și așa mai departe cu calitatea de membru în consiliul de administrație al oricărei societăți, regii, locale sau naționale, cu toată plaja între local și național. Or, aici, dumneavoastră, iertați-mă...

Îmi pare rău că nu sunt inițiatorii.

Au venit inițiatorii?

Nu sunt inițiatorii.

Nu sunt, nu.

Pentru că aș fi întrebat... Chestiunea aceasta este copy-paste. Copy-paste se mai face la nivelul Guvernului, dar asta este copy-paste după apărările unor președinți de consilii județene și primari, aflate în dosarele în judecată astăzi.

Dacă doriți, domnilor de la putere, să se facă un nou capitol pe MCV, adică Mecanismul de Cooperare și Verificare, în care să se vorbească despre modificarea pe ușa din spate a ANI, să se vorbească despre un atac la ANI, prin modificarea a două legi, pentru că și cealaltă este tot cu același substrat, atunci veți reuși, adoptând acest raport. Este o mare, mare greșeală.

Încă o dată spun, dacă doriți s-o modificați, modificați, dar acolo la lege și nu încercați să faceți definiții cât se poate de caraghioase, pentru că aici este o negare. Zice: „operatorii regionali nu sunt societăți comerciale de interes local sau județean”.

Deci ca să existe o explicație sau o bază legală pentru ce? Pentru acele dosare?

## Domnilor,

Sunt atâția juriști excepționali la nivelul puterii. Nu există retroactivitate. Nu se poate ca această eventuală aprobare a noastră să fie folosită în vreun dosar. Niciodată, pentru că ar fi neconstituțional.

Dar, încă o dată spun, problema esențială este că atacul este la ANI, se face nu cu luptă dreaptă și, încercând să modifici o lege care privește serviciile comunitare și utilitățile publice, n-are nicio legătură cu partea care se urmărește a se atinge, și anume acei colegi care sunt astăzi verificați.

Domnilor,

Eu am fost senator și atunci când s-a adoptat și am votat, deși nu eram mulțumit în totalitate cu acea lege. S-a adoptat așa. Este bine să nu se amestece politicul cu afacerile, că totdeauna când se amestecă politicul cu afacerile există conexiuni, se fac bani prin... ca om politic, faci bani prin acele consilii de administrație.

Dumneavoastră apărați-i pe primari și pe președinții de consilii județene lăsând legea așa, pentru că dacă-i amestecați și oamenii vor vedea că... într-un consiliu de administrație la apă-canal regional se fac licitații, acolo trebuie să fie făcute achiziții, achiziții mari. Știți foarte bine că există această cale prin care corupția ajunge foarte ușor la nivelul membrului din consiliul de administrație. Or, dacă vrem o viață politică, inclusiv la județ și la primării, corectă, nu-i mai amestecați pe oamenii aceștia, iar cei care au făcut-o cu bună știință și împotriva legii, considerând ei că, dacă este o zonă regională, nu-i nici locală, nici națională, să mă ierte, au făcut-o cu intenție și trebuie să-și ducă crucea până la sfârșit.

Vă mulțumesc.

S-a deschis o dezbatere frumoasă. Sunt mai mulți colegi care au solicitat cuvântul. Desigur, primul este senatorul Sorin Roșca-Stănescu.

## Stimați colegi,

Este o situație în care România, întreaga Românie, nu România unui partid sau România altui partid, se confruntă cu pericolul de a fi silită, toată România, să organizeze alegeri locale foarte repede.

Am discutat cu Asociația Primarilor, sunt 2.000 de primari în această asociație, iar situația este următoarea. Înțelegând în mod corect care a fost voința legiuitorului, și nu în mod incorect, și nu încercând să comită vreo infracțiune, primarii, pornind de la premisa că societățile acelea comerciale sunt de tip special, că sunt societăți de utilitate publică, prin voința legiuitorului – scrie în lege că primarii trebuie să semneze actele constitutive și procesele de înființare și așa mai departe ale acestor societăți speciale –, un mare număr de primari – vorbim de peste 1.000 de primari în realitate – și mulți consilieri, și mulți președinți de consilii județene au intrat în consiliile de administrație ale acestor societăți, repet, cu caracter special. Și nu s-au dus acolo să fure și nu putem accepta ideea că avem circa 1.000 de aleși infractori, dacă nu cumva numărul este și mai mare în realitate.

Aceasta este situația de fapt. Cum s-a ajuns aici? S-a ajuns printr-o interpretare abuzivă, într-adevăr, făcută de ANI, care a profitat de o anumită confuzie sau ambiguitate, dacă vreți, a actului normativ. Voința legiuitorului, cu alte cuvinte, nu este exprimată suficient de clar pentru ANI. Ceea ce ni se propune – și nu întâmplător avem și avizul Guvernului, care dă atât de rar avize pe inițiativele legislative ale parlamentarilor, și avem și avizul comisiei de specialitate – este să reducem ambiguitatea unui act normativ existent și să precizăm mai bine decât s-a făcut până acum care este voința legiuitorului.

Eu nu voi lua cuvântul și la următorul act normativ, pentru că ele sunt pendinte, practic, unul de altul și aceeași situație este și la următoarea inițiativă legislativă, unde există avizul comisiei, dar nu există avizul Guvernului, deși este aceeași situație.

Eu vă rog să votăm această propunere legislativă, să scoatem România dintr-un impas, scoțând circa 1.000 de primari cinstiți dintr-un impas.

Mulțumesc.

Domnul senator Mazăre.

## **Domnul Alexandru Mazăre:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu îmi dau seama că acest subiect s-a politizat excesiv de mult, a creat o vie emoție din ambele părți și eu cred că deja disputa și discuțiile pe care noi le avem excedează exact și strict cadrului legal și sunt foarte încărcate de o miză profund politică.

Eu am să vă dau un singur exemplu. În comuna Cumpăna, o comună cu 12.000 de locuitori, în momentul de față, reprezentantul acestei comunități în regia de apă este femeia de serviciu. Vă rog frumos să mă credeți, femeia de serviciu reprezintă interesele cumpănenilor în consiliul de administrație, în AGA de la regia de apă, pentru că este o funcție neplătită, să ne înțelegem, și nimeni nu a vrut să-și asume această răspundere. Și eu vă întreb logic – știți cum spune românul: stai strâmb și judeci drept – cine să reprezinte interesele cetățenilor din Cumpăna în regia de apă?

Acolo, în adunarea generală a acționarilor, se fac bugete, se fac planuri de investiții, se fac strategii. Păi nu este normal ca primarul să răspundă în fața cetățenilor, inclusiv în aspecte care țin de regia de apă?! Pentru că primarul este cel întrebat. Locuitorii din Cumpăna nu se duc să întrebe pe nu știu cine: de ce nu am apă, de ce am tarifele acestea pentru metru cub de apă sau, știu eu, ce alte aspecte care țin de regie. Ei se duc la primărie și la consiliul local. Și-atunci este normal să-i dăm primarului ocazia să poată să facă ceva pentru cetățeni și să fie în măsură să răspundă în fața acestora.

Noi nu încercăm acum să atacăm nici Legea ANI și nu văd ce legătură are cu MCV-ul, că a devenit un fel de sperietoare. Nu mai putem să facem nimic în țara românească că vine MCV-ul și ne dă peste mâini. Noi nu facem decât să îndreptăm o situație anormală și să creăm un cadru legal normal.

Și închei spunându-vă că în alte țări, în alte state din Uniunea Europeană, prin lege, primarii sunt membri în adunările generale ale acționarilor, în regiile respective, pentru că oamenii aceia, cu mai multă minte decât noi, au înțeles că primarul este cel mai apropiat de cetățean și el este în măsură să reprezinte interesele acestuia într-o regie sau într-o societate de care depinde viața cetățeanului.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Fifor. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, să avem și punctul de vedere al Guvernului până atunci. Și solicităm și pentru punctul următor același lucru, retrimiterea la comisie, pentru că, practic, cele două inițiative legislative merg împreună.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Pentru o săptămână!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Pentru o săptămână.

Pentru punctul 7 – trebuie să le luăm pe rând –

Acum,

Continuăm cu ordinea de zi, revenind la vechiul punct 7 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.

Procedură?

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Că este alt cartof fierbinte o demonstrează solicitarea colegilor ca nici măcar să nu mai fie comentată cealaltă inițiativă legislativă. Și am puterea să rog colegii să urmărească dacă vor mai ajunge peste o „săptălună” în Parlament. O să se adopte tacit, iar dincolo...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Înțeleg că este un comentariu legat de punctul precedent. Da, vă rog. Domnul senator Ákos Mora.

Urmărim, domnule senator, urmărim ce se întâmplă peste o săptămână.

Pe procedură!

Da, procedură.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Revin cu rugămintea și explicația vizavi de necesitatea retrimiterii la comisie, pentru că este un proiect extrem de important, este chiar vital pentru toți primarii și președinții de consilii județene pe care-i avem la nivel național.

Este un proiect extrem de bun din punctul de vedere al gurii de oxigen care se creează prin suportarea corecțiilor financiare care s-au făcut în urma implementării proiectelor europene și propun, în consecință, retrimiterea la comisie.

Ceea ce vreau, în schimb, să mai completez – și profit de faptul că se află reprezentanți ai Guvernului și de la alte ministere – este că acest proiect de lege acoperă tot ceea ce înseamnă programele POR, deci programele operaționale regionale. Avem probleme, în schimb, și la mediu, și la transport. Sunt lucruri care sunt neacoperite legislativ în acest moment, iar aceste corecții financiare, și acolo, sunt substanțiale.

Solicit Guvernului și reprezentanților Guvernului să vină cu o inițiativă legislativă și în acest sens, pentru că primăriile, consiliile județene sunt în mare impas financiar.

Mulțumesc.

Am vorbit în numele grupului parlamentar, sigur.

## Vă mulțumesc.

Am reținut propunerea.

Trebuie totuși să-i dau cuvântul, să-și spună punctul de vedere și președintele comisiei, că acolo retrimitem, dacă retrimitem. Domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi suntem de acord cu retrimiterea la comisie și aș face un apel colegilor de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul de Finanțe ca, pe data de 2 octombrie, să vină la comisie cu un punct de vedere comun, de a rezolva acea problemă de care vorbea și domnul senator Ákos Mora, neacoperită, ca urmare a controalelor făcute de către UCVAP, respectiv de către ANRMAP, după 1 octombrie, perioada neacoperită din 10 iunie până la 1 octombrie.

Mulțumesc.

Sunteți de acord?

Văd că se naște o apropiere PNL – PSD! Domnule Barbu, vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

O mică problemă de procedură, domnule președinte, cu tot respectul.

Înțeleg că motivul principal al solicitării de retrimitere la comisie a fost lipsa avizului sau punctului de vedere al Guvernului, dacă am...

Ba da, uitați-vă pe stenogramă, domnule președinte.

Invocat a fost așa: solicit trimiterea pentru o săptămână, retrimiterea la comisie, pentru a avea și punctul de vedere al Guvernului. Dacă nu am auzit eu greșit...

Nu.

Nu, nu, nu. Înseamnă că a fost o formulare complet neinspirată, pentru că nu puteam, astăzi, să discutăm ceva fără punctul de vedere al Guvernului. Deci nu acesta este motivul retrimiterii. Una. Al doilea, nu ne-a spus distinsul coleg ce vârstă are și cum arată femeia de serviciu de la Cumpăna. Era foarte relevant! Trebuia să știm cam cum arată doamna și ce vârstă are...

A fost depășit subiectul.

...că s-ar putea să fie explicația prezenței doamnei în acel consiliu. Nu putem să venim cu exemple de-astea, puerile, ca să susținem...

Îmi cer iertare, știu că sunt în USL – măcar formal...

Domnule senator, cu respect...

Domnule președinte, doar voiam să mă alătur celor...

Am depășit punctul respectiv. Adică avem totuși niște minime reguli. S-a trecut de punctul respectiv.

E vorba de procedură.

Asta nu e procedură! Sincer!

Faptul că invoc retrimiterea... S-a invocat lipsa de...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Să lăsăm femeia în pace! Noi venim la procedură. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul președinte Nicula.

## Domnule președinte,

Cred că domnul senator Barbu se referea la punctul precedent de pe ordinea de zi, nu se referea la Ordonanța Guvernului nr. 14/2013. Dacă ați fi fost atent, domnule senator, cred că nu ați fi ajuns să ridicați problema.

Încercați totuși să fiți atent, chiar dacă ați trecut la PC, și să dezbatem în continuare proiectele pe care le avem pe ordinea de zi, de altfel, foarte importante.

Asta merită drept la replică! Îl acord domnului senator.

Domnule președinte de comisie, cu tot respectul pe care știți, că v-am asigurat, că vi-l port, dumneavoastră nu ați fost atent.

Eu discutam _post factum_ , deci după vot, o problemă de procedură legată de punctul 7 de pe ordinea de zi, domnule președinte. Este o procedură firească în Regulamentul Senatului, de a discuta și după vot despre votul anterior.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da, e clar. Deci toată lumea a fost atentă. Haideți să depășim. Deci toți suntem atenți.

O majoritate, deci, a colegilor senatori sunt convinși de necesitatea retrimiterii la comisie, ceea ce și facem.

Punctul 8, vechiul punct 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul Operațional Sectorial Mediu 2007–2013.

Inițiator, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Doamna Anne Jugănaru. Doamna secretar de stat Anne Jugănaru are cuvântul.

Microfonul 8.

**Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin promovarea prezentului act normativ se urmărește suportarea de la bugetul de stat a corecțiilor financiare și/sau a creanțelor bugetare stabilite prin notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

Măsurile propuse vor conduce la asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, urmărind creșterea gradului de absorbție a fondurilor alocate României.

Plățile pentru sumele prevăzute de ordonanță vor fi efectuate de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor comunitare, în baza unei solicitări scrise a beneficiarului, însoțite de raportul Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice pentru contractele de achiziții publice a căror procedură a fost inițiată înainte de data de 1 octombrie 2011 sau însoțite de dovada inițierii procedurii de atribuire pentru contractele de achiziții publice începând cu data de 1 octombrie 2013.

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice susține adoptarea acestui proiect de act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Nicula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu 16 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere, fără amendamente. De asemenea, cele două comisii – de buget, finanțe și economică – propun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții,

Domnul Oprea!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

Continuați!

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Dânșii continuă, fiți fără grijă!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, mă surprinde că s-au obișnuit să voteze fără să știe ce. Măcar din respect...

Nu, nu, nu.

Vă rog respectuos, nu jigniți grupuri mari de senatori.

Bun.

Domnul senator Pașcan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că nu avem de ce să plecăm mândri acasă, întrucât vorbim de un act normativ în care se subvenționează abateri și nereguli constatate în contractarea unor proiecte legate de fonduri europene. Și aici se spune foarte clar, în expunerea de motive: „În cadrul procesului de implementare a proiectelor finanțate din fonduri structurale și de coeziune ca urmare a verificărilor realizate de serviciile Comisiei Europene (...) pentru Programul Operațional Sectorial Mediu, au fost identificate abateri de la respectarea legislației de achiziții publice, fapt ce a condus la aplicarea de corecții financiare.”

Un număr foarte mare de corecții financiare este contestat atât administrativ, cât mai ales în justiție, fiind invocată responsabilitatea instituțiilor centrale implicate, respectiv ANRMAP.

## Domnule președinte,

Noi mai avem un precedent rușinos aici, în cadrul plenului Parlamentului, când am acceptat, tot așa, garantarea unui împrumut pentru TVR, am constatat un deficit imens și nu am identificat niciun vinovat. La fel și aici. Constatăm niște probleme în respectarea legislației privind achizițiile publice, abateri de la termenii contractuali, nu identificăm niciun vinovat, ba, mai mult, transferăm aceste probleme către bugetul de stat. Mi se pare absolut o aberație.

Vă mulțumesc.

Am în față documentul înaintat spre a fi, astăzi, supus votului. La secțiunea „Impact financiar” – zero. Cum puteți să veniți cu teme nefăcute, de genul acesta, și să-i obligați pe senatori și pe deputați să vă voteze ceva care nu are niciun fel de impact? Măcar din respect, inclusiv pentru organismele europene, că doar ceea ce se întâmplă aici... Și ar trebui să spuneți și ce valoare înseamnă, fiindcă ce am votat mai înainte este de aceeași amploare ca și ce votăm acum, numai că e la mediu.

Mediu pentru mediu, „Kramer contra Kramer”. Ce valori? Măcar atât. Eu aș cere să se ducă la comisie, să veniți cu niște elemente de impact, încât colegii... știu că vor vota, dar măcar să știe ce votează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Bun.

Pentru că se întâmplă să mai și știm, chiar dacă atmosfera s-a decelerat puțin, domnule Oprea, este una dintre legile cu care putem merge mândri acasă. Contribuie evident la absorbția fondurilor. Impactul financiar îl pot numai... eu... sugera. Este zero, pentru că tot din fondurile europene se recuperează banii. Dar haideți să mergem și noi o dată mândri acasă!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Nicula.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea rugămintea să

Domnule, înseamnă că chiar vă deranjează, dacă săriți în grup organizat, și mă simt foarte bine.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Laurențiu Coca, vă rog.

Imediat. Nu s-a pronunțat niciun nume, domnule senator. Stați că...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Ba da!

Domnul senator Coca.

Mulțumesc, domnule președinte.

O parte din ceea ce aveam de spus a spus domnul senator Nicula. Apropo de apă sfințită, știți că tot se vorbea în ultimele luni, văd că distinsul nostru coleg, mai nou, se pricepe la absolut tot, de la energie nucleară la transporturi, până la exploatări miniere. Deci ni se dau lecții în toate domeniile.

Apropo de știut, stimate coleg, știm că nu tăiem 25% de la bugetari, știm că nu tăiem indemnizațiile de creștere a copiilor, știm că nu tăiem indemnizațiile însoțitorilor pentru persoanele cu handicap. Deci, vă rog frumos, nu mai faceți dumneavoastră fel de fel de observații vizavi de ceea ce știu colegii dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Severin.

Știm amândoi că nu e procedură. Imediat vă dau cuvântul.

Vă rog.

Și eu trebuie să recunosc că o bună parte din ce voiam să spun a spus domnul senator Nicula, dar nu pot să uit două lucruri: unu, că dacă vrem să vedem de ce a fost nevoie de aceste ordonanțe, haideți să vorbim cu cei de la DLAF și de la OLAF, și să vedem cine a avut proiectele blocate și Guvernul Ponta a reușit să le repună în mișcare, iar legat de ceea ce spunea un onorabil coleg, pentru care am tot respectul, legat de faptul că votăm fără să știm, nu știu, poate este posibil, dar mi-aduc aminte de cineva care, de obicei, spunea: „prezent, nu votez” și, în felul aceasta, treceau „marile” legi ale țării. Măcar noi votăm.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

În haită!

Mai lipsește un cuvânt și le luăm și imunitatea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da, observați, da? Au o satisfacție deosebită și am să le ofer multe alte satisfacții de genul acesta, pentru că, îl asigur pe președintele comisiei, care nu știu câte credite a luat la educație financiar-contabilă, economică și așa mai departe... Conduc doctorate în domeniu de vreo 25 de ani, încât... măcar din respect față de instituție și de numele pe care le aveți în partid, conduși de mine fiind acei doctori, măcar pentru ei, respect.

Creanțele bugetare nu înseamnă nici subvenție, nici altceva decât o îndatorare. Și, mai departe, spune: „se suportă de la bugetul de stat”. Deci nu încercați să duceți lucrul acesta mai departe. Este o acțiune pe care o faceți și vreți să-i dezlegați – eu știu – pe cei care au fost încurcați.

Eu nu am făcut trimitere la niciun partid. Nu am făcut trimitere că la PDL sau la PSD, sau la PNL sunt astfel de incidente. Dacă dumneavoastră vreți să o politizați, probabil că vă simțiți bine. Dar eu vorbeam, în general, că aceste corecții financiare sunt pedepse date pentru proastă gestiune a proiectelor României. Da.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Intervenția domnului senator a scos la iveală și aspecte universitare ale coabitării.

Dacă ați condus...

Vă rog, domnule Sârbu. Drept la replică pe chestia asta.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Nu am un drept la replică, dar dacă s-a vorbit totuși de grup, atunci să vină și liderul grupului, că mi se pare firesc să spună ceva.

Îl admir pe domnul senator Oprea, pentru că, de multă vreme, și în trecut, de când a început, de fapt, noua sesiune, și acum, și în viitor ne va învăța un lucru pe noi: că trebuie să învățăm din greșelile trecutului. Și o face deschis, senin, fără probleme. E de admirat.

## Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din respect pentru adevăr, aș vrea să aduc la cunoștința dumneavoastră că, în noiembrie 2011, Comisia Europeană a venit cu un audit extern pe toate proiectele europene. Ca o consecință, au apărut aceste corecții. Corecțiile acestea au fost plătite de Guvernul Ponta prin suspendarea proiectelor și printr-o activitate care a durat aproape un an de zile pentru deblocarea lor. Ca urmare, aceasta este situația și eu cred că cei care au avut contracte pe aceste proiecte este normal să fie susținuți, așa cum încearcă cele două ordonanțe să-i susțină.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Liviu Marian Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt convins că voi avea un drept la replică pe care veți fi nevoit să-l acordați, pentru că lectura nu doare. Uneori, cititul, dar lectura nu doare! Iar în actul normativ înaintat de către Guvern se spune clar: din cele 290 de milioane de lei, 100 de milioane de lei au fost votate în buget, pentru că știam anul trecut de toate șmecheriile și furăciunile care s-au făcut într-o altă guvernare.

Legat de acțiunea în grup, cred că este mai sănătoasă acționarea în grup decât acționarea în haită, cum am fost obișnuiți să se facă, nu cu mult timp în urmă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Pașcan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Vreau să fac doar câteva precizări.

În primul rând, singurul care a politizat, printr-o declarație politică, aceste dezbateri este președintele comisiei.

Eu nu am făcut niciun fel de trimitere la vreun partid și îi aduc la cunoștință, dacă nu cunoaște acest lucru, că, în cadrul acestor proceduri de achiziții publice și cu finanțare europeană, au fost primari, președinți de consilii județene de toate culorile politice, în toate guvernările. Și bine că este așa, sper să nu se facă nicio discriminare nici de acum încolo din acest motiv, ci să prevaleze calitatea proiectului.

În ce privește subvenționarea, sigur că admit că nu este cel mai fericit termen, dar transferul unor bani de la bugetul de stat pentru abateri – scrie și în titulatura acestui proiect –, pentru abateri de la conformitatea cu legislația în vigoare, fără a identifica vreun vinovat, acest lucru mi se pare utopic. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Mărinică Dincă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut mulți colegi care s-au înghesuit să spună că au fost furăciuni.

Colegul meu, mai devreme, spunea că cei mai mulți dintre cei care au operat cu fondurile europene sunt primari și președinți de consilii județene. Poate că era interesant să fie în sală și domnul Teodorovici, să ne dea o listă concretă, ce primari, ce președinți de consilii județene au făcut acest lucru, și, dacă vrea, să ne dea și culoarea lor politică.

Problema se pune în felul următor: acum un an și jumătate, Uniunea Europeană ne-a cerut să facem corecții. Aceste corecții nu au venit de la specialiștii Uniunii Europene, ci au venit de la oamenii din Ministerul Dezvoltării și din agențiile de dezvoltare regională. Asta este realitatea.

Pe de altă parte – dacă îmi permiteți, cred că în mediul academic se suportă respectul reciproc –, în momentul în care au început aceste controale și s-au făcut corecțiile, cei care erau ordonatori de credit și erau direct responsabili au atacat în instanță. Sunt procese în instanță. Cele care au ajuns la final, cele mai multe dintre ele, au dat câștig de cauză autorității contractante. Repet, cele mai multe dintre ele. Revolta mea este că aceste acte emise de justiție, aceste hotărâri judecătorești nu sunt prezentate în negocierile cu cei de Uniunea Europeană, să arate că aceste corecții, de fapt, sunt făcute incorect. În momentul în care dăm acești bani, suntem de acord că am făcut greșeli, deși avem hotărâri judecătorești, repet, date de instanțe din România și recunoscute în Uniunea Europeană, în care acești bani, în mod incorect, s-au luat de la autoritatea contractantă și acum se iau din bugetul general consolidat al acestei țări.

Din punctul meu de vedere..., și am văzut și declarația prim-ministrului, a spus că nu are rost să ne mai judecăm cu autoritățile contractante, în speță, cu primăriile și consiliile județene, cele mai multe dintre ele, pentru că au câștig de cauză în instanță. Cele mai multe, repet. Și avea dreptate, dar finalitatea este una proastă pentru România. Dă acești bani înapoi, deși poate să arate Uniunii Europene, Comisiei Europene că aceste corecții au fost făcute ilegal.

## Mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Fără glumițe privitoare la mediul academic, ați auzit.

Da, am înțeles, domnule președinte, Distins Senat,

În primul rând, vreau să apreciez abordarea antevorbitorului meu. Sigur, este un punct de vedere și trebuie respectat. În aceeași măsură, eu vreau să mulțumesc – și cred că mulțumesc în numele tuturor – domnului senator Dumitru Oprea, pentru că Domnia Sa asigură cam 90% din opoziția care se manifestă în Senat.

De asemenea, am mai constatat că domnul senator și-a exprimat un punct de vedere la toate proiectele și la toate propunerile legislative și constat cu mândrie, cu plăcere, dar și cu înfrigurare că, iată, spiritul renascentist nu a dispărut, că Domnia Sa îmi aduce aminte de Pico della Mirandola, care le știa pe toate și încă ceva pe deasupra.

Sunt glumițe!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Îl felicit!

Da.

Domnul senator Motoc.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori să vă reamintesc faptul că instituțiile statului, ANRMAP-ul, respectiv, și altele de acest gen, sunt cele care își dau acordul în privința calității procedurii achizițiilor publice. Guvernul nu face, în acest moment, altceva decât să-și asume responsabilitatea pentru aceste decizii ale ANRMAP-ului, pentru a nu pierde suma aferentă acestor corecții financiare, care poate fi realocată ulterior. Asta nu înseamnă că, după aceasta, Guvernul nu se va îndrepta asupra acelor autorități publice la care se va demonstra că nu s-a respectat procedura de achiziții publice.

Aș dori să reamintesc, de asemenea, un alt fapt, și anume acela că multe dintre autoritățile administrației publice, în urma plății acestor corecții financiare, se află în postura de a intra într-un așa-zis faliment.

Deci această soluție găsită de Guvern mi se pare una dintre cele mai potrivite soluții pentru a ieși din acest impas. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Ákos Mora. Haideți, vă rog, că... să apucăm să votăm, măcar până la... un ceas. Totuși, s-au spus multe.

## Domnule președinte,

Foarte scurt, pentru că e un proiect extrem de important și chiar nu trebuie să alunecăm în alte discuții politice, în schimb, cred că trebuie să punem întrebarea corectă: de ce s-a ajuns la această situație? Și, de aceea, mă aștept ca și colegii din opoziție să-și asume foarte clar o parte din vină, pentru că nesfârșitele modificări în proiectele legislative, în ceea ce înseamnă partea de achiziții publice, au creat acest cadru complet neprietenos în achizițiile publice, în care, ulterior, sigur, s-a greșit în multe situații.

Și vă mai spun un lucru. Aceste instituții ale statului, pe care le-a menționat colegul meu Motoc, ANRMAP-ul, UCVAP-ul, de multe ori, nu știu ce să facă în situații concrete și nu dau nici avize, respectiv nu exprimă soluții clare cu ce e de făcut. Și, în consecință, Autoritatea de Management a stabilit foarte clar aceste corecții financiare. De aceea, eu cred că, astăzi, cine va vota împotriva acestui proiect de lege, înseamnă clar că este împotriva autorităților publice locale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 9, vechiul punct 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori, o serie de colegi, senatori și deputați.

Din partea inițiatorului dorește cineva cuvântul? Nu.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Da? Domnul președinte Adrian Gearâp, vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Adrian Gearâp** _– președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, Legea nr. 9/2012 a fost abrogată.

Astfel, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 10 iunie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize negative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/4.X.2013

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Punctul 10, vechiul punct 10, Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea infrastructurilor de afaceri.

Inițiator, domnul senator Alin Tișe. Este aici, îi dau cuvântul. Presupun că...

Mai sunt trei minute. Continuăm și după ora...

Poftiți?

Mai sunt doar cinci minute până la ora 13.00.

Șapte.

Sau șapte. Putem să...

unor industrii de înaltă tehnologie la nivel local, regional și județean și, bineînțeles, își propune ca, la nivelul acestor entități, să le dăm posibilitatea ca, prin măsurile fiscal-bugetare care sunt de competența autorităților publice locale, să stimuleze orientarea unor investiții către aceste entități regionale și județene.

De asemenea, această propunere legislativă își propune, printre altele, acordarea unor facilități firmelor care decid să se orienteze către parcurile industriale locale, județene sau regionale. Aceste facilități pot fi: scutirea de la plata unor taxe percepute în momentul de față pentru scoaterea terenului din circuitul agricol în interiorul acestui parc; de asemenea, reduceri de impozite, acordate de către administrațiile publice locale prin hotărâri de consilii locale sau județene, pentru bunurile și imobilele transmise spre folosința parcurilor industriale; de asemenea, scutirea de la plata unor impozite pe profit pentru anumite firme, anumite scutiri care vizează CAS-ul acestor angajatori care se localizează în aceste parcuri și, de asemenea, alte facilități pe care le-ar putea acorda administrația publică locală, evident, în concordanță cu restul legislației din România.

Cam, pe scurt, asta este susținerea acestui proiect și, repet, este vorba de o prevedere legislativă care, pentru prima dată în ultimii ani, reușește să încorporeze alte prevederi care, în momentul de față, reglementează pe bucăți, parțial practic, aceste entități care pot fi considerate infrastructuri de afaceri și care stimulează mediul investițional la nivelul județelor sau al orașelor.

Eu zic să încercăm.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Da. Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Foarte pe scurt. Această propunere legislativă, care vizează constituirea și funcționarea infrastructurii de afaceri, este o propunere legislativă care își propune ca, la nivel național, să concentreze într-un singur text legislativ toate infrastructurile de afaceri la nivel local, județean și – de ce nu? – regional, având în vedere noile zone metropolitane și asociațiile de dezvoltare-intercomunicare, respectiv parcuri industriale, parcuri științifice și tehnologice, incubatoarele de afaceri, clusterele industriale, polii competitivi de creștere.

În momentul de față, în România există o legislație stufoasă, care are lacune în ceea ce privește anumite componente ale acestor infrastructuri de afaceri. Practic, primăriile și consiliile județene întâmpină greutăți în ceea ce privește atragerea de investiții în aceste parcuri industriale, iar în contextul în care aceste entități au nevoie de investiții pentru a crea locuri de muncă, cred eu că printr-un cadru legislativ complet putem să stimulăm, pe de o parte, dezvoltarea acestor parcuri la nivel județean și local și, pe de altă parte, locurile de muncă și – de ce nu? – investițiile la nivelul acestor localități.

Scopul acestei propuneri legislative care, repet, încorporează, sub aspectul legislativ, toate aceste posibile infrastructuri de afaceri este crearea de noi locuri de muncă la nivelul autorităților locale, susținerea dezvoltării economice locale și regionale, de asemenea, crearea și dezvoltarea

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Ministerului Dezvoltării Regionale, domnul Iulian Matache.

Înainte de asta, vă propun, repede, stimați colegi, că s-ar putea să depășim cu două-trei minute ora, ca să închidem acest punct..., deci vă propun să prelungim programul de lucru până la epuizarea acestui punct de pe ordinea de zi.

Are cuvântul domnul secretar de stat Iulian Matache.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea acestei inițiative legislative fără nicio intervenție asupra actelor normative în vigoare va determina o situație de paralelism legislativ, deoarece, într-o măsură semnificativ mai restrânsă, inițiativa legislativă cuprinde prevederi care se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 290/2006 pentru aprobarea strategiei de stimulare a dezvoltării rețelei naționale de incubatoare de afaceri și în Hotărârea Guvernului nr. 406/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcționarea, evaluarea și acreditarea entităților din infrastructura de inovare și transfer tehnologic, precum și modalitatea de susținere a acestora.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative parlamentare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia. Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnul senator Liviu Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, în data de 3 iulie 2013, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative, pentru considerentele ridicate și de către reprezentanții Guvernului.

Fac precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată, fapt pentru care supunem la vot raportul de respingere și propunerea legislativă aferentă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Și acum să ne așternem pe dezbatere. Domnul senator Tánczos Barna.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Doar, foarte pe scurt, o observație cu privire la punctul de vedere al Guvernului. Dacă în dezbaterea din comisie s-ar fi adus și alte argumente pentru respingerea acestui act normativ, poate am fi de acord, dar nu putem să respingem o propunere legislativă fundamentând cu existența unor hotărâri de guvern.

Ceea ce propune colegul nostru, domnul senator Tișe, este să ridice la rang de lege anumite prevederi, care să ajute mediul de afaceri.

Nu puteți argumenta, din partea Guvernului, spunând că: „avem deja hotărâri de guvern și totul este frumos, totul este în regulă”.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Atunci

## Domnule președinte,

Cred că argumentul folosit de reprezentantul Guvernului, practic, este în avantajul și în favoarea acestui proiect legislativ, pentru că, dacă el prevede anumite dispoziții care deja se regăsesc în anumite acte normative, pe care Guvernul și le-a însușit, înseamnă că este un proiect care este în concordanță cu legislația actuală, pe care Guvernul a votat-o. Cu alte cuvinte, nu putem spune că prevederile din acest text ar fi în contradicție cu altă prevedere legală, de vreme ce Guvernul sau chiar Parlamentul, în alte etape, le-a însușit.

De aceea, cred că acest argument folosit de reprezentantul Guvernului poate să ajute această inițiativă legislativă, care cred eu că ar ajuta foarte mult primarii și președinții de consilii județene, în primul rând, pentru că le-ar da posibilitatea, prin pârghiile locale – care țin de hotărâri de consiliu local, hotărâri de consilii județene –, să devină atractivi și să poată să aducă investitori în aceste parcuri industriale.

Această propunere legislativă nu propune acordarea de bani de la bugetul de stat, ci creează doar un cadru prielnic, prietenos, adaptat la necesitățile autorităților locale. Și, vă spun în calitate de persoană care a lucrat cu parcuri industriale, în calitate de președinte al consiliului județean, aceste inadvertențe din actuala legislație îngreunează, practic, așezarea unor investitori în parcurile industriale. Cu alte cuvinte, ar fi în avantajul colegilor dumneavoastră de partid, primari sau președinți de consilii..., sau și al colegilor dumneavoastră, primari sau președinți de consilii județene care, având acest cadru legislativ complet, concret, coerent care nu face altceva decât să încorporeze toată legislația care este în vigoare în momentul de față, ar face un pas înainte, pentru că am ajuta extrem de mult autoritățile publice locale.

Repet, aici nu discutăm de partide politice, ci strict de stimularea unor investiții prin a da posibilitatea primarilor și președinților de consilii județene să atragă investiții în parcurile industriale care unele sunt constituite, altele se vor constitui.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam să intervin, dar am fost puțin provocat. Să nu uităm că, în luna mai, și Camera, și Senatul au adoptat o lege privind parcurile industriale, care urmează să intre la promulgare. Se creează, astfel, un paralelism de care nu mai trebuie să discutăm.

În ceea ce privește propunerea legislativă, să nu uităm că facilitățile fiscale nu au evaluarea impactului la bugetul de stat, bugetul asigurărilor și bugetele locale. Doar atât am vrut să completez.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Aș vrea să adresez o întrebare Guvernului, fiindcă a spus colegul meu că noi am aprobat, a trecut de Cameră..., a fost și promulgată legea. Întrebarea este simplă: când aveți de gând să dați totuși și normele de aplicare? Dacă se află la Ministerul Dezvoltării, dacă se află la cercetare, la știință..., nu știu pe unde se mai poate afla. Poate, până data viitoare când veniți în Parlament, ne dați și nouă răspuns. Stăm după norme de aplicare care, câteodată, chiar mai anulează din lege. Dar, mă rog, nu am ajuns până la faza de a vedea ce se întâmplă, dar măcar să le avem, bune, rele..., le analizăm după aceea.

Da. Vă rog, domnule senator Tișe.

Pentru că s-a vorbit aici de paralelism legislativ, vreau să știți că această inițiativă legislativă, practic, încorporează și cuprinde prevederile legale și din acest text legislativ pe care noi, aici, l-am votat în Senat acum câteva luni, dar prevede, pe lângă acel proiect de lege care se referă strict la parcurile industriale, nemijlocit, vizează și celelalte entități pe care autoritățile locale le pot constitui la nivelul parcurilor industriale.

Chiar dacă dumneavoastră veți respinge acest proiect, sunt convins că vor exista colegi, în viitor, de la putere care vor considera important să unificăm legislația și să creăm un cadru coerent pentru primari și președinții de consilii județene, pentru că este în avantajul lor.

De aceea, spun că, dincolo de proiectul de lege votat de noi, această propunere legislativă este mult mai completă, cuprinzând, practic, toată legislația în materia infrastructurii de afaceri, adică parcuri industriale, parcuri tehnologice, parcuri științifice, clusterele industriale, polii competitivi de creștere, cu alte cuvinte toate entitățile pe care, în momentul de față, le găsim la nivel local și regional.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să citesc, în încheiere, o foarte scurtă notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, ceea ce e cazul, de la data depunerii, astăzi, 24 septembrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 24 septembrie 2013.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința.

Vă urez un rest de săptămână bun!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647718]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 112/4.X.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei