Marius-Felix Bulearcă

405 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi parlamentari!

„România poate câștiga războiul informațional”

Europa se confruntă cu atacuri hibride cu multiple componente – atacuri cibernetice, acțiuni clandestine, dezinformare, iar România este o țintă. Lucru cunoscut încă de anul trecut – a se vedea raportul DIICOT. Dintre toate acestea, în fața componentei cognitiv-informaționale pare că ne-am dat bătuți.* Dar acest război poate fi câștigat odată ce statul român va adopta o strategie coerentă care să transforme această amenințare într-o prioritate a securității naționale*. În acest sens, îmi exprim asentimentul total privind intenția domnului președinte Nicușor Dan*

În contextul ședinței

de a include războiul hibrid și corupția în următoarea Strategie națională de apărare a țării.

Frații noștri de peste Prut ne-au oferit un exemplu.* Pentru alegerile recente de acolo, „actorul statal străin” a pompat, conform investigațiilor de presă, sume de ordinul sutelor de milioane de dolari. Rezultatul? Bani aruncați de Kremlin la canal, o victorie excepțională pentru opțiunea proeuropeană într-un scrutin civilizat și corect.

Republica Moldova a luat în serios amenințarea războiului hibrid, iar România poate să-i urmeze exemplul, profitând de avantajele calității noastre de stat membru UE.

România are nevoie de un centru pentru combaterea dezinformării. Cum ar arăta un astfel de centru în România?

– o structură centralizată cu atribuții clare, cu rol de coordonare a eforturilor celorlalte instituții în acest domeniu, în baza strategiei coerente asumate la nivel național;

– un rol de monitorizare și analiză care să nu dubleze atribuțiile altor instituții, ci să le potențeze. Este esențială capabilitatea de identificare și atribuire a campaniilor de

amplificare artificială care pot propulsa subit teme marginale sau personaje necunoscute publicului, precum și cartografierea rețelelor de conturi false ori cu comportament inautentic;

– un rol prioritar de comunicare strategică și educație digitală și media într-un cadru sistematic, prin colaborarea cu societatea civilă și mediul academic și de cercetare;

– un cadru de colaborare cu parteneri externi – integrarea în sistemul de alertă și răspuns la dezinformare Weimar, colaborarea cu structurile specializate la nivelul UE și NATO;

– pârghii legale – raporturi pentru acțiuni legale ale instituțiilor abilitate, ale căror atribuții pot fi sporite, mecanisme de raportare obligatorie, cu formulare unice de raportare a comportamentelor inautentic coordonate, dar și mecanisme de sancționare și intervenție în timp util, valorificarea pârghiilor oferite de regulamentul european DSA;

– o construcție transparentă și credibilă publicului, sub control parlamentar, cu mecanisme de protecție instituțională față de orice încercare de politizare. Vă mulțumesc.