Luminița Iordache

Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează: „Poliția e cu noi?” Titlul nu e întâmplător. Am ocazia de multe ori să asist la evenimente, să primesc sesizări la cabinet, să mi se întâmple chiar și mie lucruri care îmi pun la îndoială credința în faptul că poliția e chiar cu noi, adică cu cetățeanul român, pe care are obligația să-l apere de toate și de toți.

Îmi aduc aminte cu mare neplăcere anii de dinainte de revoluție, când numai la vederea unui milițian – că așa li se spunea atunci – orice om avea imediat o senzație de frică, de teamă și chiar se speria săracul om că putea să i se întâmple ceva foarte rău. Da, așa era, Miliția era un instrument de oprimare la îndemâna statului, cu ajutorul căruia li se punea oamenilor pumnul în gură, li se inocula un sentiment de frică, ca să nu mai spun de nesiguranță totală atât a lui, dar mai ales a familiei sale. Cine nu încremenea când suna milițianul la ușă? Pe cine nu apuca leșinul când era oprit și legitimat de un milițian? Dar a venit revoluția, așa-zisa revoluție, când mii de oameni au murit. Dar pentru ce? Pentru ca noi toți să fim liberi să călătorim, să vorbim, să scăpăm de acea frică continuă.

Da, au murit oameni pentru a ne bucura de libertate, de a fi beneficiarii unor legi, unor regulamente care să ne pună la adăpost de orice instrument de represiune, de a ne bucura că în sfârșit putem să ne vedem visul îndeplinit.

Dar iată că nu s-a întâmplat chiar așa, și încă au mai rămas, chiar și peste 20 de ani, reminiscențe ale trecutului. Deci:

– am transformat Miliția în Poliție, am încercat să-i învățăm pe noii angajați, dar și pe cei vechi, că poliția este acum un instrument în slujba cetățeanului căruia trebuie să îi asigure securitatea și siguranța;

– am încercat, noi toți, să le demonstrăm polițiștilor că sunt plătiți din banii noștri, din bani publici, că sunt în slujba cetățeanului și numai în slujba cetățeanului;

– am încercat să îi învățăm că e mai ușoară munca de prevenție, mai benefică pentru cetățean, mai ales dacă ținem la viața și la siguranța lui;

– am încercat să îi învățăm că e mai important ca oamenii să respecte legea, să fie educați în acest sens, și că mai presus de orice e viața și siguranța cetățeanului în slujba căruia s-au angajat și ne-am angajat;

– am încercat să îi învățăm să privească orice cetățean ca pe un cetățean corect și onest, și nu ca pe un eventual infractor.

Primează prezumția de nevinovăție pentru fiecare, nu? Dar câte s-au realizat din toate acestea?

Puține, chiar foarte puține.

Cel mai des, zi de zi, ne întâlnim cu polițiștii de la rutieră. Îi vedem peste tot: în trafic, în oraș, pe drumurile județene, pe drumurile europene. Dar credeți că vederea echipajelor de poliție ne asigură o circulație în siguranță? Foarte rar.