Oana-Silvia Țoiu

Declarații politice și intervenții ale deputaților:

464 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un viitor bun acasă pentru tineri”.

A făcut turul rețelelor de socializare și al știrilor din _prime-time_ vestea că tinerii din România1 2 sunt nemulțumiți și că au un sentiment puternic de revoltă contra puterii și contra guvernării*.

Nu-mi dau seama pentru cine era asta o veste.*

În contextul ședinței

Știm de câtăva vreme că această generație este generația în care jumătate a luat deja decizia, dacă va avea resursele, să-și continue studiile sau să-și caute primele locuri de muncă în afara României.

Nu știu exact pentru cine era o veste că tinerii din România sunt revoltați. România are în segmentul tinerilor cea mai mare rată de șomaj din Uniunea Europeană. Asta, în condițiile în care avem în același timp și o criză de resurse umane.* Avem sute, mii de antreprenori care își văd dezvoltarea economică împiedicată de lipsa resurselor umane și a resurselor umane calificate. Ultimele estimări variază între 200.000 și 500.000 de locuri de muncă pentru care angajatorii nu mai găsesc oamenii potriviți. Dar, în același timp, avem, mai ales în segmentul cel mai important poate pentru viitorul țării, în segmentul tinerilor, o rată mare de NEETs, tineri care nu sunt nici în educație formală, nici în formare profesională la locul de muncă și nici nu s-au angajat. De ce? Există câteva piedici structurale în calea acestor tineri, pentru care, din fericire, există și soluții de eliminare a lor.*

Avem o participare mai slabă în educație în mediul rural. Asta nu este deloc o surpriză. Dacă ești un tânăr care s-a născut și trăiește în mediul rural, chiar dacă ești foarte muncitor, chiar dacă ai ambiții faine, șansele să ajungi la facultate sunt de 3-5 ori mai mici decât ale colegilor, prietenilor tăi de la oraș.

Naveta tinerilor din mediul rural în mediul urban, mai ales la nivelul liceului, dar și la nivelul facultății, este un lucru foarte, foarte simplu. Însă, de multe ori, pentru multe dintre familii, faptul că această guvernare nu a reușit să rezolve subiectul navetei devine o uriașă piedică.

Am un colegiu național din orașul meu natal care mi-a scris că a avut într-o clasă două fete gemene, amândouă extraordinar de bune și la matematică, și la română, și la fizică, care ajungeau să vină pe rând la școală, pentru că părinții lor, dintre care unul lucra în gospodărie, în agricultură, și celălalt avea salariul minim pe economie, nu-și permiteau ambele navete în același timp.

„Masa caldă în școli” – pentru că e foarte greu să te concentrezi la integrale de gradul doi când îți este foame.

Dar, mai mult decât toate aceste lucruri practice, capacitatea de a proiecta un viitor pentru orașele și comunitățile lor moderne și pentru România*, un viitor la care să-și dorească să ia parte.