Gheorghe Baciu

## Bună dimineața!

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Modalitatea de repartizare a resurselor financiare ale statului către administrația din teritoriu, că se raportează la consiliile județene sau la cele locale, a stat mereu sub semnul suspiciunii de partizanat politic sau interese oculte sau personale, care a creat dintotdeauna reclamații, proteste, inclusiv declarații politice care incriminează politica guvernanților din toate timpurile în privința gestionării banului public.

Nu este cazul acestei declarații politice, deși îmi dă prilejul să mă refer la o realitate pe care am trăit-o neîntrerupt mai bine de 25 de ani în care îndeplineam mandatul de primar într-un mic oraș al țării.

Pe lângă practica curentă a repartizării sumelor destinate echilibrării bugetului prin transfer de la bugetul de stat către unități teritoriale pe baza apartenenței politice a primarilor sau a culorii politice a consiliului local, în județul Covasna m-am confruntat și cu criteriul apartenenței la o etnie. Deși mă resemnam, considerând-o o practică românească perpetuă, în folosul celor care se află la guvernare și acceptată cu resemnare de cei din opoziție, în așteptarea timpului când le va veni rândul, am trăit să văd și cum poate fi discriminată pe criterii de interes politic o comunitate etnică recunoscută pentru coeziunea sa, cum este cea maghiară din județul Covasna. Atunci când electoratul acesteia din orașele Baraolt, Târgu sau Covasna a optat pentru alți candidați la funcția de primar decât cei propuși de UDMR, sumele repartizate de consiliul județean comunităților acestor orașe s-au diminuat până la o dramatică dispariție.

Mai mult, la nivelul Consiliului Municipal Sfântu Gheorghe și al Consiliului Județean Covasna s-a instituit și o altă aberație: repartizarea subvențiilor de la bugetul local pentru organizarea și desfășurarea manifestațiilor cultural-artistice pe criteriul apartenenței etnice a inițiatorilor și organizatorilor. Pentru a nu fi acuzați de discriminare, inventatorii acestuia l-au denumit și legiferat în spiritul autonomiei locale: „principiu al proporționalității”, bazat pe proporția numerică a locuitorilor aparținând principalelor comunități etnice din județ, și nu pe valoarea sau importanța comunitar-identitară a proiectelor propuse de inițiatori sau organizațiile respective ale acestora.

Dincolo de condamnarea evidentă a unei asemenea practici prezente, declarația politică se dorește a fi o premisă pentru optimizarea politicilor fiscale ale actualului Guvern, după modelul, eventual îmbunătățit, al guvernărilor anterioare, în care a fost elaborată o formulă menită să curme bunul-plac în repartiția în teritoriu a fondurilor publice, pe baza unor criterii cum sunt: număr de locuitori, infrastructură existentă, componența administrativă și dimensiunea acesteia, condiții geografice și altele. Această formulă, înglobată o vreme în corpul legilor care guvernează execuția bugetară în România, a creat și reacții negative. Ca atare, s-a renunțat la ea pe parcursul anilor, nesatisfăcând nici poftele unora, nici pe ale altora, aflați la putere. Chiar dacă a fost evident imperfectă, o vreme această formulă s-a constituit într-o normă care asigura cât de cât echilibrarea în acest domeniu.