Andrei Daniel Gheorghe

651 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața! Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi: „Ucraina își bate joc de drepturile fundamentale ale comunității românești1 2”.

Știm foarte bine faptul că există o lege a educației în Ucraina care suprimă dreptul la învățământ în limba minorităților.*

Motivarea pentru această lege a fost aceea cu privire la războiul din estul Ucrainei și la o potențială subminare a statalității ucrainene*

În contextul ședinței

de către marea masă de vorbitori de limba rusă din estul Ucrainei.

Dar, în realitate, această lege dorește asimilarea etnică a tuturor comunităților minoritare de pe teritoriul Ucrainei, indiferent că vorbim de români, indiferent că vorbim de unguri, de polonezi, de slovaci sau de alte comunități care trăiesc astăzi pe teritoriul Ucrainei.

Nu întâmplător, ministrul învățământului de la Kiev a mai anunțat că pentru anul 2023 toate școlile cu predare în limbile minorităților, inclusiv cele care aparțin statelor membre ale Comunității Europene, vor fi închise. De asemenea, școlile românești, care deja sunt într-un proces accelerat de închidere, de limitare, de micșorare și de marginalizare, vor fi închise, iar predarea pentru copiii reprezentanților comunității românești din Ucraina, de peste jumătate de milion de oameni, care trăiesc în regiunea Cernăuți, în Bucovina, în Herța, în nordul Basarabiei, în sudul Basarabiei, în nordul Maramureșului*, pentru toți acești oameni care sunt autohtoni acolo și care au rămas prinși în spatele ocupației sovietice limba română va deveni aproape prohibită, iar copiii acestor oameni nu vor mai avea dreptul să învețe în limba lor. Este un act grav, un abuz, o bătaie de joc pe care statul ucrainean o face* cu privire la niște drepturi fundamentale pe care minoritatea ucraineană le are în România și niște drepturi fundamentale pentru care statul ucrainean a semnat o serie de acorduri internaționale și care sunt parte din legislația internațională cu privire la protecția drepturilor minorităților și care nu reprezintă nimic nou, ci sunt doar un lucru de bun-simț: respectarea dreptului minorității de a putea învăța în propria limbă maternă și de a-și cultiva tradițiile, obiceiurile și de a-și perpetua identitatea sa.

De aceea, cred că în acest moment tratatul pe care România l-a semnat în 1997 cu Ucraina este complet caduc. Cred că domnul președinte Klaus Iohannis și doamna prim-ministru Viorica Dăncilă au nu doar obligația de a se delimita definitiv și a denunța acest tratat*, pe care Ucraina îl încalcă în mod constant la adresa României, în mod abuziv și fără nici cea mai mică urmă de respect, ci și de a sista orice tip de asistență și orice tip de susținere pentru statul ucrainean în ceea ce privește procesul de integrare europeană a Ucrainei.

Atâta timp cât Ucraina își bate joc de românii din propriul său teritoriu, de românii care trăiesc acolo, în Bucovina, în sudul Basarabiei, în nordul Maramureșului, în Herța, și care trăiesc pe pământurile lor din moși-strămoși, de pe vremea Moldovei lui Ștefan cel Mare și de pe vremea dacilor*, de atâta timp, noi nu avem niciun motiv să susținem statul ucrainean, să acordăm vreun sprijin și ajutor proiectelor acestei țări vecine.*

De aceea, cred că România ar trebui să ia toate măsurile pentru a atrage atenția pe plan internațional asupra abuzurilor care se produc în Ucraina și asupra acestor măsuri represive, măsuri șovine și măsuri contrare legislației internaționale* cu privire la drepturile minorităților, pe care Guvernul și Parlamentul din Ucraina le-au luat în ultima perioadă și care vin pur și simplu să încalce niște drepturi fundamentale, niște drepturi legitime pentru niște minorități etnice, drepturi care sunt prevăzute oriunde în Europa.

România să ia atitudine și să nu mai permită aceste grave încălcări ale drepturilor omului pe care le face Ucraina în ultima perioadă!

Așadar, cred că, atât la nivel de Guvern și de Președinție, trebuie ca autoritățile românești să se sesizeze și să întreprindă toate măsurile, la nivel internațional, diplomatic, bilateral și politic, care să oprească acest proces de deznaționalizare și ucrainizare a românilor din actualul teritoriu al Ucrainei.

Vă mulțumesc.

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea este ancorată explicit în interesul și protecția comunității etnice românești.

„această lege dorește asimilarea etnică a tuturor comunităților minoritare de pe teritoriul Ucrainei, indiferent că vorbim de români”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul folosește un limbaj derogatoriu („își bate joc”) la adresa statului ucrainean și a politicilor sale.

„Ucraina își bate joc de drepturile fundamentale ale comunității românești”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Respinge categoric orice formă de cooperare sau cerere de sprijin din partea statului ucrainean.

„nu avem niciun motiv să susținem statul ucrainean, să acordăm vreun sprijin și ajutor proiectelor acestei țări vecine.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Deși menționează motivarea ucraineană, o ignoră imediat fără a o angaja substanțial, catalogând-o drept pretext.

„Motivarea pentru această lege a fost aceea cu privire la războiul din estul Ucrainei și la o potențială subminare a statalității ucrainene”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul avansează o poziție politică fermă (denunțarea tratatului) fără a propune o alternativă sau o mediere.

„cred că domnul președinte Klaus Iohannis și doamna prim-ministru Viorica Dăncilă au nu doar obligația de a se delimita definitiv și a denunța acest tratat”

În context ↑