Andrei-Daniel Gheorghe

526 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 0 · fără justificare
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața! Domnule președinte,

Stimați colegi*,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „200 de ani de la nașterea marelui Ion Brătianu”.1 2

„Viața nu merită decât a o jertfi pentru țară”, spunea Ion Brătianu, unul dintre cei care se înscriu în generația pașoptistă și în generația care s-a remarcat prin tot ceea ce a însemnat evoluția democratică a României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și momentul glorios al dobândirii Independenței de Stat a României, prin Declarația de Independență de la 10 mai 1877, și apoi în urma tratativelor de la Congresul de la Berlin din 1878.

Ion Brătianu a fost un om care și-a jertfit întreaga sa viață și activitate pe altarul idealului național, luptând încă din tinerețe pentru ceea ce înseamnă libertate, identitate națională și, nu în ultimul rând, consolidarea unei Românii, o Românie pe care a cunoscut-o în prima parte a vieții sale ca un stat însuși în pericolul de a fi destructurat și de a fi spulberat de pe harta Europei, dar o Românie care, odată cu aducerea principelui Carol, eveniment la care Ion Brătianu a contribuit din plin, s-a consolidat ca principala putere regională în această parte a Europei.

În contextul ședinței

Ion Brătianu a fost un om care a dus o viață austeră, care a dus o viață de jertfă, care a pus mai presus de familie, mai presus de siguranță, mai presus de libertate ceea ce înseamnă construirea unei Românii libere și a unei Românii puternice, iar acest lucru se vede prin întreaga sa activitate, o activitate care este subsumată unei conștiințe transistorice, și anume, chiar dacă el nu va trăi să vadă, generațiile care vor veni după sine vor cunoaște îndeplinirea idealului național al reîntregirii românilor.

Alături de alte personalități, precum Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Ion și Dimitrie Ghica, Nicolae, Ștefan, Alexandru și Radu Golescu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie A. Sturdza și mulți alții, Ion Brătianu se înscrie în ceea ce a reprezentat capacitatea românilor de a arăta forță în ceea ce înseamnă construirea unei națiuni, o națiune construită de la zero, aproape, o națiune construită cu sacrificii uriașe și deseori în pofida intereselor marilor puteri și luptând pentru interesul național mai presus de propria viață, a persoanei.

Cred că este esențial să rememorăm ceea ce a însemnat această epocă1 2 3 și ceea ce a însemnat România de ieri, o Românie a cărei moștenire o ducem și noi mai departe.

În încheiere, voi cita din Ion Brătianu, unul dintre arhitecții construcției conștiinței naționale românești de secol XIX, moștenită de noi până astăzi, care spunea astfel: „Voim ca românul să se restabilizeze în înșiși ochii săi ca om și să se întroneze în toate drepturile sale, ca să poată trăi după legile naturii sale, dezvoltându-se, perfecționându-se și împlinindu-și misiunea sa în societate cu toată gloria și virtutea de care este capabil. Voim să aibă o patrie unde toți să aibă aceleași drepturi și aceleași datorii și o parte întreagă și deopotrivă la viața națională; o familie, de vor merita-o prin iubire și moralitatea lor; o proprietate, de vor voi să muncească. Voim ca fiecare să fie stăpân pe roadele muncii sale, fără a putea să ia un pai măcar trântorii omenirii!”