Dumitru Flucuș

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Vineri, 1 decembrie, s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire a românilor într-un singur stat.

Am participat la Alba Iulia la activitățile organizate cu ocazia acestui eveniment.

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, prezint un omagiu profund tuturor românilor care au contribuit la realizarea acestui măreț obiectiv.

Printre cei care și-au adus o contribuție importantă la realizarea unirii s-au aflat oameni politici, oameni de cultură, conducători militari, soldați, preoți, negustori, meșteșugari și cei mai mulți care erau țărani și oameni simpli.

Cu toții au înțeles că unirea reprezenta singura modalitate de salvare a națiunii române de la oprimare și persecuțiile la care a fost supusă timp de sute de ani de către stăpânii vremelnici ai diferitelor provincii românești.

Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost surprinzător de reușită. Strânși în jurul limbii comune, românii proveniți din provincii care nu au fost niciodată până atunci împreună au reușit într-un timp scurt să formeze o țară care încă rezistă și astăzi.

Alte țări din apropierea noastră care s-au format tot atunci au fost deja dezmembrate. Voi exemplifica cu fosta Iugoslavie și fosta Cehoslovacie, aliate ale României pentru o bună perioadă de timp, care au fost împărțite în mai multe țări.

Și pentru România au existat și încă există planuri pentru dezmembrarea țării.* Deși am pierdut la sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial unele teritorii, am reușit totuși să păstrăm o țară suverană, în care românii nu mai erau iobagi.

Din păcate, în ultimii ani ne-am pierdut suveranitatea.