Gheorghe Baciu

Bună dimineața, dragi colegi!

Și vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi: „Românii din Harghita și Covasna, în prima linie a înfăptuirii Marii Uniri”. Onorat Senat,

Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea acestora cu secuii și maghiarii din zonă au pus în evidență faptul că la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie

1918, împreună cu românii din Transilvania și celelalte provincii istorice românești, au participat și românii din fostele scaune secuiești – comitate – Ciuc, Odorhei și Trei Scaune, astăzi județele Covasna și Harghita, în frunte cu liderii lor recunoscuți: preoți, învățători, profesori și fruntași din cadrul Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale, profesionale și civice românești, precum și din redacțiile publicațiilor care apăreau la acea vreme în limba română.

Contribuția lor este evidențiată în documentarul „Generația Marii Uniri”, realizat în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri de Centrul European de Studii Harghita–Covasna, care-i menționează pe șase dintre preoții din această zonă participanți la Revoluția din 1848–1849, pe juriștii români aflați în primele rânduri ale mișcării memorandiste, pe membrii marcanți ai conducerii Asociațiunii ASTRA, pe fruntașii Societății Studenților Români „Petru Maior”, constituită la Budapesta, originari din localitățile române ale actualelor județe Harghita și Covasna.

După începerea Primului Război Mondial, numeroși tineri români din comitatele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune au trecut granița în România, prin vama numită la acea vreme Vama Cucului, și s-au înrolat voluntari în armata română, printre nenumăratele exemple documentele consemnând numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărășești. Cunoscuți fruntași ai românilor ardeleni originari din această parte de țară, printre care Romulus Cioflec, Gheorghe Colan, preot Ioan Rafiroiu, preot Elie Câmpeanu, sunt consemnați printre susținătorii mișcării de emancipare și de eliberare națională, deosebit de meritorie fiind contribuția publicistului Octavian Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu Nistor din Araci și a învățătorului Gheorghe Tărlungeanu din Brețcu și alții.

Chiar dacă majoritatea comunităților românești din comitatele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune, mai ales cele din localități etnic mixte, erau mult slăbite ca urmare a înăspririi procesului de maghiarizare, devenit politică de stat după instaurarea dualismului austro-ungar din anul 1867, în noiembrie 1918 populația românească din cele trei comitate și-a ales consilii naționale române locale, constituind gărzi naționale române locale și, după publicarea la 8/20 noiembrie 1918 a Apelului de convocare a Marii Adunări Naționale, și-a desemnat, în cadrul unor mari adunări populare, desfășurate într-o atmosferă de entuziasm, delegații care urmau să reprezinte această zonă de țară la Adunarea de la Alba Iulia.