Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 noiembrie 2018, conducerea fiind asigurată de subsemnata, Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului României, asistată de domnii senatori Nicu Fălcoi și Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 – cel mai important moment al istoriei noastre”.

Regret din toată inima campaniile denigratoare inițiate în spațiul public al mediilor de socializare împotriva jandarmeriei. Pot să înțeleg supărarea unora, dar nu pot fi de acord cu exagerările calomnioase sau răuvoitoare. Și cred că sărbătorirea Zilei Naționale a României, pe 1 decembrie, împreună cu Centenarul Marii Uniri, ar trebui să fie ferită de atitudini ireverențioase la adresa unora sau a altora.

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de acum 100 de ani a putut avea loc pentru că partidele românești ale vremii au trecut peste diferențele de idei și acest simplu fapt demonstrează, dincolo de orice alt argument, nivelul de maturitate națională al oamenilor care au creat, au susținut și au dus la bun sfârșit Marea Unire a tuturor românilor.

Doresc să reamintesc faptul că Jandarmeria Română, ca instituție națională, a fost alături de români în momentele principale ale istoriei moderne și în realizarea idealului național, prin participarea alături de armata română la acțiunile și marile bătălii purtate în Primul Război Mondial, precum și la asigurarea ordinii necesare funcționării României Mari.

De asemenea, subliniez faptul că Jandarmeria Română a fost și rămâne forța principală a sistemului de ordine și siguranță publică român. Scopul este și în continuare apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și protecția instituțiilor fundamentale ale statului. Am fost jandarm timp de peste trei decenii și cunosc foarte bine ce simte un jandarm când este chemat să-și facă datoria. Participarea la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, mai ales anul acesta, când aniversăm și Centenarul Marii Uniri de la 1918, este o mare onoare și cea mai așteptată misiune din an. Este un prilej în care jandarmii își simt pusă în valoare toată munca. Este o recompensă pentru toate greutățile cu care se confruntă zi de zi pentru a fi alături de cetățeni și a-și face datoria. Jandarmeria este structura de profesioniști care a jurat credință patriei și care întotdeauna își va îndeplini misiunea de asigurare a ordinii și liniștii publice, de respectare a cadrului legal, de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești.

Anul acesta sărbătorirea Centenarului are parte de o paradă militară deosebită. Pe sub Arcul de Triumf vor trece peste 4.000 de militari. De asemenea, la parada militară vor participa în jur de 500 de militari străini, constituiți în 21 de detașamente din 20 de țări partenere și aliate, printre care se numără Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ucraina. Drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica marele pavoaz, cu ocazia zilei naționale.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Fălcoi Nicu, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de azi are titlul „Bucovina aniversară și spiritul tutelar al lui Aron Pumnul”.

Astăzi, 28 noiembrie, când se împlinesc 100 de ani de la Unirea Bucovinei voievodale cu patria-mamă, considerăm că este cu dreptate să începem cinstirea acestui eveniment prin prisma altei aniversări întemeietoare.

Așadar, la 13 noiembrie curent s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Aron Pumnul (1818–1866), unul dintre animatorii principali ai Revoluției de la 1848, însuflețitorul renașterii bucovinene și deșteptătorul geniului eminescian. Am așteptat reacții mediatice și adecvate, dar mass-media și instituțiile culturale au rămas surde la acest eveniment de anvergură națională. Și-i păcat.

Vom încerca să atenuăm această lacună a memoriei contemporaneității, evocând de la înalta tribună a Senatului României câteva date esențiale din viața și biografia spirituală a ilustrului nostru înaintaș.

Poate cea mai înaltă caracteristică a preotului-profesor Aron Pumnul este dragostea de carte, pe care a oficiat-o o viață și a cultivat-o tenace discipolilor săi. La Blaj, apoi la Viena, unde a absolvit cu brio cursurile de filosofie ale universității imperiale, Aron Pumnul obține o pregătire temeinică, inițiat mai ales în filosofia secolului luminilor. Pe baza gândirii lui Kant și a discipolului acestuia, Krug, își elaborează celebrul curs de filosofie germană, influențându-l, evident, pe tânărul Eminescu la traducerea „Criticii rațiunii pure”.

Rămas în conștiința urmașilor drept autor al „Lepturariului”, nedreptățitul Aron Pumnul este, de fapt, autorul unei vaste opere filologice, științifice și politice, care merită a fi valorificată integral și pusă în lumină într-o aleasă ținută academică. Cele patru volume ale „Lepturariului rumânesc cules den scriptori rumâni”, editat la Viena între anii 1862 și 1864, sunt, de fapt, prima antologie a literaturii române din toate spațiile românești. „Proclamația pentru convocarea adunării din Dumineca Tomei de la Blaj” (1848), „Viața națiunei rumâne, dulceața limbei și a simțămintelor ei”, „Neatârnarea limbei rumânești” și „Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor rumânești” sunt alte câteva scrieri pumniene merituoase, pe lângă traducerile în română care au impulsionat benefic școala românească din Bucovina.

Mulțumim, domnule senator. Emoționant, într-adevăr.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Declarația mea politică de astăzi de numește „Regiunea Mării Negre, pe un butoi de pulbere”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Incidentul militar generat de Federația Rusă prin sechestrarea celor trei vase ucrainene și rănirea a trei persoane aflate la bordul acestora reprezintă o dovadă că riscurile de securitate din regiunea noastră sunt cât se poate de reale și nu sunt doar niște închipuiri în imaginația câtorva. Subliniez acest aspect încă de la începutul intervenției mele, pentru că îndemnul cel mai important pe care doresc să vi-l transmit este unul la deplină responsabilitate în toate acțiunile și declarațiile politice, pe fondul unei analize și înțelegeri profunde a complexității și a dificultăților contextului geopolitic în care ne aflăm.

Este suficient, cred, să privim cu atenție înspre est ca să înțelegem cât de importantă este pentru România apartenența la structurile europene și euroatlantice, cu tot ce derivă din această calitate. Mă refer inclusiv la garanțiile de securitate oferite în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA și NATO.

Pe aceia dintre dumneavoastră care ați privit în tăcere și cu mult prea multă detașare cum o parte dintre guvernanții noștri și-au exersat nu demult, în discursuri bățoase, euroscepticismul și suveranismul de inspirație rusească, declamând pe tonalități arțăgoase cât de autosuficienți ne suntem, îi îndemn să privească matur și responsabil vecinătatea noastră, cât să înțeleagă foarte bine contextul.

Ce țară care se definește ca fiind democratică își mai permite astfel de agresiuni pe mare, demne de filmele cu pirați? Cât mai putem tolera oare ca arbitrariul și politica forței să prevaleze când vine vorba de respectarea unor norme internaționale? Credem cumva că România se află complet la adăpost de asemenea acte care, sub aparenta ambiguitate a unor norme interpretabile, alese cu grijă de decidenții de la Moscova, lasă loc de acțiuni militare în toată regula?

Scenariul inventat acum de Moscova, potrivit căruia vasele ucrainene ar fi violat granițele Rusiei și nu ar fi răspuns somației, a urmărit să confere semnificații politice acestui episod, care, în decriptarea manipulatoare a Federației Ruse, este prezentat ca fiind o tentativă de a instaura legea marțială și de a anula alegerile prezidențiale din Ucraina din primăvara anului viitor.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Arcan Emilia, același Grup parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are următorul text:

În prag de Centenar, mâine, pe 29 noiembrie, sărbătorim Ziua Infanteriei Marine Române, o zi importantă atât pentru noi, cât și pentru Batalionul de Infanterie Marină.

Infanteria Marină Română împlinește anul acesta 132 de ani de la prima menționare oficială. În anul 1886, conform Legii de organizare a Flotilei, echipajul crucișătorului „Elisabeta”, care era alcătuit din peste 180 de marinari, avea în compunere 20 de infanteriști marini.

În anul 1916 a început procesul de reorganizare a armatei, fiind menționat, în cadrul Marinei Militare, Batalionul de Debarcare, alcătuit din efectivele terestre ale marinei. Ulterior, apare în Ordinea de bătaie a Marinei Militare Române din ianuarie 1917 o nouă structură – Corpul Infanteriștilor Marini, care avea ca zonă de responsabilitate Delta Dunării și litoralul maritim. Având în vedere importanța și complexitatea apărării litoralului și a malurilor fluviului Dunărea, în perioada următoare structurile de infanterie marină s-au dezvoltat și și-au diversificat gama de misiuni, cum ar fi lupta împotriva minelor și navelor de suprafață inamice, menținerea legăturii cu navele proprii, interzicerea infiltrării grupurilor de cercetarediversiune și întârzierea acțiunilor inamicului până la sosirea forțelor principale, ajungând, în aprilie 1940, să fie constituit Batalionul de Infanterie Marină, prima unitate de acest fel din Armata Română.

Pe parcursul decadelor următoare, Infanteria Marină Română a suferit mai multe restructurări succesive, determinate de evenimentele politice și militare, fiind chiar desființată, în anul 1958, la cererea consilierilor sovietici. La data de 29 noiembrie 1971 a fost reînființat Batalionul de Infanterie Marină, dată care a devenit Ziua Infanteriei Marine Române.

Această zi este un prilej deosebit pentru a evoca jertfele infanteriștilor marini în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aducându-le un pios omagiu. Prin devotament și curaj, prin muncă susținută și tărie de caracter, infanteriștii marini au fost întotdeauna buni patrioți, oameni care au ieșit cu fruntea sus din orice misiune, câștigându-și de-a lungul timpului respectul binemeritat.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc foarte mult, distinsă doamnă președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația de astăzi am intitulat-o „Motive de bucurie în anul centenar”. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Actul de acum 100 de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele generație după generație. Este un reper fundamental pentru poporul român, motiv de mândrie și reflecție privind trecutul, prezentul și viitorul României. Trebuie să ne amintim cu recunoștință de toți cei care, de-a lungul veacurilor, prin dragostea lor jertfelnică, au apărat unitatea de credință a românilor, au contribuit la cultivarea și consolidarea conștiinței naționale. Este ziua în care noi suntem chemați să arătăm că avem înțelepciunea de a alege bucuria unei zile de sărbătoare, în care noi putem arăta că prețuim istoria, că împărtășim aceleași valori naționale și că avem aceeași dorință: binele poporului român.

Pe parcursul acestui an centenar am fost martorii mai multor analize de opinii, venite din direcții variate, din țară și din străinătate, dar mai toate s-au oprit la ceea ce nu prea ne-a reușit, la oportunități pierdute pentru dezvoltare, la rămâneri în urmă de proiecte, la neîmpliniri și situații nesatisfăcătoare pentru noi, românii. Mi-am pus întrebarea: dacă în 364 de zile din acest an am auzit despre ceea ce nu facem bine pentru români, despre ceea ce ne lipsește, am putea oare măcar o singură zi să ne oprim și la ceea ce avem valoros pentru România, care să ne umple de mândrie și la care merită să ținem? Eu cred că da. Și acest obiectiv mi-am propus să-l tratez prin această declarație de astăzi.

Distinși colegi,

În primul rând, din punct de vedere politic, avem și trăim un regim republican democratic. Aceasta este o valoare extraordinar de importantă pentru viața și destinul nostru de cetățeni și nație liberă. Regimul democratic a fost și este cel mai apreciat, cel mai bun sistem de conducere politică din câte se cunosc și românii au făcut multe sacrificii în acest veac pentru a se ajunge aici. Este o mândrie și o mare realizare că România se înscrie în rândul statelor democratice ale lumii. În același cadru al valorilor politice supreme, avem o Constituție modernă, care consfințește și garantează drepturile și libertățile de care românii nu s-au bucurat niciodată atât de deplin în istoria lor. Vreau să subliniez aceste realizări deoarece, în nemulțumirile noastre cotidiene, uităm de ceea ce avem valoros lângă noi și care face posibilă o viață liberă.

Mulțumim și noi, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice: „100 de ani de la Marea Unire – Centenarul României”.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Zilele acestea, pe tot cuprinsul țării au loc sute, poate mii de evenimente cu puternică încărcătură emoțională, evocări, parade, discursuri și momente festive care să marcheze faptele petrecute acum 100 de ani. Toate aceste manifestări își au rostul și logica lor. Însă eu astăzi aș vrea să vorbesc în primul rând despre cei care s-au jertfit, despre cei care au arătat spirit de sacrificiu și care au pus interesul național mai presus de cel personal – despre patriotism, demnitate și onoare.

După Unirea Principatelor Române în 1859, pe harta Europei a apărut un nou stat, numit, potrivit Constituției din 1866, România. A urmat Războiul de Independență, 1877–1878. Însă noul stat nu era pe deplin desăvârșit, fiind înconjurat de teritorii locuite majoritar de români: Basarabia, Bucovina, Transilvania. Acesta a și fost motivul intrării României în Marele Război: întregirea neamului.

La scurt timp de la intrarea României în război, petrecută în vara anului 1916, desfășurarea realmente dramatică a operațiunilor militare a făcut să pierdem mare parte din teritoriul din sudul țării, inclusiv Bucureștiul. Sub ocupație germană exista chiar riscul dispariției efective de pe hartă a României. Spre sfârșitul anului 1916, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și sute de mii de oameni s-au refugiat în Moldova, în fosta sa capitală, Iași. Deși opiniile istoricilor nu s-au oprit asupra unei cifre exacte, aceștia au menționat că populația Iașiului a crescut de patru-cinci ori, de la 80.000 de oameni la 350.000-400.000 de suflete. Ororile războiului, drama refugiului au fost amplificate de alți factori extremi: frigul iernii, foametea și tifosul. La toate acestea trebuie menționat un alt eveniment tragic, cu adevărat catastrofal: cel mai mare accident feroviar din istoria României, petrecut la Ciurea, lângă Iași. Bilanțul a fost devastator: peste 1.000 de morți.

Totuși, la Iași, românii nu și-au pierdut încrederea și nici speranța. Au strâns rândurile și au redescoperit puterea solidarității. Într-un tablou general sumbru, Iașiul și-a regăsit vocația de capitală, statut la care renunțase odată cu Unirea Principatelor din 1859. Familia Regală, membrii Guvernului și ai Parlamentului au fost cazați în cele mai reprezentative clădiri ale orașului, ședințele ținându-se în sălile universității și la teatrul național. Rețeaua spitalicească devenise insuficientă în condițiile în care trenurile sanitare aduceau răniți de pe front, numărul celor bolnavi de tifos fiind încă și mai mare. Au fost rechiziționate localurile școlilor din Iași și transformate în unități medicale. Românii nu au fost singuri în această încercare. Medici ruși, francezi și englezi s-au dăruit total în lupta cu boala și cu rănile războiului. Eforturile medicale ale aliaților au fost dublate de cele militare și diplomatice. Pentru toate aceste motive, Iașiul a fost supranumit „Capitala rezistenței”.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru-Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „1 decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri – limba română, axul întregirii țării”. Doamnelor și domnilor,

Trăim zilele acesta un moment irepetabil – Centenarul întregirii națiunii. 1918 a fost anul astral pentru români. Așa l-au numit istoricii. Dar până la 1918 generații întregi de minți strălucite au construit, ceas de ceas, momentul Unirii. Oameni politici, Casa Regală, clerul, oameni de cultură

și artă, scriitori, academicieni, toți au crezut în acest ideal și l-au propovăduit. În slujba lui s-au pus apoi și oamenii simpli, țăranii români de peste tot, al căror sacrificiu s-a scris cu sânge pe frontul Marelui Război. Cei rămași acasă au așezat și ei la temelia țării jertfă peste jertfă. A fost momentul de vârf al națiunii. Nimeni nu a sperat ca toate provinciile românești să se unească, iar limba română a constituit liantul și un argument hotărâtor al întregirii.

Au urmat apoi ani de pace, anii înfloritori ai interbelicului, două decenii în care toți cei care vorbeau românește au stat pentru prima dată laolaltă între hotarele țării lor. Cel de-al Doilea Război Mondial a zdruncinat ideea de unitate. Am pierdut iarăși Basarabia, am pierdut nordul Bucovinei, am pierdut și Ținutul Herței, din fostul județ Dorohoi, și Cadrilaterul, unde se găsește și astăzi unul dintre cele mai dragi locuri ale Reginei Maria, Castelul Balcic. Aceste teritorii românești sunt și astăzi în componența altor state. Acolo spiritul apartenenței la țara-mamă e, din fericire, încă viu. Dar lupta cea mare se dă pe altarul limbii.

În Basarabia, în ciuda eforturilor intelectualilor din 1990 încoace, în ciuda sprijinului statului român – donații de carte românească, acordarea de burse elevilor și studenților basarabeni, acordarea cetățeniei române, facilitarea schimburilor culturale –, influența rusească este covârșitoare. Cele mai vulnerabile zone sunt educația, politicul și mai ales mass-media. Limba rusă se predă în școli, dar nu opțional, ci obligatoriu, iar pe stradă și în mijloacele de transport se aude mai pregnant decât limba română.

În regiunea Transnistria, loc în care reprezentanții școlii sociologice a lui Dimitrie Gusti au descoperit odinioară cea mai curată limbă românească în vechi colinde laice, lucrurile sunt și mai grave. Decenii la rând zona a fost militarizată, iar spiritul sovietic imprimat până în cele mai adânci fibre ale țesutului social. Astăzi Transnistria se prezintă ca o țară-fantomă, recunoscută doar de Rusia, fără istorie, cultură și identitate. Iar limba română nu este deloc utilizată în administrație și supraviețuiește cu mari cazne, în cele câteva școli românești și câteva biserici care au izbutit a se salva.

Mulțumim, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața din nou!

Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Marea Unire din 1918, împlinirea unui vis secular al românilor”.

Stimate colege și stimați colegi,

Mă bucur nespus că majoritatea colegilor care au prezentat declarații politice astăzi au ales tema Centenarului.

Dragii noștri,

Peste trei zile sărbătorim Centenarul Marii Uniri. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne fapta cea mai importantă a istoriei românești și a istoriei poporului român. 1 Decembrie 1918 reprezintă actul de voință al națiunii române care stă la baza statului național. Tot ce suntem astăzi ca națiune, ca țară, ca popor datorăm unor predecesori vizionari, patrioți, unor oameni a căror conștiință față de România ar fi trebuit să fie un model pentru noi toți cei din prezent.

Dar, pe lângă aceștia, sunt soldații români, adevărate monumente de demnitate și responsabilitate, care au adus cea mai multă onoare țării noastre și ne obligă să-i cinstim an de an și să le rămânem îndatorați pe vecie. Oricând și oriunde ne aflăm, trebuie să oferim un semn de respect pentru cei care au luptat cu arma în mână pentru România, pentru sacrificiile pe care le-au făcut. De aceea, trebuie să reluăm, generație de generație, și să perpetuăm în conștiința tinerilor sentimentele de recunoștință față de personalitățile și martirii neamului nostru.

Națiunea română, cu caracteristicile sale inalienabile de unitate statală, identitate lingvistică și continuitate culturală și spirituală așa cum s-a împlinit în anul 1918, s-a impus în conștiința umanității civilizate și a fost înregistrată de istorie cu prețul sacrificiului a milioane de români, toți cu conștiința datoriei împlinite. Sacrificiile și martiriul acestora s-au săvârșit în numele generațiilor trecute tocmai pentru ca noi să fim astăzi aici. Ne-au legitimat, fără drept de contestație, în marea familie a națiunilor lumii.

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

Cetățenii români nu sunt nici slugi și nici iobagi pe moșiile lui Liviu Dragnea și ale altor baroni PSD. Nici domnul Liviu Dragnea, nici doamna Viorica Dăncilă și nici domnul Orlando Teodorovici nu au dreptul să lege de glie vreun cetățean român. Da, e dureros și perdant din punct de vedere economic să vedem că zeci de mii, sute de mii și milioane de cetățeni români aleg să muncească și să trăiască în alte țări ale Uniunii Europene.

Dar care-i alternativa pe care le-o oferiți, doamnelor și domnilor care susțineți Guvernul? Să rămână în România să muncească pe plantațiile statului și în firmele-căpușă ale clientelei PSD, ca să aibă domnul Liviu Dragnea și prietenii lui de la TelDrum din ce să-și construiască palate și vile în Teleorman, la Mamaia și Sinaia, în Madagascar ori Brazilia? Să robească pe bani mărunți ca să poată toată protipendada și toate beizadelele „partidului iubit” să se distreze prin Dubai ori pe Riviera?

Stimate colege și stimați colegi,

Afirmațiile domnului Orlando Teodorovici privitoare la restricționarea dreptului de alegere a țării europene în care să trăiască și să muncească demonstrează două lucruri: un dispreț total față de visurile și aspirațiile oricărui cetățean român la o viață mai bună pentru el și familia lui și o neînțelegere totală a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.

Să te muți din orice localitate din România la Viena, Paris, Berlin, Madrid ori Milano nu e cu nimic diferit, exceptând poate distanța, cu a te muta din aceeași localitate la Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța, Iași ori București. Asta înseamnă, printre altele, Uniunea Europeană. Vreți ca cetățenii români să aleagă orașe și alte localități din România, și nu pe cele din alte țări europene? E simplu. Ajutați aceste orașe să se dezvolte, să aibă școli și universități salubre și performante, să aibă spitale și servicii medicale de primă mână, un aer respirabil și un trafic decent. Construiți autostrăzi și căi ferate, astfel încât deplasarea între două localități să nu mai fie un calvar.

Stimate colege și stimați colegi,

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, dragi colegi!

Și vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi: „Românii din Harghita și Covasna, în prima linie a înfăptuirii Marii Uniri”. Onorat Senat,

Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea acestora cu secuii și maghiarii din zonă au pus în evidență faptul că la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie

1918, împreună cu românii din Transilvania și celelalte provincii istorice românești, au participat și românii din fostele scaune secuiești – comitate – Ciuc, Odorhei și Trei Scaune, astăzi județele Covasna și Harghita, în frunte cu liderii lor recunoscuți: preoți, învățători, profesori și fruntași din cadrul Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale, profesionale și civice românești, precum și din redacțiile publicațiilor care apăreau la acea vreme în limba română.

Contribuția lor este evidențiată în documentarul „Generația Marii Uniri”, realizat în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri de Centrul European de Studii Harghita–Covasna, care-i menționează pe șase dintre preoții din această zonă participanți la Revoluția din 1848–1849, pe juriștii români aflați în primele rânduri ale mișcării memorandiste, pe membrii marcanți ai conducerii Asociațiunii ASTRA, pe fruntașii Societății Studenților Români „Petru Maior”, constituită la Budapesta, originari din localitățile române ale actualelor județe Harghita și Covasna.

După începerea Primului Război Mondial, numeroși tineri români din comitatele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune au trecut granița în România, prin vama numită la acea vreme Vama Cucului, și s-au înrolat voluntari în armata română, printre nenumăratele exemple documentele consemnând numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărășești. Cunoscuți fruntași ai românilor ardeleni originari din această parte de țară, printre care Romulus Cioflec, Gheorghe Colan, preot Ioan Rafiroiu, preot Elie Câmpeanu, sunt consemnați printre susținătorii mișcării de emancipare și de eliberare națională, deosebit de meritorie fiind contribuția publicistului Octavian Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu Nistor din Araci și a învățătorului Gheorghe Tărlungeanu din Brețcu și alții.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Portretul unei femei puternice din județul Giurgiu”.

Giurgiuvenii au început să se familiarizeze cu ideea că femeilor li se pot încredința importante responsabilități politice și pot fi alese în demnități publice. În mediul rural din județul Giurgiu, acolo unde trăiește circa 67% din populația acestui județ, trei femei au fost realese primar și în mandatul acesta: Vasilică Elena, la Crevedia Mare, primar la al patrulea mandat, Lucia Andrei, la Bulbucata, primar la al doilea mandat, iar Virginia Drăgan este la al treilea mandat în istorica Mârșa, comună menționată pentru prima dată într-un hrisov din 5 august 1451.

Virginia Drăgan a știut din prima zi a mandatului său, în 2008, că toate acțiunile sale vor fi discutate la scenă deschisă. Din iunie 2016 Virginia Drăgan este primar al PSD, partid prin care și-a putut duce la îndeplinire proiectele pentru comunitate, după cele două mandate parcurse din partea PNL.

Din datoria pe care omul sincer o are în primul rând față de sine, deși electoratul este pe locul întâi, ea conștientizează valoarea umană și are o atitudine atentă față de locuitorii comunei. Legat de echipa din primărie, deși fiecare își are rolul lui, vede în ei nu doar angajații, ci și specialiștii care aduc plusvaloare proiectelor sale.

Iată de ce vă facem părtași la lumea ei, în comuna Mârșa, astăzi formată numai din satul de reședință cu același nume, situat în partea de vest a județului Giurgiu, la 45 km distanță de București. Accesul se realizează prin intermediul drumului județean 601, iar cea mai apropiată gară este în orașul Videle, la 11 km. Relieful face parte din Câmpia Română. Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Dâmbovnic, ce străbate comuna pe o lungime de 4 km. Zona este favorabilă pisciculturii. Există un heleșteu cu o suprafață de 7 ha, care se află în proprietatea Consiliului Local Mârșa. Economia comunei se axează numai pe resurse proprii, respectiv terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, suprafața acoperită de păduri fiind de 650 ha, produse animaliere și vegetale. În comună sunt 113 agenți economici, care ajung la o cifră de afaceri de 6,7 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro, iar populația totală a localității numără 3.000 de locuitori, din care 65% sunt apți de muncă, calificați în construcții și industrie petrolieră.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața! Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „1 Decembrie – Ziua unității românilor”.

Dragi colegi,

Ne mai despart doar câteva zile până la marea sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, cel mai important eveniment din calendarul românilor din întreaga lume. Permiteți-mi ca în declarația mea de azi să marchez și eu așa cum se cuvine această zi istorică pentru români și pentru România.

Pentru mine, momentul 1 Decembrie are o dublă valență: pe de o parte, trebuie să ne cinstim trecutul și istoria neamului nostru, pe de altă parte, este și o oportunitate pentru a porni dezbateri constructive, care să ne dea de gândit cu privire la modul în care noi gestionăm și dezvoltăm viitorul nostru.

Ziua de 1 Decembrie este dovada absolută a reprezentării valorilor esențiale ale poporului român, precum unitatea, pacea, toleranța și solidaritatea. Deciziile noastre actuale și viitoare trebuie să fie în deplină concordanță atât cu aceste valori, cât și cu imensa moștenire istorică lăsată de către predecesorii noștri acum exact un secol. Această țară și acest popor au dovedit în repetate rânduri că au îndârjirea de a se reinventa și a renaște în momentele grele, reușind să-și mobilizeze toate resursele și toate energiile pentru a depăși perioadele dificile.

În calitate de oameni politici, de reprezentanți ai poporului, în acest an, al Centenarului, responsabilitatea guvernării cade și mai apăsător pe umerii noștri, noi fiind cei care trebuie să dăm primii un exemplu de unitate și solidaritate atât copiilor noștri, cât și întregii națiuni, pentru că numai prin muncă și dăruire totală putem adăuga o nouă pagină de istorie pozitivă în cartea României noastre iubite.

Într-o notă personală, consider că Marea Unire din anul 1918, pe care o aniversăm cu fast în întreaga țară, a fost și va rămâne cel mai important și cel mai înălțător moment al istoriei românești. Măreția acestuia stă în faptul că atingerea unirii naționale nu va putea fi niciodată atribuită doar unor oameni politici sau unor partide, ea fiind înfăptuită de întreaga națiune română, prin voința și determinarea ei supremă.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Comuna Ocna de Fier, binecuvântată atât prin zestrea naturală, cât și prin echipa de gospodari care o administrează!”.

Onorat Senat,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Situată într-o zonă montană a județului Caraș-Severin de un farmec aparte, între comuna Dognecea, satul Biniș, comuna Lupac și satul Moniom, la 25 km față de reședința de județ, comuna Ocna de Fier este binecuvântată atât prin zestrea naturală variată – vegetație forestieră, pășuni, lacuri, izlazuri, ape curative și multe alte asemenea –, cât și prin persoana care se află în fruntea administrației locale, domnul primar Petru Panescu. Acesta, cu pricepere, abnegație și dragoste față de localitate și cetățenii acesteia, sprijinit de echipa de consilieri locali, încă din prima zi de mandat a demarat un amplu plan de măsuri pentru dezvoltarea urbei.

În cele ce urmează am să evoc câteva din realizările echipei de gospodari din fruntea Primăriei Ocna de Fier.

Lucrări de investiții, reparații și întreținere:

- asfaltarea drumului comunal Moravița;

- reabilitarea drumului comunal Lac Dănila;

- modernizarea ulițelor comunale;

- reabilitarea sistemului termic la școala gimnazială;

- amenajarea spațiului central al comunei;

- amenajarea pieței noi;

- reabilitarea și modernizarea terasei căminului cultural;

- dotarea cu pubele pentru colectarea selectivă a

- deșeurilor;

- reabilitarea și modernizarea clădirii primăriei;

- dotarea primăriei cu un autoturism de teren care să

- corespundă necesităților de deplasare în zona montană;

– toaletarea, defrișarea, după caz, a vegetației din comună la cele două lacuri, Dănila și Vârtoape;

– reparații drum comunal Stroș și dotarea cu iluminat public;

- întreținerea iluminatului public stradal;

- asigurarea necesarului de lemne pentru foc la școală,

- grădiniță și primărie;

– refacerea șarpantei la acoperișul imobilului administrat de Primăria Ocna de Fier.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Când vorbesc despre Centenar, toți reprezentanții puterii PSD–ALDE sunt profund patrioți, profund proeuropeni, profund dedicați valorilor exprimate de Declarația de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Dar asta doar când vorbesc despre Centenar. În rest, sunt profund împotrivă.

Zilele trecute, un candidat PSD la un post ministerial îl acuza pe Președintele României că este, citez, „etnic german”. Să trecem peste faptul că este vorba de Președintele României. La 100 de ani de la Declarația de la Alba Iulia, un cetățean este acuzat că are altă etnie, că are altă confesiune, altă religie, că are un nume care nu sună românește. Vă amintiți cum erau stigmatizați în campania electorală din 2016 candidații care nu aveau nume românești?

Să ne întoarcem la Declarația de la Alba Iulia, care spune așa:

- „1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele

- conlocuitoare. (...)

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă

confesională pentru toate confesiunile din stat.”

- Români suntem toți. Da, suntem diferiți, dar suntem români. Domnilor guvernanți,

Încetați să ne mai jigniți arătându-ne cu degetul diferențele! Încetați să ne mai acuzați că suntem români diferiți! Idealurile comune sunt cele care ne unesc. În cei 100 de ani de la Unirea din 1918 România a mai reușit o mare unire – Uniunea Europeană. Avem peste 4 milioane de cetățeni, de români care trăiesc astăzi într-un alt stat membru al Uniunii Europene decât România. Ne respectăm îndatoririle și ne bucurăm de drepturi și libertăți ca europeni. Vreți să ne luați și asta. Încetați să mai jigniți românii din diaspora!

Ieri, ministrul de finanțe al României propunea ca cetățenilor români să le fie restricționat dreptul la libera circulație. Ministrul sănătății propunea legarea de glie a unei categorii profesionale. Domnilor guvernanți, vă este străină ideea de unire, de uniune. România este astăzi oriunde se află un român în Uniunea Europeană.

Zilele acestea, principalul dumneavoastră proiect centenar este amnistia și grațierea corupților. Românii nu vor asta! Românii vor fără penali în funcții publice! Făuritorii Unirii de acum 100 de ani sunt cunoscuți și cinstiți și astăzi. Ei vor fi cinstiți și peste 100 de ani. Iar pe dumneavoastră, în cel mai bun caz, românii vă vor uita sau, și mai probabil, le veți rămâne în amintire ca cei care în anul Centenarului ați încercat să ne dezbinați și să ne îndepărtați de Europa. Din fericire, suntem prea uniți să ne lăsăm dezbinați și suntem prea liberi să ne lăsăm izolați sau încătușați.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Distinși colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul parlamentar al PSD: Brăiloiu Tit Liviu, Vulpescu Ioan, Iordache Virginel, Mihu Ștefan, Sbîrnea Liliana, Avram Nicolae, Toma Vasilică, Chisăliță Ioan Narcis, Trufin Lucian și Smarandache Miron Alexandru;

– Grupul parlamentar al PNL: Bulacu Romulus, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel și Popa Cornel;

– Grupul parlamentar al USR: Dinică Silvia Monica, Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian și Lungu Dan;

– Grupul parlamentar al ALDE: Nicoară Marius Petre. Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 noiembrie 2018.

Cu 46 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Avem un coleg PNL care a uitat... Nu găsește cartela. Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; ora 14.00, ședință solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3–8 decembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost stabilit de Comitetul liderilor:

– luni, 3 decembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; orele 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 4 decembrie: lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 5 decembrie: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 6 decembrie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 7, respectiv 8 decembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Bună dimineața, stimați colegi! Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. O să începem apelul nominal.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim domnului senator Oprea pentru prezență, cu dumnealui ne-am făcut 69, putem să începem ședința. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 noiembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 69 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Începem dezbaterile asupra inițiativelor legislative și la punctul 1 avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor (L573/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat de la Ministerul...

Nu, domnul Mihai Dan Chirică – pardon –, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Mandreș se pregătește pentru punctul 2. Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se realizează transpunerea Directivei nr. 853/2017 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477 a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Membrii Comisiei pentru apărare au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa prezentului raport.

Comisia pentru apărare supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 58 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat. Domnul senator Cîțu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să anunț că membrii Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, alături de membrii Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România depun moțiunea simplă cu titlul „Turism de România: un ministru incompetent și o țară fără brand!”.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog să depuneți documentele.

Urmează să verificăm dacă sunt îndeplinite... și o să vă dăm un răspuns.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a protocolului la convenție, semnate la București la 18 octombrie 2017 (L640/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului Mandreș, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor.

Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Eleodor Mihai Mandreș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin convenție sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe, salarii și pensii, a veniturilor

obținute de studenți, practicanți, artiști și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Totodată, convenția reglementează și aspectele referitoare la schimbul de informații, asistență în colectarea impozitelor, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a convenției.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma transmisă de Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 1 august 2018 (L658/12.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Mandreș. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, la data de 1 august 2018 s-a semnat la București Acordul de împrumut (Proiectul privind îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România și BERD, în valoare de 50 de milioane de euro.

Împrumutul a fost aprobat de Comitetul directorilor executivi ai băncii la data de 24 iulie 2018.

Obiectivul principal al acestui proiect vizează îmbunătățirea rezilienței în caz de dezastre și a infrastructurii de răspuns în situații de urgență, precum și întărirea capacității instituționale pentru reducerea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice. Proiectul va fi coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, iar implementarea va fi realizată de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Costul acestui proiect este de 50 de milioane de euro și va fi finanțat sută la sută din împrumut. Cea mai mare parte a sumelor împrumutului va fi utilizată pentru investiții în consolidarea structurală sau reconstruire, precum și pentru reabilitarea a circa 35 de clădiri, pentru a asigura funcționarea completă a acestor clădiri critice.

Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului se asigură de Ministerul Finanțelor Publice, prin mecanismul aferent finanțării rambursabile contractate în vederea finanțării deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale. Pe toată durata de implementare a proiectului, respectiv șase ani, pentru finanțarea activităților incluse în proiect vor fi alocate, anual, sume de la bugetul de stat.

Domnule secretar de stat, mai aveți mai mult de patru pagini de citit totuși?

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma transmisă de Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

## Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de invitați, de vizitatori din județul Neamț, invitații doamnei senator și chestor al Senatului, doamna Emilia Arcan.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Vă mulțumesc.

Continuăm. Punctul 4 pe ordinea de zi... Înțeleg că sunt 60 de doamne, colege ale doamnei Arcan, social-democrate.

Vă spunem încă o dată: bine ați venit!

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ș) și cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L606/2.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Nicea Mergeani, de la Ministerul Muncii. Vă rog, microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și analizarea unor principii ce stau la baza adopției, în vederea adaptării legislației la realitățile actuale.

În principal, acest proiect își propune să introducă dispoziții menite să asigure celeritatea în dobândirea și menținerea statutului de copil adoptabil.

Vă rugăm să adoptați proiectul în forma aprobată în cadrul comisiilor reunite, juridică și de muncă, cu amendamentele adoptate.

Mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică au redactat raport comun.

Domnul președinte Cazanciuc. Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

O lege cu destul de multe modificări față de cea în vigoare în momentul de față. Au fost multe discuții în Comisia pentru muncă și în Comisia juridică și, ulterior, în comisiile reunite. Sunt mulți colegi care au venit cu amendamente dezbătute împreună cu autoritatea.

Credem că, în momentul de față, ceea ce a rezultat din dezbaterile din cele două comisii e un proiect care corespunde unor nevoi reale nu numai de a proteja copilul, ci de a face un mecanism flexibil, în așa fel încât adopția să nu fie doar fructul interzis, ci o procedură care să pună pe primul plan interesul copilului, dar într-un termen rezonabil, să nu ne trezim cu copii care stau în diverse forme de protecție, deși sunt părinți care ar vrea să-i ia, învățând din lecțiile trecutului, în care s-au făcut excese.

De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Legea este ordinară. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator Sbîrnea. Aveți cuvântul. Microfonul 2... 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Deoarece schimbările determinate de promovarea prezentului proiect de lege sunt necesare în vederea adaptării legislației la realitățile actuale, considerăm că acest act normativ este absolut necesar de adoptat, prin introducerea unor dispoziții menite să asigure celeritate în dobândirea și menținerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, introducerea unor dispoziții destinate flexibilizării etapei și monitorizării procesului postadopție, dar, ce este mai important, se încearcă o debirocratizare și o simplificare a procedurilor. Așa cum spuneam, sunt absolut necesare. Partidul Social Democrat va vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mihail. Vă rog. Microfonul 2.

Uniunea Salvați România salută faptul că în această propunere sunt incluse o bună parte din acele prevederi pe care și noi le-am propus în proiectul pe care l-am avut în circuit.

Regretăm că nu sunt mai multe prevederi care să ajute românii care vor să adopte, dintre cei care trăiesc în afara granițelor țării, dar vom continua să luptăm pentru ca această categorie de compatrioți să poată să aibă... Să poată și ei să ajute copiii din România.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Nu mai avem nevoie de un vot cu mâna ridicată, domnul senator Toma și-a găsit cartela.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene (L639/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Vă rog, microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul completării Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene este de a reglementa modul de asigurare a sursei financiare bugetare în cazul aplicării programului la nivel local, comune, orașe și municipii, din următoarele considerente: în urma adoptării Legii nr. 55/2018 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13, există posibilitatea legală ca și consiliile locale, pe lângă cele județene, să participe la achiziția produselor aferente programului.

Prin urmare, este necesară completarea Ordonanței Guvernului nr. 13 cu prevederi exprese privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, întrucât consiliile locale ale comunelor, orașelor și municipiilor sunt în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

Vă rugăm să aprobați acest act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Sbîrnea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

La solicitarea primarilor de comune și orașe și a municipiilor, s-a creat cadrul legal astfel încât aceștia să poată derula programul Guvernului, dar nu aveau alocate fonduri și de aceea este necesară această inițiativă legislativă.

Este important să subliniem și faptul că se va pune accent pe producătorii locali, pe produsele pe care aceștia le au în zonă pentru asigurarea acestui program. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L645/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu este prezent.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege prevede obligativitatea unităților școlare de a asigura spații individuale pentru fiecare elev pentru depozitarea celor necesare desfășurării procesului didactic.

Față de forma inițială a legii, Ministerul Educației a avut o serie de observații, pentru că detalia până la nivel de regulament, ca să spun așa, modul de înfăptuire a acestei obligații.

La comisia de specialitate de la Senat, subliniindu-se faptul că este, practic, imposibil la momentul actual să se asigure astfel de spații pentru fiecare elev, mai ales în situația în care în aceeași școală sunt două sau chiar trei serii de școlarizare, a fost elaborat un raport negativ asupra acestei legi, cu care noi suntem de acord, mă refer la Ministerul Educației Naționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Vă rog. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum a spus reprezentantul Guvernului, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate...

Vă rog, domnule senator Dănăilă. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi, Domnule președinte,

Eu cred că nu este bine să votăm împotriva acestui proiect de lege, pentru faptul că elevul trebuie să aibă greutatea maximă a unui ghiozdan de cel puțin... de cel mult două kilograme sau 10% din greutatea corpului. Astfel că, dacă mama îi pune în ghiozdan cărțile, caietele, apa,

mâncarea și alte produse care-i îngreunează acest ghiozdan și elevul este obligat să care aceste greutăți, aceasta va duce la deformarea coloanei vertebrale și a altor articulații care..., depinde cum își cară ghiozdanul elevul respectiv.

Eu spun că acest proiect de lege este foarte bine constituit și trebuie să votăm împotriva acestei respingeri, deoarece deformările coloanei vertebrale care apar la copii sunt foarte greu de tratat și foarte greu de remediat. Vă spun din proprie experiență.

Așa că noi votăm împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

E vorba de faptul că toți copiii României se duc la școală cu ghiozdane foarte grele. Puțini dintre ei folosesc cărucioare pe rotile, majoritatea duc, în spate, pe un umăr, în mână, câte o servietă. Există posibilitatea. În majoritatea școlilor din România sunt dulăpioare pe coridoarele școlilor și, cu puțin efort, s-ar putea face în așa fel încât să găsim modalitatea de a asigura pentru toți copiii un dulăpior închis cu cheie în unitatea de învățământ. E vorba de a-și lăsa acolo manuale, culegeri, echipamentul de sport, blocul de desen, eventual, lucruri pe care nu are rost să le care de la o zi la alta. Toți avem copii, toți știm cum pleacă copiii de acasă la școală și de la școală înapoi acasă, eventual, trecând prin after school sau pe la sport, sau pe la alte lucruri, alte activități, cărând cu ei tot timpul lucruri de care, de fapt, nu au nevoie în acel moment.

În calitate de lider de grup vă propun să retrimitem la comisie o săptămână această inițiativă, pentru a găsi – domnul secretar de stat spunea că e detaliată prea jos, până la nivel de regulament – o cale poate puțin mai permisivă pentru școli de a introduce totuși în lege această indicație, astfel încât măcar o parte sau într-un termen rezonabil, știu eu? să putem avea în școală câte un spațiu mic pentru fiecare elev, așa cum și noi, la serviciu, avem câte un spațiu, ar trebui să avem câte un spațiu pentru fiecare dintre noi, în care să ne lăsăm un lucru, două, de la o zi la alta.

Vă mulțumesc.

Termen o săptămână.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Termen o săptămână, nu?

**Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:** Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nu.

Doamna senator, o intervenție de grup.

Mulțumesc frumos.

Fiind pe Legea nr. 1 și fiind în Comisia pentru învățământ, asta-i situația.

Voiam să spun următorul lucru: că inițiativa legislativă este o inițiativă legislativă bună, având în vedere faptul că elevii, într-adevăr, duc în spate ghiozdane destul de grele. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste ghiozdane sunt foarte grele și din cauza faptului că, în afară de manuale, aceștia vin cu auxiliare. Avem un program de informatizare a școlilor care presupune, cumva, eliminarea părții... a hârtiei pe care o cară copiii în permanență, a cărților și a auxiliarelor.

Haideți să avem în vedere și faptul că sunt școli destul de populate, unde se învață în trei schimburi. Dacă o să venim cu această obligativitate de a realiza dulăpioare pentru fiecare copil, copiii n-or să mai aibă spațiu, spațiu în care să se miște, spațiu impus, vital. De aceea trebuie să avem..., să fim foarte grijulii când venim cu o astfel de inițiativă și să vedem unde se aplică și unde nu.

În acest moment sunt școli care, într-adevăr, având spațiu, au făcut aceste spații de depozitare pentru copii și pentru cadrele didactice. Probabil că în timp vom găsi soluții mult mai bune pentru a rezolva această problemă. Mulțumesc.

Domnul senator Vela. Vă rog.

Bănuiesc că e intervenție de procedură, pentru că din partea Grupului PNL aveți deja... A fost un coleg care a luat cuvântul.

Microfonul 2.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte.

E un principiu de drept, spune că ce e permis mai mult e permis și mai puțin. La PSD au vorbit doi din partea grupului, așa că mi-am permis să vă cer îngăduința și bunăvoia să vorbească și de la PNL doi senatori.

Revenind la obiectul intervenției, nu este de procedură, este la dezbaterea acestui proiect și am luat cuvântul ca membru al acestei comisii.

Domnul senator Dănăilă, medic specialist, academician, v-a explicat motivele medicale, motivele pe care dumneavoastră le-ați auzit.

Eu vă explic sau îi rog pe colegii senatori din partea coaliției de guvernare să fie îngăduitori cu acest proiect, pentru că este vorba de copiii României și pe un copil, când intră în școală, nu-l întreabă nimeni dacă are părinți de la PNL, de la USR, de la PSD sau de la ALDE.

Toți copiii noștri cară aceste ghiozdane cu greutăți foarte mari.

Ca membru al comisiei, am înțeles motivația respingerii și a Guvernului, că nu sunt spații acolo unde copiii învață în trei schimburi. Haideți să votăm; și unde nu se poate, din cauze obiective, evident, nu se fac acele dulapuri. Dacă sunt spații, se fac. De ce să oprim primarii, directorii de școli care au aceste spații, să nu le lăsăm la îndemână o pârghie ca să construiască spații de depozitare? Aceasta este una din observații.

Și a doua observație pentru domnul ministru secretar de stat: să gândească o variantă pentru viitor astfel încât elevii să înjumătățească manualele. Pentru că nu are rost un copil să ducă la școală, acum, în luna noiembrie, un manual care cuprinde lecții din luna aprilie. Și, atunci, dacă manualele se tipăresc în două bucăți, atunci reducem într-un mod important greutatea din ghiozdan.

Așadar, din grijă pentru copiii noștri, ai României, ai dumneavoastră de la opoziție și, inclusiv, ai noștri din..., ai dumneavoastră de la putere și ai noștri din opoziție – deja încep să mă obișnuiesc cu a fi la putere –,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Prima precizare este că din partea Grupului PSD a fost o singură intervenție.

Domnule senator Pavel, nu înțelegeți ce înseamnă că se obișnuiește cu noțiunea de a fi la putere? Vă explic eu după ședință.

Domnule senator Vela, revin cu precizarea că din partea Grupului PSD a fost o singură intervenție, doamna senator Sbîrnea a avut intervenție la punctele anterioare.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la acest punct, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exercitat săptămâna viitoare, luni.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L652/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este sau în numele inițiatorului este cineva?

Doamna senator Federovici, în numele inițiatorilor? A, bun.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației. Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Acest raport are o caracteristică aparte, în sensul că se referă la patru inițiative legislative care au fost discutate în comisia de specialitate a Senatului. Mă refer la Legea nr. 652, Legea nr. 643, Legea nr. 644 și Legea nr. 646.

Aceste inițiative legislative aveau ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 1 a educației naționale, Legea nr. 1/2011, și se refereau la acceptarea înscrierii de către unitățile de învățământ a persoanelor care nu dețin cod numeric personal, stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ, în funcție de nivelul de studiu, înființarea unor compartimente de consiliere parentală pentru elevii care au săvârșit acte de violență psihologică și obligativitatea acordării de către instituțiile de învățământ superior a unui număr de cel puțin 10 locuri bugetate, garantate pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție socială.

Aceste legi au fost adăugate la raportul care se referă la Legea nr. 652.

Guvernul susține adoptarea raportului, așa cum a fost formulat de comisia de specialitate.

Sigur, consecința este că o lege se aprobă și celelalte, care au fost preluate ca amendamente la 652, vor trebui respinse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vorbim de inițiativele legislative cu numărul L652, nu Legea nr. 652. Asta-i una.

Doi. Înțeleg că intervenția dumneavoastră a fost și pentru punctele 8, 9 și 10.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop.

Microfonul 5. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 din Legea educației nr. 1/2011.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Când ați cerut prezentarea legii de către inițiatori nu s-a înscris nimeni pentru că nu se știe exact cine este inițiatorul.

În Comisia pentru învățământ am avut o premieră, și anume: după ce s-au votat patru rapoarte de admitere pentru cele patru legi pe care le avem astăzi în plen, ne-am trezit că trei dintre ele aveau, de fapt, raport de respingere, votat în unanimitate, de toți senatorii din comisie, asta fără ca senatorii să știe. Și s-au cusut ultimele trei legi, s-au cusut în chip de amendamente admise la prima lege.

Cele patru legi provin de la inițiatori diferiți, de la grupuri parlamentare diferite, una este de la Guvern, avem o situație inedită.

Răspunderea semnării unui raport care spune altceva decât a spus comisia revine celor care au semnat. În spate se află un consilier juridic al Comisiei pentru învățământ care și-a făcut prost datoria.

Țin să avertizez plenul Senatului asupra acestei situații. În primul rând că suntem în fața unui fals intelectual, în al doilea rând, în fața unui precedent periculos prin care se contopesc inițiative diferite, venite de la senatori diferiți și de la grupuri parlamentare diferite, într-o singură lege, pentru care se solicită votul în plen.

Nu se mai știe în momentul de față cine este inițiatorul acestei legi pe care o votăm acum. Întâmplător... Nu toți... Că sprijini o lege, dar poți să nu sprijini o altă lege. Întâmplător, situația nu e foarte gravă acum, când vă vorbesc, pentru că toate acele patru legi au avut raport de admitere în unanimitate. Dar s-ar putea întâmpla în viitor ca unele din proiectele legislative să aibă..., să fie susținute de unele grupuri parlamentare și să nu fie susținute de alte grupuri parlamentare. S-a invocat în sprijinul acestei decizii de comisie faptul că există o hotărâre a Curții Constituționale recentă, care amintește Senatului despre Legea nr. 20/2000 de tehnică legislativă, în care, într-adevăr, se spune că, atunci când în aceeași ședință a comisiei apar două legi cu obiect de reglementare identic, ele...

Da, Legea nr. 24. OK. Haideți că... Concentrați-vă pe fond.

Doamna senator, concentrați-vă pe fond, că e mult mai interesant.

Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala. Aveți cuvântul, microfonul central.

Vă adresați plenului, conform regulamentului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc că restabiliți ordinea în sală.

Deci revin la această situație. Situația nu este gravă în momentul de față, pentru că a fost vot pozitiv pe toate cele patru legi, în unanimitate, dar ar putea crea un precedent periculos.

Decizia Curții Constituționale invocată nu poate fi o..., nu este opozabilă, pentru că tocmai spune că aceste elemente de tehnică legislativă nu încalcă Constituția și nu încalcă..., și nu sunt motiv pentru neconstituționalitate la un eventual atac la Curtea Constituțională.

Faptul că, în practica ei de tehnică legislativă, Comisia pentru învățământ, nu de acum, dintotdeauna, a examinat proiectele legislative unul câte unul și a dat rapoarte pentru aceste proiecte unul câte unul, astfel încât la plen inițiativele să ajungă și ele una câte una și să primească votul senatorilor în cunoștință de cauză, mi se pare o practică corectă, pentru că ea respectă voința senatorilor și dreptul la inițiativă legislativă garantat prin Constituția României.

Așa încât, ca senator, o să mă pronunț în continuare pentru această practică, pentru că ea permite grupurilor parlamentare să analizeze fiecare lege în parte.

În momentul de față avem prevederi distincte, cusute într-un singur proiect legislativ.

În ceea ce privește noțiunea de obiect de reglementare la care face trimitere Legea nr. 24/2000, noțiunea de obiect de reglementare este destul de greu de interpretat. Obiectul de reglementare nu e neapărat titlul legii pe care acea inițiativă o modifică. Obiectul de reglementare poate fi înțeles, într-un mod mai specific, ca intervenția precisă pe care o propune proiectul de lege sau inițiativa legislativă.

Legea educației naționale, Legea nr. 1, este o lege imensă, cu aproape 300 de articole, cu o vastitate de aplicații.

Domnule senator, vă rog să vă referiți la subiect. Sau doriți să încheiați?

Vă rog să mă lăsați să-mi termin argumentația, mai am foarte puțin.

Dar nu la Legea nr. 24, că nu de Legea nr. 24 discutăm acum.

Mai am foarte puțin. Nu, vorbim de Legea nr. 1...

Vă rog.

...care este în discuție acum, pentru că pe asta o modificăm, Legea educației naționale. Este o lege care cuprinde de la creșe până la doctorate, de la consilii de atestare a titlurilor până la numărul de ore obligatorii în grădinițe.

Deci e firesc ca fiecare inițiativă să fie considerată ca având un obiect de reglementare diferit. Nu e același lucru să reglementezi pentru copiii de la grădiniță sau Consiliul Național de Validare a Titlurilor, de abilitare sau de doctorat.

Noi vom vota în favoarea acestei legi, ca o excepție, cu toate că s-au făcut aceste derogări, dar atragem atenția că e o practică care nu ar trebui să mai continue. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Totuși se cuvin două precizări:

1. Vizavi de această inițiativă avem un aviz al Consiliului Legislativ care spune că, aflându-se spre avizare mai multe inițiative, aceasta este procedura la care a purces comisia.

2. Regulamentul Senatului, art. 74 alin. (4): „În cazul în care o comisie examinează pe fond mai multe proiecte de lege și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, aceasta va întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1) și alin. (3).” Deci am stat doar să ascultăm despre alte legi.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Vela, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 2.

Domnule senator Vela, doriți să interveniți?

din sistemul de protecție socială, vreau să îi adresez domnului secretar de stat câteva întrebări.

Domnule secretar de stat, numărul acesta de locuri este același pentru fiecare universitate, independent de mărimea ei? Aceasta ar fi prima întrebare.

A doua. Rămâne la latitudinea universităților și o să detaliați dumneavoastră, prin ordin de ministru, cum se repartizează aceste locuri pe specializări în cadrul universității?

Și, nu în ultimul rând, pentru că n-am avut acces la acest amendament, m-am uitat pe site-ul Senatului și nu l-am găsit, vreau să înțeleg dacă ați precizat că aceste locuri, repartizate pe specializări, în niciun caz nu pot să excedeze numărului de locuri maxim aprobat de către Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Superior în urma evaluării specializării respective și, evident, publicat prin hotărâre de guvern. Adică locurile astea nu pot să depășească pentru fiecare specializare capacitatea maximă de școlarizare a fiecărei specializări.

Acestea sunt întrebările mele.

Vă rog, microfonul 2.

Stimați colegi, haideți să respectăm regulamentul. Din partea Grupului...

E în regulă. E în regulă.

Domnule senator Chițac...

E în regulă. Am înțeles. E în regulă.

Am dat cuvântul domnului senator Vela, după care o să aveți dumneavoastră cuvântul să adresați întrebări.

Vă rog, domnule senator Vela, microfonul 2.

Eu am vrut doar să precizez faptul că proiecte legislative unde au fost inițiatori din partea Partidului Național Liberal, fie că este doamna Hărău, aici, doamna senator Hărău, sau Mara Calista, doamna deputat, sau doamna Turcan, cu propuneri legislative benefice pentru învățământ, au fost preluate într-un proiect amplu, ca să fie cuprinse toate.

Singura diferență este că în acel proiect în care a fost preluat tot pachetul sunt inițiatori doar unii colegi de la PSD. Și doar am vrut să iau cuvântul ca să realizați și să constatăm: propuneri bune, benefice, ale opoziției sunt preluate în legi, într-o lege, de fapt, într-un proiect legislativ unde sunt inițiatori doar colegi senatori de la PSD.

Am înțeles. Mulțumesc pentru precizare.

O să rog stafful, după ce va fi aprobată inițiativa legislativă, să trimită o scrisoare de felicitare tuturor inițiatorilor care au sprijinit această inițiativă legislativă, prin proiecte, care au fost transformate în amendamente adoptate.

De acord, domnule senator Vela? OK.

Vă rog, domnule senator Chițac, întrebări adresate inițiatorului, conform regulamentului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că sunt senator neafiliat și nici nu fac parte din Comisia pentru învățământ și vrând să exercit votul în deplină cunoștință de cauză, punctual, pe amendamentul prin care universitățile sunt obligate să acorde 10 locuri bugetate garantat absolvenților cu diplomă de bacalaureat

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să le răspundeți în scris, și domnului senator, și grupurilor parlamentare. Întrebările se adresează inițiatorilor și votul va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, adică e suficient timp pentru a primi un răspuns în scris.

Dacă nu mai sunt alte intervenții? Mai sunt? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul asupra inițiativei legislative va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L643/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andea. Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc foarte mult.

Ca o consecință a ceea ce s-a discutat anterior, acest proiect de lege a fost propus pentru respingere, cu mențiunea că prevederile lui au fost preluate în proiectul de lege discutat anterior.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Oricum, am reținut punctul de vedere al dumneavoastră și pentru punctele 9 și 10.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de invitați din județul Cluj, invitați din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Continuăm.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Vă rog, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L644/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent. Punctul de vedere al Guvernului l-am auzit.

Domnule președinte al Comisiei pentru învățământ, microfonul 5.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 205 alin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L646/5.11.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Reprezentantul Guvernului și-a exprimat punctul de vedere.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Doresc să vă mai informez, de la președintele Senatului, că dezbaterea și votul asupra moțiunii simple se vor face miercuri, 5 decembrie, la ora 10.30.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și participare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100911]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 185/14.XII.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei