Ion Hadârcă

Bună dimineața! Mult stimată doamnă președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele de astăzi este „Alegerile parlamentare din Republica Moldova”.

Duminică, 24 februarie, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri parlamentare. Ele au trezit un viu interes în regiune și în lume. Interesul vine din faptul că Republica

Moldova se află la confluența unor falii de mari interese geopolitice. De câțiva ani însă alegerile de peste Prut sunt marcate și de interese oligarhice locale extrem de nocive. Impertinența acestora de a le folosi după bunul lor plac a stârnit în Europa reacții de nedumerire și de îngrijorare.

Nedumerirea a fost provocată încă de alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, când partidul principal al coaliției de guvernare, declarată proeuropeană, a promovat și ajutat un candidat antieuropean să preia funcția de șef al statului – pe socialistul prorus Dodon. A făcut-o în dauna candidatului proeuropean, Maia Sandu.

Derapajele ar fi trebuit să alarmeze mai ales instituțiile care monitorizează procesele democratice din Europa de Est încă de atunci când, în primăvara anului 2018, rezultatele alegerilor locale pentru Primăria Municipiului Chișinău, câștigate de opozantul puterii Andrei Năstase, au fost în mod scandalos anulate.

Alegerile generale de duminică pentru Parlamentul Republicii Moldova au avut loc sub semnul acelorași derapaje. Toată lumea era dispusă să creadă că Partidul Democrat, responsabil de organizarea alegerilor, va încerca să se reabiliteze în ochii partenerilor europeni, organizând alegeri corecte și imparțiale. Nu a fost să fie așa. Realitatea demonstrează că duminică la Chișinău a avut loc o farsă, nu alegeri.

Soarta alegerilor a fost hotărâtă mult înaintea zilei destinate votului. Am urmărit în fapt cea mai urâtă și degradantă campanie electorală desfășurată vreodată în RM. Lipsa de la urnele de vot a circa 50 de procente din electorat vorbește de la sine. Printre aceste 50 de procente lipsă credem că se află și alegătorii prounioniști, un segment electoral important, care nu s-a regăsit în nicio formațiune lansată în scrutin.

Statistic vorbind, situația este următoarea: prezența la vot a fost de 49,22 de procente; PSRM, socialiștii, au acumulat 30,37 de procente, blocul ACUM – 26,16 procente, Partidul Democrat – 23,02 procente și Partidul ȘOR – 8,11 procente.

Alegeri parțial libere, am putea spune, au fost doar la secțiile deschise în diasporă, căci la cele deschise în interiorul frontierelor – și mai ales în teritoriile adiacente zonei transnistrene ocupate de Federația Rusă – s-au comis o mare fraudă și diversiune. În dimineața zilei de 24 februarie, sute de autocare, autobuze și microbuze pline cu așa-ziși „alegători” transnistreni au trecut Nistrul și au invadat secțiile de votare din localitățile din dreapta râului, unele deschise special pentru ei în ajunul scrutinului printr-o directivă a Comisiei Electorale Centrale. A fost o adevărată operațiune hibridă, doar că în locul armei de foc a fost întrebuințat votul – votul letal pentru un stat democratic, suveran și independent. Fiindcă votanții veniți din teritoriile aflate în afara jurisdicției Republicii Moldova, zonă ocupată de Rusia în urma războiului de agresiune din 1992, nu aveau idee ce fel de alegeri au loc în dreapta Nistrului. Cei întrebați de jurnaliști de ce au venit au răspuns fără pic de jenă că li s-au dat ori li s-au promis între 20 și 40 de dolari, sumă confirmată de mai mulți indivizi.