Stenogramă plen

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Demagogia stă cu Președintele României la masă”.

Președintele României a demonstrat de nenumărate ori în ultimul an că nu dorește, de fapt, să existe un dialog instituțional autentic și rațional între Parlamentul României, Președinția României și Guvernul României.

Președintele Klaus Iohannis a tergiversat, din februarie și până în iunie 2018, să dea curs cererii oficiale a ministrului justiției de a demite procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Președintele Klaus Iohannis a declarat la ședința Adunării generale a Asociației Municipiilor din România din noiembrie 2018 că România nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene, în condițiile în care la Guvern factorii responsabili sunt schimbați sau pleacă, iar „lucrurile au luat-o razna”. Președintele Klaus

Iohannis a amânat luni de zile nominalizarea noilor miniștri pentru portofoliile Transporturilor și Dezvoltării, afectând capacitatea Guvernului României de a lua în primire toate competențele legate de preluarea președinției Consiliului Europei.

Președintele României și-a făcut un scop în sine din a critica neobosit și sistematic Guvernul României. Ultima ocazie de acest fel a fost dată de refuzul de a promulga Legea bugetului de stat pe 2019 și de decizia de a contesta aceasta la Curtea Constituțională a României. Este rolul Curții Constituționale să se pronunțe asupra solicitării președintelui. De aceea, mă voi referi doar la afirmațiile prin care a motivat și susținut public acest demers.

Mai întâi, Președintele României a afirmat hotărât că „educația este subfinanțată”. Nu este adevărat. Dacă parcurgem cu atenție Legea bugetului de stat vom constata că în 2019 educația a primit cel mai mare buget din istorie: 31,2 miliarde de lei, față de numai 21,6 cât avea prevăzut în bugetul Guvernului Cioloș.

Un alt reproș tendențios al Președintelui României în legătură cu același buget este faptul că „administrația locală, comunitățile locale din România primesc cu un miliard de lei mai puțin decât anul trecut”. Nu este adevărat. Autoritățile locale au primit cu 4,6 miliarde de lei în plus față de anul precedent.

În această serie de reproșuri se mai înscriu și acuzațiile că sumele propuse pentru finanțarea partidelor sunt de 20 de ori mai mari în anul 2019 decât în anul electoral 2016. Nu este adevărat. Bugetul pentru partide a crescut de 1,6 ori, inclusiv pentru partidul lui Klaus Iohannis. Mai trebuie completat cu faptul că PNL a fost formațiunea care a cerut în Parlament majorarea sumelor de bani alocate partidelor și același Klaus Iohannis a promulgat legea fără obiecții.

Sunt convins, guvernul preferat al Președintelui României a rămas Guvernul Cioloș, cel care prevedea cu 10 miliarde de lei mai puțin la Educație, cu 16 miliarde de lei mai puțin la Sănătate și cu 10 miliarde de lei mai puțin pentru comunitățile locale.

Este însă trist să constatăm că președintele Klaus Iohannis, în lipsa unor argumente valide, alege să mintă frontal doar pentru a-și continua o prematură campanie electorală și a câștiga popularitate cu orice preț. Aș adăuga că este tragic pentru România că președintele, care ar trebui să fie al tuturor românilor și să guverneze în interesul lor, a găsit de cuviință să conteste cea mai importantă lege a Executivului, nepăsător față de consecințele grave pe care acest gest le are. Nu este prima dată când Președintele României blochează activitatea unui Guvern rezultat din alegeri și votat de Parlament.

Dar viața are căile ei misterioase de a așeza lucrurile în matca adevărată. Într-un raport al Organizației Internaționale pentru Cooperare și Dezvoltare Economică se arată că România a atins, începând cu 2012, cea mai mare creștere a productivității economice, ajungând pe primul loc între economiile dezvoltate din lume, adică tocmai în Guvernul PSD. Conform acestui raport, productivitatea este considerată ca fiind eficiența muncii, iar creșterea sa indică o evoluție sănătoasă a economiei și o îmbunătățire a nivelului de trai. Și românii trăiesc cu adevărat mai bine decât în urmă cu șase ani; există argumente concrete incontestabile în acest sens.

Concluzia acestui nou episod instituțional este una singură: România are un președinte care a abandonat complet propriile promisiuni din campania electorală și care face exact opusul a ceea ce s-a angajat înaintea alegătorilor care l-au votat și au avut încredere în cuvântul lui. Din păcate, în prezent Președintele României este preocupat doar de jocuri de culise, de conflicte cu și între politicieni și partide, de interese de grup și doar de calcule electorale.

Dar anul acesta românii își vor alege din nou președintele. Cred în maturitatea acestei națiuni de a alege corect un președinte care să aibă simțul dreptății și al onestității, care să înțeleagă procedurile democrației constituționale și pentru care interesul național să reprezinte cea mai înaltă valoare. Avem nevoie de un președinte cu viziune, cu un proiect clar de țară și care să aibă capacitatea de a canaliza energiile națiunii române către progres, dezvoltare și bunăstare.

Viorel Salan, Circumscripția nr. 22 PSD Hunedoara. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Mulțumesc, doamna președintă. Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Ene Ilie, primarul comunei Stoenești din județul Giurgiu, nu uită ce promite!”.

Pe malul drept al Câlniștei, în partea central-vestică a județului Giurgiu, se află comuna Stoenești din județul Giurgiu. Aici, în satele sale componente, Ianculești, Mirău și Stoenești, care este și reședința de comună, trăiește o populație rurală, în scădere, de circa 1.980 de locuitori.

Primar de Stoenești este Ene Ilie, de profesie mecanic, care a candidat și a câștigat în anul 2012 mandatul de primar, din partea PP-DD, cu 55,14%, la o prezență la vot de 81,64%. La al doilea mandat, în anul 2016, Ene Ilie a candidat din partea Partidului Social Democrat și a câștigat alegerile locale la Stoenești cu 70,78%, la o prezență de 81,95%.

În calitate de fiu al acestei comune, el cunoaște foarte bine electoratul și știe cât este de important să-ți respecți promisiunile și cuvântul dat în fața omului de rând. De altfel, la o privire limpede, apreciem că acesta este secretul succesului său: o relație sinceră cu electoratul.

Locuitorii comunei sunt preponderent pensionari, cu pensii, cum spune el, așa cum are toată lumea, iar restul nu sunt oameni foarte înstăriți. Ei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, iar tinerii lucrează cu precădere în capitală, cea care oferă mai multe locuri de muncă, aflată la circa 40 km de Stoenești, dar care este și piață de desfacere pentru produsele agricole din comună. Pe teritoriul comunei Stoenești își desfășoară activitatea circa 30 de agenți economici care aduc venituri suplimentare la bugetul local, firme cu principal obiect de activitate comerțul, agricultura și transportul de persoane.

Din cei 11 consilieri locali aleși în anul 2016, opt sunt de la PSD, partid care pentru alegerea consiliului local a primit 69%, PSD-ul, un consilier de la PNL, un consilier de la Mișcarea Populară și, de asemenea, un consilier de la ALDE.

Consiliul local acordă anual burse sociale și de merit pentru elevii de la școala gimnazială, anul acesta fiind în plată peste 20 de dosare. În comună se află în plată 27 de dosare de ajutor social, numărul acestora fiind în scădere. Sunt înregistrate 15 cazuri în care locuitori din comună au beneficiat de ajutoare financiare pentru diverse situații de urgență, dar și șase situații în care locuitorii au fost obligați de instanță să presteze diverse munci în folosul societății.

Guvernarea PSD–ALDE a permis materializarea următoarelor proiecte, pe PNDL 1, în comuna Stoenești, după o strategie atent și inteligent pusă la punct de către administrația locală:

– modernizare drumuri de interes local în comuna Stoenești, în satele Stoenești și Ianculești, proiect în valoare de 5,1 milioane de lei;

– alimentare cu apă în satele Stoenești și Ianculești din comuna Stoenești, județul Giurgiu, proiect în valoare de 6,4 milioane de lei.

De asemenea, pe PNDL 2, comuna Stoenești are în plină desfășurare patru investiții de anvergură, în valoare totală de aproape 16 milioane de lei. Proiectele vizează modernizarea infrastructurii, dar și a sistemului de învățământ din comună. Rezultatele muncii din primii doi ani din acest mandat se văd deja în acest an, deoarece proiectele au fost puse în execuție, după cum urmează:

– modernizare drumuri de interes local – 7,2 milioane de lei; – extindere alimentare cu apă în toate satele – 7,74 milioane de lei; – modernizare grădiniță cu program normal – 523.000 de lei; – și reabilitare Școala Generală nr. 1 Stoenești – proiect în valoare de 508.000 de lei.

În plus, comuna Stoenești face parte din Grupul de Acțiune Locală Giurgiu, prin care a beneficiat de fonduri europene pentru achiziționarea unui tractor multifuncțional, în valoare de 60.000 de euro, precum și de construcția unui parc cu spațiu de joacă în satul Stoenești, în valoare de circa 70.000 de euro. Bilanțul activității după șase ani în fruntea administrației locale, având în vedere faptul că 2019 este ultimul an plin înainte de finalizarea celui de-al doilea mandat de primar, cuprinde pentru Ene Ilie numeroase realizări, bazate pe sprijinul consilierilor locali și pe sumele din bugetul local, și anume:

- reabilitarea sediului administrativ al primăriei;

- reabilitarea dispensarului uman și a căminului cultural;

– în comună sunt 220 de preșcolari și școlari și nu se înregistrează cazuri de abandon școlar. Este cunoscut faptul că absolvenții învățământului gimnazial din comuna Stoenești sunt printre elevii care se înscriu la liceele din Giurgiu, dar și mai interesant este faptul că majoritatea acestora optează pentru învățământul profesional, care le conferă o pregătire practică în diverse meserii. O atenție specială s-a acordat reabilitării școlilor din Mirău și Ianculești, care necesitau intervenție urgentă;

– de asemenea, realizarea unei alei pietonale în cartierul Deleni din satul Stoenești, o altă dorință a primarului;

- reabilitarea a trei poduri peste râul Câlniștea;

- asfaltarea a trei străzi în satul Stoenești;

- extinderea iluminatului public în toată comuna, cu becuri

- economice;

- sistemul de supraveghere video în comună se va

- recepționa anul acesta.

Două puncte sensibile sunt înscrise pe agenda primarului pentru perioada următoare și care sunt legate de un așteptat PNDL 3, spre care toate speranțele se îndreaptă. Un obiectiv major al preocupărilor sale îl reprezintă introducerea alimentării cu gaze naturale în comuna Stoenești, mai ales că magistrala de gaze trece la mai puțin de un kilometru de comună, dar și canalizarea din comună.

Locuitorii din Stoenești apreciază faptul că de când este primar Ene Ilie nu a mărit taxele și impozitele locale. Au avut în ultimii ani circa 80% procent de încasare, pentru că locuitorii comunei sunt receptivi, le place cum s-a dezvoltat comuna și se vede acest lucru prin faptul că vin și își plătesc taxele și impozitele.

Deși mai avem mai bine de un an până la următoarele alegeri locale, primarul Ene Ilie din comuna Stoenești și-a realizat peste 90% din promisiunile lansate în campania electorală din 2016, așa că, în mod firesc, terenul este deja pregătit pentru al treilea mandat.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu. Mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Mult stimată doamnă președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele de astăzi este „Alegerile parlamentare din Republica Moldova”.

Duminică, 24 februarie, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri parlamentare. Ele au trezit un viu interes în regiune și în lume. Interesul vine din faptul că Republica

Moldova se află la confluența unor falii de mari interese geopolitice. De câțiva ani însă alegerile de peste Prut sunt marcate și de interese oligarhice locale extrem de nocive. Impertinența acestora de a le folosi după bunul lor plac a stârnit în Europa reacții de nedumerire și de îngrijorare.

Nedumerirea a fost provocată încă de alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, când partidul principal al coaliției de guvernare, declarată proeuropeană, a promovat și ajutat un candidat antieuropean să preia funcția de șef al statului – pe socialistul prorus Dodon. A făcut-o în dauna candidatului proeuropean, Maia Sandu.

Derapajele ar fi trebuit să alarmeze mai ales instituțiile care monitorizează procesele democratice din Europa de Est încă de atunci când, în primăvara anului 2018, rezultatele alegerilor locale pentru Primăria Municipiului Chișinău, câștigate de opozantul puterii Andrei Năstase, au fost în mod scandalos anulate.

Alegerile generale de duminică pentru Parlamentul Republicii Moldova au avut loc sub semnul acelorași derapaje. Toată lumea era dispusă să creadă că Partidul Democrat, responsabil de organizarea alegerilor, va încerca să se reabiliteze în ochii partenerilor europeni, organizând alegeri corecte și imparțiale. Nu a fost să fie așa. Realitatea demonstrează că duminică la Chișinău a avut loc o farsă, nu alegeri.

Soarta alegerilor a fost hotărâtă mult înaintea zilei destinate votului. Am urmărit în fapt cea mai urâtă și degradantă campanie electorală desfășurată vreodată în RM. Lipsa de la urnele de vot a circa 50 de procente din electorat vorbește de la sine. Printre aceste 50 de procente lipsă credem că se află și alegătorii prounioniști, un segment electoral important, care nu s-a regăsit în nicio formațiune lansată în scrutin.

Statistic vorbind, situația este următoarea: prezența la vot a fost de 49,22 de procente; PSRM, socialiștii, au acumulat 30,37 de procente, blocul ACUM – 26,16 procente, Partidul Democrat – 23,02 procente și Partidul ȘOR – 8,11 procente.

Alegeri parțial libere, am putea spune, au fost doar la secțiile deschise în diasporă, căci la cele deschise în interiorul frontierelor – și mai ales în teritoriile adiacente zonei transnistrene ocupate de Federația Rusă – s-au comis o mare fraudă și diversiune. În dimineața zilei de 24 februarie, sute de autocare, autobuze și microbuze pline cu așa-ziși „alegători” transnistreni au trecut Nistrul și au invadat secțiile de votare din localitățile din dreapta râului, unele deschise special pentru ei în ajunul scrutinului printr-o directivă a Comisiei Electorale Centrale. A fost o adevărată operațiune hibridă, doar că în locul armei de foc a fost întrebuințat votul – votul letal pentru un stat democratic, suveran și independent. Fiindcă votanții veniți din teritoriile aflate în afara jurisdicției Republicii Moldova, zonă ocupată de Rusia în urma războiului de agresiune din 1992, nu aveau idee ce fel de alegeri au loc în dreapta Nistrului. Cei întrebați de jurnaliști de ce au venit au răspuns fără pic de jenă că li s-au dat ori li s-au promis între 20 și 40 de dolari, sumă confirmată de mai mulți indivizi.

Și, dacă votul a avut acest preț, turiștii de peste Nistru nu au scăpat ocazia să-și dubleze ori chiar tripleze venitul votând pe liste suplimentare în mai multe secții. Comisia Electorală Centrală, complice la această diversiune, a dat și cifra acestui contingent: peste 37.000. Observatorii cred că au fost mult mai mulți. Or, chiar dacă admitem că au fost doar 37.000, înmulțim cifra cu media de 30 de dolari, ca să nu zicem 30 de arginți, și obținem 1.110.000 dolari. Atât ar costa suveranitatea și independența Republicii Moldova la prețul estimat pentru beneficiarii acestui tip de vot: Partidul Democrat de guvernământ, partidul prorus al socialiștilor și mai noul Partid ȘOR.

Apropo, Partidul ȘOR, inexistent până mai ieri pe scena politică din Republica Moldova, a trecut și el pragul electoral. Cu șapte mandate, este parte a noului Parlament. Ilan Șor, fiind un afacerist vizat de investigațiile internaționale drept principalul manipulator în celebrul furt al miliardului de dolari din Banca Națională, este inculpatul condamnat în primă instanță la șapte ani și șase luni de detenție, iar cea de-a doua instanță își întârzie premeditat convocarea. Metamorfoza condamnatului devenit peste noapte legislator a putut să se întâmple doar datorită protecției Partidului Democrat al lui Plahotniuc, cel care și-a făcut din Șor un complice și, mai nou, un satelit cu șapte mandate în noua configurație a Legislativului de la Chișinău.

Alegerile de duminică din Republica Moldova au fost fraudate masiv. Au fost aplicate multiple forme și metode. Despre două din ele am vorbit deja. A treia gravitate a fost blocarea votului masiv al diasporei. Cu toate acestea, alegerile vor fi validate, fiindcă atât judecătoriile, cât și Curtea Constituțională din RM sunt aservite în totalitate. Vârful puterii se va reconfigura nesemnificativ: același binom va face agenda politică a Republicii Moldova în perioada următoare.

În pofida tuturor obstacolelor, cetățenii Republicii Moldova și o serie de partide proeuropene s-au mobilizat în sprijinul opoziției antioligarhice reprezentate de blocul ACUM, condus de cei doi copreședinți Maia Sandu și Andrei Năstase. Într-o luptă inegală, acțiunea solidară a reușit parțial. În noul Parlament au fost promovați 26 de deputați ai blocului. Misiunea lor este să demaște politica anticetățenească și antinațională a regimului oligarhic, să restabilească statul de drept și să readucă Republica Moldova alături de România, pe drumul european de dezvoltare.

Le urăm succese în această grea misiune!

Vă mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește doamna senator Stocheci Cristina Mariana, Grupul parlamentar al PSD.

## Bună dimineața!

## Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi vreau să le mulțumesc public de aici, din Senat, colegilor de la USR care ne reprezintă și îi reprezintă pe cetățeni în Consiliul General al Municipiului București. În ciuda presiunii extraordinare la care au fost supuși în ultima săptămână, ieri, marți, 26 februarie 2019, toți acești colegi au refuzat să fie complici la o hotărâre a consiliului care intră în contradicție flagrantă cu legea, cu bunul-simț și cu interesele reale ale cetățenilor, decizie luată sub pretextul rezolvării problemei căldurii și a apei calde pentru locuitorii capitalei.

Ce s-a întâmplat de fapt? Printr-o inginerie juridică, doamna primar Gabriela Firea a forțat mutarea activelor și direcționarea sumelor de sute de milioane de euro de la o companie, RADET, adusă de administrația actuală și de cele precedente în pragul falimentului, către Energetica, companie înființată ilegal, conform deciziilor definitive ale Curții de Apel București, și aflată din acest motiv în pragul dizolvării, urmată de o divizare a acestei companii în două.

## Stimate colege și stimați colegi,

Problema căldurii și a apei calde pentru locuitorii Bucureștiului nu se rezolvă prin inginerii avocățești, direcționând active și sute de milioane de euro de la o companie falimentată, în mod vinovat, de conducerea primăriei, în frunte cu doamna Firea, la una în pragul dizolvării. În fața consilierilor locali ai municipiului București nu s-a aflat vreun plan de investiții pentru modernizarea infrastructurii energetice a capitalei ori vreo strategie pe termen scurt, mediu și lung de trecere de la un sistem de distribuție a apei calde învechit și perdant către unul modern și eficient.

De fapt, ceea ce s-a votat ieri a fost numirea multora dintre cei care au votat în adunările generale ale acționarilor celor două companii născute din ilegala Energetica, dar și a prietenilor și chiar a rudelor celor care au votat în consiliile de administrație, funcții recompensate financiar generos din bani publici. Îi las presei bucuria de a descoperi și de a prezenta relațiile de rudenie, de partid, de afaceri și alte cumetrii între cei care au votat înființarea companiilor și membrii consiliilor de administrație ale viitoarelor companii.

Cel mai trist și păgubos lucru pentru cetățeni e faptul că iarna viitoare problemele cu apa caldă și căldura din București vor fi aceleași sau chiar mai mari. Și promit că-mi voi cere scuze public dacă acest lucru nu se va întâmpla datorită hotărârii luate ieri. În același timp, bugetul public va fi mai sărac cu câteva sute de milioane de euro, care, în mare parte, vor ajunge în buzunarele și conturile unor apropiați ai administrației Firea.

Stimate colege și stimați colegi,

În acest context, colegii mei din Consiliul General al Municipiului București au fost supuși unei presiuni constante, au fost arătați cu degetul și acuzați că s-ar opune unei soluții care să rezolve una dintre marile probleme ale cetățenilor capitalei. E o minciună sfruntată, pentru că, repet, o asemenea soluție nu a fost prezentată, iar ingineria juridică votată ieri, mai mult decât discutabilă, nu face referire la așa ceva. Imediat după ce proiectul de hotărâre a fost adoptat, doamna Firea a făcut publică o așa-zisă „listă a rușinii”, în care numele colegilor mei din USR sunt menționate în bloc.

Vreau să le transmit tuturor acestor colegi din USR că nu e absolut nicio rușine că au ales calea mai grea, a unui vot în conformitate cu legea, cu logica, bunul-simț și interesele generale ale cetățenilor. Nimic, dar absolut nimic nu se va schimba în bine în țara asta dacă nu înțelegem că problemele grave nu se rezolvă cu șmecherii, cu clientelisme și nepotisme, cu inginerii avocățești, cu manipulări grosolane și alte asemenea metode. Sper ca de anul viitor să fie mai mulți colegi ca voi în toate consiliile și primăriile din România. Și am încredere că așa va fi!

Vă felicit și vă mulțumesc! Mihai Goțiu, senator USR.

O invit la microfon pe doamna senator Stocheci Cristina Mariana, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru Adrian, același Grup parlamentar al PSD.

## Mulțumesc frumos, doamnă președintă. Stimați colegi,

Pe plan internațional 28 februarie este o zi specială. Este ziua dedicată tragerii unui semnal de alarmă cu privire la un aspect al sănătății extrem de important, dar din păcate prea des trecut cu vederea, și anume bolile rare.

Cu toți am auzit de astm, de cancer, de HIV-SIDA, de diabet, de leucemie. Sunt boli extrem de serioase, pentru tratarea cărora se cheltuiesc anual miliarde în toată lumea. Există însă boli la fel de periculoase, dar care sunt însă plasate destul de jos pe lista de priorități, din cauza rarității lor. Ceea ce nu este însă atât de cunoscut este că una din 20 de persoane va trăi cu o boală rară la un moment dat în viața ei. În ciuda acestui fapt, nu există niciun remediu pentru majoritatea bolilor rare, iar multe dintre ele nu sunt diagnosticate. De aceea, creșterea gradului de conștientizare a bolilor rare este extrem de importantă.

Ziua bolilor rare are scopul de a îmbunătăți cunoștințele cu privire la bolile rare în rândul publicului larg, încurajând în același timp cercetătorii și factorii de decizie să răspundă nevoilor celor care trăiesc cu boli rare. Prima Zi a bolilor rare a fost sărbătorită în 2008 pe data de 29 februarie, o dată rară, care se întâmplă doar o dată la patru ani. De atunci Ziua bolilor rare s-a sărbătorit în fiecare an în ultima zi a lunii februarie, o lună cunoscută pentru că are un număr rar de zile. De când ziua a fost lansată pentru prima dată de Consiliul Alianțelor Naționale în 2008 mii de evenimente au avut loc în întreaga lume, la care au participat sute de mii de oameni și care au generat o acoperire mediatică considerabilă.

Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut. La nivel global, există peste 300 de milioane de oameni care suferă de boli rare, un număr mai ridicat decât cel al suferinzilor de cancer și HIV-SIDA puși la un loc. Dintre aceștia, 50% sunt copii. 80% dintre bolile rare au origini genetice identificate, fiind cauzate direct de modificări ale genelor sau cromozomilor. Modificările genetice care cauzează boala sunt uneori transferabile de la o generație la alta, dar apar și la persoane care nu au mai avut niciun caz în familie. Restul de 20% din boli sunt rezultatul infecțiilor, bacteriene sau virale, alergiilor și al cauzelor de mediu sau sunt degenerative și proliferative.

Anul acesta tema Zilei bolilor rare este îmbunătățirea asistenței medicale și sociale. Este o oportunitate de a răspunde la un apel global pentru o coordonare mai bună a tuturor aspectelor legate de îngrijirea pacienților și familiilor cu boli rare, pentru a le asigura o speranță de viață și o calitate de viață asemănătoare populației generale. Să nu uităm că o terapie corectă contribuie la evitarea costurilor indirecte foarte mari pentru ajutorul social sau de handicap sau de pensie de boală.

De altfel, unul din obiectivele strategice din domeniul bolilor rare incluse în Strategia națională de sănătate 2014–2020 este și asigurarea accesului la servicii de diagnostic și/sau tratament pentru patologii speciale

și mai ales pentru boli rare. România are deja un program de tratament pentru pacienții cu boli rare. În plus, s-a anunțat recent și un proiect în cadrul căruia 400 de medici și asistente medicale vor urma sesiuni de instruire în domeniul bolilor rare la copii, axate pe ortopedie și ORL pediatrie. Acest proiect, cofinanțat din fonduri europene, va fi derulat de Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”.

Totodată, mărirea bugetului alocat sănătății și păstrarea în cadrul acestuia a unui capitol special dedicat bolilor rare au șansa să ducă la un progres real și foarte important în îmbunătățirea tratamentelor bolilor rare și chiar la descoperirea de noi tratamente mai eficiente.

Haideți deci, dragi colegi, să discutăm mai des și despre acest aspect atât de ignorat al sănătății și să asigurăm astfel o calitate de viață mai bună miilor de români care sunt și vor fi afectați de aceste boli. Avem deja un bun început în acest sens. Haideți să ne unim și să continuăm să ne preocupăm de această problemă, demonstrând poporului român că nouă, aleșilor lor, ne pasă de ei și că vom face întotdeauna tot posibilul să onorăm speranțele pe care și le-au pus în noi în ziua în care ne-au votat.

Vă mulțumesc.

Cristina Stocheci, senator, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș.

## Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul... Îmi cer scuze, se pregătește domnul senator Lupu Victorel, același Grup parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Titlul declarației mele de astăzi este „Starea învățământului superior – concluzii desprinse din raportul Ministerului Educației Naționale”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Am parcurs cu atenție rapoartele întocmite de Ministerul Educației Naționale privind starea învățământului românesc superior din ultimii doi ani. Aceste documente au ajuns în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat și cred că nu greșesc dacă spun că reprezintă surse de referință în perspectiva pregătirii noii Legi a educației.

Monitorizarea stării învățământului românesc este astăzi la fel de importantă ca măsurile pe care le luăm în domeniul educației, pentru că acest tip de sondare a realității din sistemul educațional ne poate ajuta să luăm decizii mai bune, pentru a pune în acord oferta universitară cu cerințele societății. Este de subliniat, ca un element pozitiv, faptul că, în conformitate cu legea recent adoptată în Parlament – L398/2018 –, Ministerul Educației Naționale dă publicității și prezintă Parlamentului anual, până la data de 31 decembrie, câte un raport privind starea învățământului preuniversitar, respectiv starea învățământului superior, în care sunt prezentate inclusiv direcțiile și prioritățile de dezvoltare a învățământului. Astfel, acest act normativ elimină posibilitatea unor întârzieri pentru aceste rapoarte, ceea ce este în beneficiul procesului de urmărire a calității învățământului. Aș remarca în cele ce urmează câteva aspecte de interes pe care le-am desprins din cele două documente menționate anterior: raportul pentru anul universitar 2016–2017 și, respectiv, 2017–2018.

Din datele statistice prezentate rezultă că în anul universitar 2016–2017 mai mult de jumătate dintre studenții înscriși la programele de licență, și anume 57,1%, au studiat în domeniile afaceri, administrație și drept. Chiar dacă aceste specializări sunt importante, o corelare mai bună cu cerințele de pe piața muncii este necesară. Din acest punct de vedere, așa cum au enunțat reprezentanții universităților – a se vedea luările de poziție din Consiliul Național al Rectorilor –, sunt necesare un studiu obiectiv al cererii de pe piața muncii din România și o adaptare corespunzătoare a numărului de locuri în universități. A existat o încercare în acest sens la ultima admitere, dar, pe de o parte, cifrele alocate nu s-au putut baza pe date certe, obiective, iar, pe de altă parte, există o inerție a sistemului de învățământ superior: o scădere a numărului de locuri la unele specializări este greu acceptată, se dorește păstrarea unui _statu-quo_ conform istoricului repartizării locurilor, chiar dacă acest istoric nu mai corespunde realității.

Am remarcat, de asemenea, în aceste rapoarte numărul extrem de mic de persoane înscrise la studii postdoctorale. Acest indicator are implicații directe privind potențialul de cercetare al universităților și trebuie găsite măsuri de creștere a atractivității. De exemplu, au fost ani cu un număr semnificativ de candidați înscriși la studii postdoctorale atunci când acestea au putut fi finanțate și prin proiecte europene.

Un alt aspect asupra căruia ar trebui să intervenim cu politici de susținere este rata constant scăzută a studenților din grupele de vârstă de peste 24 de ani. Această situație trebuie corelată și cu faptul că există scăderi consistente ale indicatorului referitor la învățarea pe tot parcursul vieții în România, unde este de 1,2%, față de media Uniunii Europene de 10,8%. Să nu uităm, de asemenea, și faptul că România este departe de ținta proiectată pentru 2020, anume 15%. Cifrele, care nu sunt foarte îmbucurătoare, ne arată că sunt necesare măsuri care să încurajeze continuarea studiilor și recalificarea, iar programele propuse de actuala guvernare – Programul „INVESTEȘTE ÎN TINE”, Programul gROwth – sunt semnificative din acest punct de vedere.

Nu în ultimul rând, m-aș referi la raportul număr de studenți față de cadre didactice. Acesta se situează în documentele menționate în jurul valorii de 15. Ar părea satisfăcător. În realitate raportul este influențat de scăderea numărului de studenți, ceea ce nu este un aspect pozitiv. Numărul de studenți din România este mai mic decât în celelalte țări ale Uniunii Europene, iar cei cu studii superioare au cea mai mare șansă la angajare, conform datelor prezentate în rapoartele Ministerului Educației Naționale. Nu putem omite, iarăși, nici faptul că în universități, în momentul de față, există un număr mic de cadre didactice tinere. Rezultă că trebuie găsite mecanismele potrivite pentru a crește numărul de studenți – chiar dacă factorul demografic nu ne ajută –, odată cu atragerea de noi cadre didactice în învățământul superior.

În concluzie, un raport privind starea învățământului este un document foarte util, ce poate conduce către concluzii și măsuri care să corecteze minusurile din sistemul de educație.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Bodog Florian Dorel, același Grup parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „«Prima casă», unul dintre programele necesare și eficiente în timpul guvernării PSD–ALDE”.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Programul național „Prima casă” continuă și în anul 2019. Deși s-au vehiculat multe zvonuri că proiectul nu mai poate fi menținut din lipsa fondurilor, vestea s-a infirmat și acum oamenii vor putea beneficia în continuare de acest program. Executivul României a promovat în ultima ședință de Guvern o hotărâre prin care se completează câteva articole din normele de implementare ale programului „Prima casă”.

Se împlinesc astfel 10 ani de la lansarea acestui program. În această perioadă au fost acordate peste 250.000 de garanții de creditare, în valoare totală de 23,4 miliarde de lei, iar numărul persoanelor care au aplicat până la sfârșitul anului trecut a fost de aproximativ 18.000. Ținând cont de aceste cifre, putem afirma cu certitudine că obiectivele pentru care a fost creat acest program au fost atinse.

În mod deosebit în ultimii ani, programul a fost adaptat la tendințele pieței și la nevoile celor interesați, astfel încât beneficiile acestuia să fie optime și cu un efect cât mai pozitiv în piață, dovedindu-se astfel unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale.

Guvernul a înțeles că țintele principale ale programului au fost de a susține activitatea de creditare și de a impulsiona sectorul construcțiilor, ceea ce a generat rezultate benefice asupra activității economice și creării de noi locuri de muncă. De altfel, țara noastră a înregistrat o creștere economică de 7% în 2017, una dintre cele mai mari din statele membre ale Uniunii Europene, 4,1% în 2018 și se estimează o creștere de peste 5% pentru anul în curs.

Unul dintre marile avantaje ale programului îl reprezintă posibilitatea obținerii finanțării în vederea achiziției sau construcției de la zero a unui imobil de o calitate superioară, prin intermediul unei firme specializate. Creditele sunt garantate de statul român până la 50% din valoarea acestora și reprezintă o măsură de susținere a cererii interne a sectorului imobiliar.

În ceea ce privește alocările financiare, în ultimii doi ani acestea au fost foarte generoase. Guvernul a acordat 2,5 miliarde de lei în anul 2017 și 2 miliarde de lei în anul 2018. Aceeași sumă este preconizat a fi alocată și în acest an. Comparativ, în anul 2017 suma prevăzută pentru program a fost cu 30% mai mare decât în 2016, iar în anul 2018 cu aproximativ 20% mai mare decât în același an 2016. Stimați colegi,

România are nevoie de acest program, deoarece, conform datelor Eurostat, în Uniunea Europeană unei persoane îi revin, în medie, 1,6 camere, în timp ce în țara noastră o persoană dispune de numai o cameră. În comparație cu suprafața medie locuibilă de 34 de metri pătrați pe persoană în Europa, România are o medie relativ scăzută pe persoană, de numai 20 de metri pătrați.

Strategia pentru următorii ani a Ministerului Finanțelor Publice este de a crea predictibilitate pentru acest program. S-a avut în vedere un plafon anual de garanții de aproximativ 2,5 miliarde de lei pentru primul an, adică 2017, câte 2 miliarde de lei pentru fiecare din următorii trei ani, 2018–2020, iar pentru ultimul an, 2021, 1,5 miliarde de lei.

Din datele statistice ale programului a reieșit foarte clar că ponderea persoanelor cu vârste de până la 35 de ani care au aplicat pentru obținerea finanțării a fost de aproximativ 80%. Mai mult, venitul mediu al persoanelor care au contractat un credit „Prima casă” a fost semnificativ mai mic comparativ cu venitul mediu al persoanelor care au obținut un credit ipotecar de alt tip, cu aproximativ 15%, în medie, pe toată perioada funcționării programului. Concluzionând, programul a facilitat accesul populației tinere și cu venituri mai reduse la creditul ipotecar.

Motivat de acest fapt, Guvernul dorește ca în acest an să ofere programului un caracter social mai pronunțat, impunând o serie de criterii. Astfel, aplicantul trebuie să fie în vârstă de maximum 35 de ani, iar venitul net să nu depășească 3.000 de lei pe lună. Creșterea veniturilor populației, dar și a puterii de cumpărare, datorită măsurilor de relaxare fiscală, reprezintă principalele argumente pentru aprecierea că trendul crescător manifestat în ultimii ani va continua și pe termen mediu. Intenția Executivului este ca la finele aplicării acestei strategii să fie achiziționate aproximativ 200.000 de noi locuințe sau locuințe consolidate.

## Doamnelor și domnilor,

Programul „Prima casă” a făcut mulți oameni, mai ales tineri, fericiți, asigurându-le nu doar un acoperiș deasupra capului, ci a contribuit în mod determinant și la sporirea calității vieții. Așadar, trebuie să continuăm implementarea acestui proiect, concomitent cu celelalte măsuri din programul de guvernare, pentru ca românii să trăiască mai bine, cât mai aproape de nivelul înregistrat în țările membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ghica Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Klaus Werner Iohannis, candidatul sabotor”.

## Stimați colegi,

Pentru orice român interesat de viața politică și de bunul mers al guvernării din țara noastră acțiunile recente

ale președintelui Klaus Werner Iohannis reprezintă un mare semnal de alarmă. Prin tot ceea ce face și declară, actualul președinte subminează, pe de o parte, democrația și statul de drept, pe care cu multă ipocrizie clamează că le apără, pe de altă parte, guvernarea și economia națională.

La final de mandat, când va fi întrebat ce a făcut pentru români și pentru România, oare ce le va spune alegătorilor? Că s-a luptat cu PSD și Dragnea? Că a apărat statul de drept? Și de cine? De un Guvern legitim și de o majoritate parlamentară aleasă de români, în ciuda dorinței lui și a sistemului pe care îl patronează sau de care depinde?

Din păcate, stimate colege și stimați colegi, Klaus Werner Iohannis pune democrația din România într-o situație imposibilă și, fără să-i pese, pune în pericol dezvoltarea acestei țări și bunăstarea românilor. Oare cum altfel putem interpreta efectele refuzului îndelungat al unui președinte de a numi miniștri absolut competenți în domenii esențiale, precum transporturile și dezvoltarea regională? Cum altfel putem interpreta efectele încercării iresponsabile a lui Klaus Werner Iohannis de a bloca bugetul țării, folosindu-se de motive ridicole?

„Bugetul nu este realist”, spun în cor Klaus Werner Iohannis și forțele de dreapta. Pentru cei care erau obișnuiți cu austeritatea și cu tăierile de investiții, cu închiderile de școli și spitale, cu concedierile de salariați, cu creșterea taxelor sau cu tăierea prestațiilor sociale, bugetul acestui Guvern nici nu are cum să fie realist. Pentru ei un buget în care investițiile cresc cu 47% nu este un buget bun. Pentru ei nu este bine nici dacă vrem să creștem sumele alocate pentru sănătate cu 6 miliarde de lei, iar cele pentru educație cu 9 miliarde de lei. Lor nu le convine nici creșterea salariilor și a pensiilor românilor.

Avem investiții importante care așteaptă să fie puse în practică, avem politici publice, precum cele care vizează pensionarii, copiii sau persoanele defavorizate, care depind de acest buget. Nimeni și nimic nu mai contează însă în lupta disperată pe care Klaus Werner Iohannis și structurile care-l susțin spun că o poartă cu PSD și cu coaliția de guvernare. În fapt, ei au ajuns să se lupte nu cu Guvernul și PSD, ci chiar cu românii.

S-a mai întâmplat ca Legea bugetului să fie verificată de Curtea Constituțională a României și nu s-a întâmplat altceva decât că legea a fost trimisă înapoi la Parlament, pentru că judecătorii nu au niciun fel de prerogative pentru a se pronunța pe fond asupra componentelor bugetului de stat, adică de ce unele ministere primesc anumite sume și altele alte sume. Este cât se poate de clar că președintele Iohannis va cere reexaminarea Legii bugetului de stat, pe care o va primi înapoi la fel de la Parlament și tot va trebui să o promulge.

Și atunci de ce acest joc politic ieftin? De ce această încăpățânare a Domniei Sale de a bloca Guvernul și țara, până la urmă? Răspunsul este cât se poate de simplu: suntem în situația în care Klaus Werner Iohannis, în mod real, bazat pe fapte și acțiuni, nu mai este Președintele României. El se comportă ca și un candidat care a furat startul campaniei și, mai rău, contrar Constituției, ca președinte al PNL. Dacă până acum nu au fost convinși, românii pot vedea acum cine este cu adevărat Klaus Werner Iohannis, cât este de cinic, cât de puțin îi pasă de țară și de oameni și cât de mult îi pasă doar de el însuși și de încă un posibil mandat. Iar românii vor judeca. Până atunci, vă asigur că, în ciuda a ceea ce spune sau face Klaus Werner Iohannis, candidatul sabotor, care nu are nicio jenă în a face rău românilor și României, PSD și majoritatea parlamentară care susține Guvernul vor încerca să-și facă treaba cât pot mai bine și vor continua să obțină rezultate pentru oameni.

Vă mulțumesc.

Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Ghica, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „O mai mare responsabilitate în tratarea bolilor rare”.

Stimate colege și stimați colegi,

În România există periodic crize ale medicamentelor, ceea ce pentru un pacient diagnosticat cu o boală rară reprezintă echivalentul unei condamnări la moarte uneori. Cu atât mai trist cu cât trei sferturi dintre pacienții cu boli rare sunt copii.

Ministerul Sănătății acționează greu în rezolvarea crizelor și mult prea rar în prevenirea lor. Iar, de cele mai multe ori, pentru foarte mulți pacienți este prea târziu. Lipsa imunoglobulinei, a medicamentelor oncologice și a celor pentru boli rare sunt cele mai grave. Este importantă dezvoltarea unei strategii pe termen lung pentru rezolvarea acestei crize. Responsabilitatea Ministerului Sănătății față de pacient este mult prea mare pentru a fi lipsită de profesionalism.

Accesul la medicamente inovatoare este foarte important, însă din 2015, din cauza prețului scăzut și a taxei clawback, peste 2.000 de medicamente au dispărut pur și simplu din România. Astfel că pacienții care au boli rare și scumpe și-au pierdut încrederea că statul îi poate ajuta și își caută vindecarea în afara țării, cu ajutorul donațiilor. Cred că această explozie, pe care o vedem cu toții, a campaniilor de strângere de fonduri pentru diferite tratamente poate reprezenta un indice de incompetență și nepăsare din partea Ministerului Sănătății.

Exact cum am mai spus și cu alte ocazii, din păcate, bolnavii nu se luptă doar cu boala, ci și cu incompetența și birocrația excesivă a statului. Este imperios necesar să depășim aceste blocaje birocratice, care pun în pericol viața pacienților, să dezvoltăm capacitatea de a diagnostica în mod corect pacienții care suferă de boli rare și să le oferim acces neîntrerupt la tratament, creșterea investițiilor în infrastructura medicală de specialitate și accesarea programelor europene dedicate.

Mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Marussi George Nicolae, Grupul parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Voi susține astăzi o declarație politică cu titlul „Drumul european al Republicii Moldova”.

În perioada 22–25 februarie 2019 am participat în misiunea de observatori internaționali care a monitorizat desfășurarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, în cadrul echipei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și împreună cu misiunea OSCE/ODIHR, care a coordonat această misiune internațională și, respectiv, echipa Parlamentului European.

Sunt alegeri pe care le consider, cele din 24 februarie, ca fiind extrem de importante pentru viitorul acestei țări și, contrar a ceea ce unii, mai mult sau mai puțin cunoscători, au afirmat, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, de exemplu, au avut un conținut profund geopolitic și geostrategic, ca dovadă și gradul foarte consistent de implicare a Federației Ruse în manipularea acestor alegeri.

Alegerile, în baza constatărilor pe care le-am putut și eu desprinde din monitorizarea a 12 secții de votare, unele în perimetrul zonei transnistrene, în zona Dubăsari–Anenii Noi, dar și în secțiile special constituite pentru cetățenii care au venit din Transnistria pentru a vota, alegerile, în general, au fost libere și corecte, organizate, spun eu, cu foarte mult efort, cu multă transparență și cu o cooperare deplină a birourilor secțiilor de votare cu observatorii internaționali și naționali, aceștia din urmă incluzând și organizații neguvernamentale foarte serioase, profesioniste, așa cum este cazul Promo-LEX.

Sunt importante concluziile misiunii OSCE/ODIHR, cea care a coordonat. Voi citi pe scurt ceea ce Mátyás Eörsi, cel care este înaltul reprezentant al ODIHR în materie electorală, spunea la conferința de presă din ziua de luni, 25 februarie, odată ce rapoartele observatorilor internaționali au fost centralizate: „Alegerile au oferit o fundație solidă pentru recâștigarea încrederii cetățenilor. Drepturile fundamentale au fost respectate. Numărul mare de formațiuni participante în campania electorală a oferit cetățenilor o mai mare libertate de a alege.” De asemenea, acest înalt reprezentant a trecut în revistă principalele probleme: folosirea, în anumite situații, a resurselor administrative, poate concentrarea mijloacelor media și mai ales turismul electoral – și aici voi face imediat un comentariu –, cu o concluzie foarte importantă: este imperativă formarea Guvernului. Am încheiat citatul pe scurt din raportul misiunii internaționale.

Principala problemă, pe care și personal am remarcat-o, a fost intervenția Federației Ruse, foarte sofisticată și extrem de profesionistă, spun eu – ca de obicei, din păcate –, în cazul treburilor interne ale Republicii Moldova. Am constatat personal, în special în secțiile de votare din Anenii Noi, faptul că a existat un flux foarte, foarte consistent de alegători aduși, organizați, transportați din Transnistria, în general vorbitori de limbă rusă sau exclusiv de limbă rusă, cu coordonatorii lor aflați în fața secțiilor de votare, discret, și cu un număr impresionant de autobuze, autocare, microbuze, noi în general, toate de același tip, cu oameni care au venit, au format cozi imense, au votat și, după aceea, unii dintre ei cereau – în mod greșit, din punctul meu de vedere – altor persoane, observatori din zonă, să li se plătească banii care le-au fost promiși. Am și asistat la o discuție în care observatorului Promo-LEX i s-au cerut de către unul dintre acești votanți vorbitori de limbă rusă cei 20 de dolari promiși.

Au fost operațiuni foarte clar organizate de cei care controlează Transnistria. Și mă refer la Federația Rusă și autoritățile lor și așa-zișii „separatiști”..., așa-zisele „autorități”, care sunt de fapt niște separatiști. Au fost manipulări și interferențe în buna desfășurare a procesului electoral prin intermediul mass-mediei de limbă rusă din Federația Rusă, dar și din Republica Moldova. A fost acțiunea politică, în principal, a Partidului Socialiștilor, conduși în continuare de președintele republicii, domnul Dodon, care este un mic pion pe tabla de șah a lui Vladimir Putin, și multe, multe altele. Deci a fost clar o încercare de distorsionare a rezultatului alegerilor și acest lucru a și influențat alegerile, în special în acele secții uninominale, care au atribuit mandate uninominale pentru Parlament.

Una peste alta însă, aceste alegeri au fost calificate de misiunea de observatori internaționali, în general, libere și corecte și oferă o bază solidă pentru formarea, sperăm, a unei majorități care să continue procesul european. Chiar dacă politic lucrurile par complicate, pentru că practic sunt trei blocuri importante care sunt reprezentate în Parlamentul Republicii Moldova după alegeri – mă refer la Partidul Socialiștilor, care a câștigat alegerile, dar nu are capacitatea de a forma Guvernul, Partidul Democrat, care este partid de guvernământ în clipa de față, și blocul, alianța ACUM –, chiar dacă lucrurile par foarte complicate politic, cred că este datoria de responsabilitate... Și aici ar fi foarte bine dacă partenerii europeni, și, inclusiv, cei din România, ai formațiunilor care au orientare proeuropeană s-ar putea implica și susține atingerea unui grad de înțelepciune, într-un climat politic polarizat, e adevărat, din Republica Moldova, pentru a genera o majoritate proeuropeană.

Nu-i un lucru simplu. Și trebuie să constat, cu regret, faptul că, din România, atât președintele, și aici nu este o surpriză, s-a aflat și se află într-o tăcere totală pe un subiect care interesează în mod profund România, cât și la nivelul Guvernului am constatat o tăcere în acest subiect. Evident că trebuie implicare politică cât mai rapidă și susținere a unei generări, a unei formule de guvernare care să aibă majoritate în Parlament, care în mod cert să continue implementarea atât a Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în plan politic, cât și a acordului de liber schimb economic și continuarea unor necesare reforme de natură democratică în Republica Moldova.

Iată că rușii n-au reușit să câștige, așa cum, din păcate, am constatat că au fost declarații din România, inclusiv din Parlamentul României, din partea unor oameni mai puțin cunoscători, care s-au grăbit, pe aceeași veche istorie, cu oligarhii, cu corupția și așa mai departe. Haștagismele sunt bune acasă, în stradă. În dezbaterea politică în România putem să le discutăm, dar nu trebuie transferate în Republica Moldova. Și sper ca la un moment dat clasa politică românească să aibă mai multă înțelepciune și solidaritate în a gestiona acest tip de subiecte.

Închei solicitând autorităților române, președintelui, Guvernului, o implicare foarte serioasă, împreună cu partenerii europeni, pentru a susține eforturile postelectorale de formare a unui Guvern proeuropean în Republica Moldova. Ne interesează ca ceea ce a fost acum 10 ani,

respectiv sârmă ghimpată pe frontiera de la Prut, să nu mai existe, să nu revină și să le dăm domnului președinte Dodon și aliaților săi ruși un prilej de dezamăgire în perioada următoare.

Mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Cu voia dumneavoastră, voi începe cu câteva remarci la declarația antevorbitorului meu, căruia vreau să-i amintesc că în fraza următoare a raportului se vorbește de „presiuni asupra angajaților din sfera publică, indicii clare de cumpărare a voturilor și utilizarea abuzivă a resurselor de stat. Controlul și proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă au limitat spectrul de opinii prezentate alegătorilor”.

Oligarhii de care PSD–ALDE se face că nu știe sunt cei care au controlat alegerile. Regimul Plahotniuc, susținut deschis de PSD și ALDE... – și văd că domnul Corlățean a plecat din sală, nu vrea să asculte acest lucru –, acești oameni sunt cei care într-adevăr poate că nu au făcut ca Rusia să câștige alegerile, cum s-a spus, dar au făcut în mod clar ca Republica Moldova să piardă alegerile în favoarea oligarhilor și a celor care susțin Rusia. PSD–ALDE nu poate să se depărteze de responsabilitatea pe care o are sprijinind regimul de la Chișinău deschis până în momentul alegerilor și acum încearcă să dea senzația că sprijină un bloc proeuropean.

Cum poate un oligarh ca Plahotniuc să fie considerat de către puterea de la București ca cineva proeuropean?!

Domnilor, treziți-vă, pierdem Republica Moldova!

Aș vrea să trec la declarația politică cu care voiam să vă delectez.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În weekendul acesta am asistat, la Craiova, la un grup de lucru la nivel de experți, experți europeni, pe tema migrației. S-a discutat despre cum poate fi prevenită depopularea și cum pot fi împiedicate fenomene negative care însoțesc exodul pe care-l vedem și în România, cum ar fi traficul de persoane, abuzurile sau exploatarea excesivă în muncă.

O bună parte dintre experții români pe care i-am ascultat nu sunt cu nimic mai prejos decât partenerii lor europeni. Guvernul PSD–ALDE însă nu se ridică nici pe departe la nivelul profesioniștilor care încă mai sunt în România.

În drum spre Craiova, am profitat și am fost prin Slatina, Caracal, Piatra-Olt, am vorbit cu oamenii pe stradă. Toți cei cu care am vorbit pleacă regulat să muncească în străinătate sau vor să emigreze definitiv sau au rude apropiate care sunt în străinătate, lucrează sau trăiesc acolo.

De ce emigrează românii? De ce emigrează oltenii? Mi-au vorbit despre un venit mai bun de care au nevoie. Dar, în afară de asta, practic, toți mi-au vorbit despre fărădelege și de ce fărădelegea îi lipsește pe ei de bunăstare. Mi-au povestit cu amar despre banii statului risipiți de autorități pe investiții păguboase, care nu folosesc la nimic, despre atribuirea contractelor de la buget către unii cu relații, despre angajări pe bani buni la stat ale unor incompetenți, care beneficiază de favoruri. „De ce să stau în țară, să-mi fie băgată mâna în buzunar, ca s-o ducă bine șmecherii cu pile în politică, care nu vor păți niciodată nimic, chiar dacă fură?”, asta mi s-a spus.

România poate avea buni experți în domeniul combaterii problemelor legate de migrație, dar, atâta vreme cât guvernanții din PSD-ALDE au ca prioritate să facă respectabilă fărădelegea, mulți, mult prea mulți oameni cinstiți din România vor fi în continuare siliți să părăsească țara. Soluția pe care o propunem noi, cei de la USR, este simplă: revenirea la o societate unde legea și munca cinstită sunt respectate. Pe 26 mai, la alegerile europarlamentare, oamenii onești pot demonstra că nu suntem o țară de hoți, ci una în care merită să ai încredere, în care merită să investești un vot pentru un viitor decent.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Măsurile de protecție civilă trebuie să se realizeze din timp, pe diferite niveluri organizatorice, zone, localități, de către toate organismele cu responsabilități stabilite de lege. Coordonarea realizării acestor măsuri se face de către inspectoratul pentru situații de urgență al fiecărui județ, prin serviciile de protecție civilă. Aceste misiuni sunt asemănătoare celor ale structurilor de protecție civilă din țările euroatlantice, indiferent de subordonarea lor: la Ministerul Apărării Naționale, la Guvern, la Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne.

## Stimați colegi,

De la această tribună, cu ocazia sărbătoririi a 86 de ani de la înființarea protecției civile în România, urez întregului personal militar și civil care-și desfășoară activitatea în sistemul protecției civile cele mai călduroase felicitări, sănătate, mult succes în îndeplinirea misiunilor care îi vor reveni, bucurii și îndeplinirea tuturor dorințelor, alături de cei dragi!

Vă mulțumesc. Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – PSD Tulcea.

## Mulțumim, domnule senator.

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua protecției civile”.

În prag de primăvară, la 28 februarie, se sărbătorește Ziua protecției civile din România, eveniment care a prilejuit rememorarea momentului istoric care a consfințit înființarea apărării pasive din România, prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, având ca scop să limiteze efectele bombardamentelor aeriene asupra populației sau resurselor teritoriului, prin protecție directă sau micșorând eficacitatea atacurilor aeriene.

Deși apărarea pasivă ia naștere la 28 februarie 1933, totuși acțiuni pentru protecția cetățenilor și a bunurilor materiale împotriva efectelor, atacurilor din aer sau de altă natură ale agresorului s-au desfășurat chiar și în Primul Război Mondial, dar și mai înainte, astfel ca în cel de-al Doilea Război Mondial activitățile de apărare pasivă să se intensifice și mai mult, aducându-și o contribuție deosebită la salvarea numărului mare de vieți omenești și bunuri materiale afectate de bombardamente.

Protecția civilă este o componentă a sistemului securității naționale, care a apărut ca o necesitate în asigurarea protecției forțelor necombatante și și-a extins domeniul de activitate odată cu folosirea armelor de distrugere în masă, cu efecte distrugătoare nu numai asupra militarilor, ci și asupra populației civile. Protecția civilă reprezintă un ansamblu integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnico-operative, cu caracter umanitar și informare publică, planificare, organizate și realizate, potrivit legii, în scopul prevenirii, reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației, bunurilor și mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență, conflictelor armate și înlăturării operative a urmărilor acestora și asigurării condițiilor necesare supraviețuirii populațiilor afectate.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL, iar după Domnia Sa vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Titlul declarației mele politice de astăzi este următorul: „Să acordăm tuturor eroilor națiunii române recunoștința și protecția necesare, la înălțimea jurământului față de România!”.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Una dintre componentele principale ale politicii României în plan extern o reprezintă îndeplinirea angajamentelor asumate față de organismele internaționale de securitate, Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.

Cadrul legal actual nu acoperă în întregime recunoașterea meritelor personalului participant la misiuni și de cultivare a spiritului de solidaritate și camaraderie față de cei care au făcut sacrificii pe câmpul de luptă sau în alte misiuni specifice obiectului de activitate. Imposibilitatea menținerii în activitate a persoanelor clasate „inapt” pentru serviciul militar sau civil ori încadrate în grad de invaliditate are efecte negative majore asupra sănătății și moralului personalului tuturor structurilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Astfel, lipsa unor norme legale, suprapusă momentului întoarcerii din misiune a celor care au dobândit invalidități din cauza acțiunilor militare ori a altor misiuni specifice la care au luat parte în teatrele de operații sau pe teritoriul statului român, impune adoptarea de măsuri imediate pentru instituirea cadrului juridic necesar situațiilor extraordinare prezentate.

Așadar, la acțiunile militare din teatrele de operații sau alte misiuni specifice din afara statului român, dar și de pe teritoriul național acționează nu numai forțe armate ale Ministerului Apărării Naționale, cadre militare, soldați, gradați profesioniști și personal civil, ci și personal militar, funcționari publici cu statut special și personal civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale. În forma actuală, Ordonanța de urgență nr. 82/2006 reglementează doar recunoașterea meritelor personalului MApN participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, nu ale întregului personal din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională, deși aceștia sunt camarazi la misiunile la care participă pe teritoriul național, dar și în afara acestuia, în misiuni comune sau specifice fiecărui domeniu de activitate.

În concluzie, având în vedere cele prezentate mai sus, am depus, în calitate de senator, la Senatul României o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 82/2006, astfel încât pentru situații similare să fie acordat tratament egal, fără discriminare, respectiv recunoașterea meritelor întregului personal din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională participant la acțiuni militare sau alte acțiuni specifice desfășurate în teatrele de operații sau din afara statului român, dar și pe teritoriul național și acordarea acelorași drepturi acestuia și urmașilor celui decedat.

Doamnelor și domnilor senatori,

Jurământul militar – legământul sacru față de țară este următorul: „Jur credință patriei mele, România! Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții! Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare! Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Închei prin a adresa rugămintea tuturor senatorilor și deputaților din Parlamentul României de a se implica activ în dezbaterea propunerii mele legislative mai sus menționate, astfel încât prin forma finală a Legii de modificare și completare a Ordonanței de urgență nr. 82/2006 să acordăm tratament egal tuturor eroilor, la înălțimea jurământului lor față de țară. Nicolae Iorga spunea: „Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputință să-l răsplătești.” Această inițiativă legislativă, doamnelor și domnilor senatori, măcar recunoaște și protejează toți eroii României.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Vela, senator, Partidul Național Liberal, Circumscripția județului Caraș-Severin.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Și se pregătește ulterior domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu, Grupul parlamentar al ALDE.

Obiectul declarației politice de astăzi: „Candidatul PNL la prezidențiale, Klaus Iohannis, blochează investițiile pentru comunitățile locale din fiecare județ”.

Stimate colege și stimați colegi,

Bugetul pe 2019, care conține toate resursele financiare necesare pentru continuarea etapei a II-a a Programului național de dezvoltare locală, care prevede investiții în comunitățile din mediul rural pentru drumuri, canalizare, apă, gaze, școli, dispensare și grădinițe, elemente vitale pentru reducerea decalajelor față de oraș, s-a blocat din cauza ambițiilor electorale ale candidatului PNL la alegerile prezidențiale din 2019, domnul Klaus Iohannis.

În fiecare zi, practic, se amână construcția a câte 40 de noi creșe sau grădinițe. Atât ne costă toana lui Iohannis

de a bloca bugetul de stat. Guvernul a alocat pentru 2019 circa 5 miliarde de euro pentru investiții noi. Acestea însă nu pot fi demarate, pentru că Iohannis pune bețe-n roate Guvernului PSD. Este primul Președinte al României care contestă bugetul propriei țări la Curtea Constituțională. Asta înseamnă că în fiecare zi lucrătoare din 2019 care trece fără buget adoptat valoarea medie a investițiilor întârziate în România este de 20 de milioane de euro. Dar pe Iohannis nu îl interesează investițiile și economia, ci doar campania sa electorală.

## Stimate colege și stimați colegi,

Dacă ar fi mai puține lupte politice și mai puține bețe-n roate din partea președintelui, am putea face chiar mai multe lucruri, adică să majorăm, așa cum am promis, alocațiile pentru copii cât mai repede, să creștem punctul de pensie și salariile în acord cu legile adoptate de Parlament și să realizăm toate celelalte obiective de investiții din domeniul educației, sănătății și transporturilor. Bugetul adoptat de Parlament este un buget pentru investiții. Românii au cerut investiții. Vor avea deci investiții, atât la nivel național, cât mai ales la nivel local. În același timp, PSD s-a ținut de cuvânt și a construit bugetul pentru acest an cu toți banii necesari pentru pensii și salarii, inclusiv pentru majorările prevăzute pentru anul 2019.

Toate aceste realități pe care vi le-am prezentat au fost blocate însă de domnul președinte Iohannis, care, din motive electorale, nu dorește ca PSD să pună în aplicare angajamentele pe care și le-a luat față de cetățenii din fiecare județ și a atacat Legea bugetului de stat și pe cea a bugetului asigurărilor sociale la Curtea Constituțională a României. În opinia mea, este clar pentru toți românii că președintele Iohannis nu se pricepe la economie și nici nu-l interesează. Dânsul pune pe primul loc interesul său politic, al doilea mandat la Cotroceni, în dauna cetățenilor care așteaptă să se finalizeze toate proiectele de investiții începute de coaliția PSD-ALDE.

Mai sunt multe investiții de realizat în țara noastră astfel încât fiecare comunitate locală să ajungă la nivelul de dezvoltare al satelor și orașelor din cele mai puternice state din Uniunea Europeană, însă ne îndreptăm în această direcție prin măsurile și programele pe care le-am implementat în cei doi ani de guvernare. Milioane de români din satele și comunele României au condiții de viață îmbunătățite grație programelor PNDL 1 și 2, inițiate de PSD și aplicate cu consecvență an de an de miniștrii socialdemocrați.

Sunt convinsă că românii știu ce vor face la cele două rânduri de scrutine electorale din acest an, când vor avea de ales între candidații PSD, care și-au respectat angajamentele și au majorat veniturile pentru toate categoriile sociale și au început investiții importante în fiecare localitate din țară, și candidații PNL și ai celorlalte partide de opoziție, care s-au opus de fiecare dată proiectelor și legilor inițiate de actuala coaliție de guvernare, PSD-ALDE.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu Dorin Valeriu, Grupul parlamentar al ALDE.

Se pregătește domnul senator Tánczos Barna, Grupul parlamentar al UDMR.

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Într-o perioadă când justiția suferă, salvarea o reprezintă medierea”.

Stimați colegi,

Asistăm în ultima perioadă la o dezbatere în spațiul public despre justiție, dezbatere care a căpătat accente dramatice și unde foamea de scenarii care de care mai fanteziste a creat o falie greu de acoperit în societatea românească. Cu voia sau fără voia lor, sute de mii de români sunt obligați să se poziționeze de o parte sau de alta a taberelor formate, deși aceste tabere au fost conturate în funcție de puterea de convingere sau argumentația fiecăruia. Oamenii preiau pozițiile conflictuale ale unora dintre părți, preiau parte din argumentația lor, se raliază la puncte de vedere neverificate și, atunci când specialiștii încearcă să explice, nu mai au răbdarea să asculte și să discearnă conform propriilor convingeri și experiențe.

Astfel, justiția statală a devenit mărul discordiei, profesioniștii în justiție au fost puși în situația de a protesta împotriva unor măsuri, alții să protesteze împotriva protestatarilor. Asistăm la un război în comunicate de presă și de declarații, situație de natură să destabilizeze întregul sistem. Nici partenerii europeni nu văd cu ochi buni această situație și există posibilitatea ca unii dintre aceștia chiar să fie interesați ca României să nu îi meargă bine, din diverse rațiuni.

Acum plătim tribut lipsei de voință legislativă în reglementarea metodelor alternative de rezolvare a disputelor, lipsei de voință în a avea un cadru solid pentru cele reglementate deja, cum este medierea. Proiectul de modificare a Legii medierii a avut un parcurs de peste trei ani în Parlament și nici acum nu s-a încheiat, după recenta decizie de neconstituționalitate.

Dacă România ar fi avut un cadru legislativ solid în domeniu, o mediere funcțională, dacă am fi reglementat și alte metode alternative la justiția statală, situația de azi cu privire la acest sistem nu ar mai fi fost atât de grea. Nu ar fi existat taberele pro și contra în rândul românilor, pentru că am fi avut aceste debușee, care ne-ar fi asigurat accesul la propriile alegeri în privința modului de rezolvare a problemei. Treptat, justiția statală ar fi ajuns ultima în preferințele românilor, însă inerția și monopolul statului pe justiție au sugrumat aceste opțiuni precum medierea.

Acum este timpul de dezbatere și decizie, este momentul să vedem că monopolul statului nu este opțiunea corectă și că medierea este alternativa reală!

Vă mulțumesc.

Senator Bădulescu Dorin Valeriu.

Mulțumim, domnule senator.

Și o ultimă intervenție, a domnului senator Tánczos Barna, Grupul parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Declarația politică este intitulată „Simbolurile naționale ale comunității maghiare din România”.

În perioada 22–23 februarie anul curent a avut loc la Cluj cel de-al 14-lea Congres al Uniunii Democrate Maghiare din România. Dincolo de importanța dată de realegerea

președintelui uniunii, evenimentul a fost o ocazie excelentă pentru reiterarea valorilor și principiilor de bază ale activității noastre politice. Reprezentarea intereselor comunității maghiare din România a fost și rămâne fundamentul activității noastre politice interne și internaționale. În cei 30 de ani de activitate, uniunea noastră a rămas fidelă acestor valori și principii și am rămas consecvenți în găsirea soluțiilor democratice în reprezentarea acestor interese.

În această idee și având în vedere recentele atacuri la adresa simbolurilor comunității noastre, am aprobat la congresul sus-menționat o hotărâre. Voi da citire acestei hotărâri, pentru a o avea ca bază de discuție în toate dezbaterile legate de această problemă:

„Hotărâre privind simbolurile naționale ale comunității maghiare din România

Comunitatea maghiară din România este parte integrantă a națiunii maghiare, prin urmare își asumă simbolurile și însemnele acesteia, dar dispune și de simboluri proprii. Temeliile principale ale identității noastre naționale sunt acele simboluri care disting națiunea maghiară și, în cadrul acesteia, pe maghiarii din Transilvania de alte națiuni și prezintă, într-un mod unic, particularitățile maghiarilor pentru întreaga lume.

Având în vedere faptul că legislația românească permite comunităților minorităților naționale să utilizeze propriile simboluri naționale și îngrijorați de amploarea crescândă a procedurilor judiciare din ultimii ani în acest domeniu, Uniunea Democrată Maghiară din România, în calitate de reprezentant legitim al comunității maghiare în Parlamentul României, în vederea declarării simbolurilor noastre naționale și a utilizării corecte a acestora, adoptă următoarea hotărâre:

1. Simbolul național al comunității maghiare din România sunt culorile naționale ale maghiarilor: roșu, alb, verde. Steagul comunității maghiare este alcătuit din trei benzi orizontale de lățime egală, având, de sus începând, culorile roșu, alb și verde.