Aurelia Cristea

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să mă adresez în declarația mea politică de astăzi și să fac o referire la ceea ce înseamnă atragerea fondurilor europene.

O secundă, o să-mi cer scuze, că am o problemă cu tableta.

## Stimați colegi,

La 1 ianuarie 2013, România a sărbătorit șase ani de la aderarea la Uniunea Europeană. După mai bine de jumătate de deceniu, petrecut în structurile europene, poate că a sosit timpul să analizăm cum au decurs acești ani europeni pentru România și care este direcția spre care ne-am îndreptat.

Dintre statele membre ale Uniunii Europene, țara noastră a înregistrat cea mai slabă absorbție a fondurilor în intervalul 2007–2013, situându-se la ora actuală la o rată a absorbției de aproape 12%, clasându-se astfel pe ultimul loc.

Chiar și președintele Traian Băsescu s-a declarat de nenumărate ori nemulțumit de gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene, acesta recunoscând recent printr-o declarație că „a avut greutăți enorme în a convinge că putem cheltui mai mult”. Dar oare cine a coordonat din umbră guvernele ultimilor ani și cui i se datorează acest eșec politic și managerial? Traian Băsescu și Guvernele PDL nu au fost interesați cu adevărat de demararea unor proiecte reale pe fonduri europene care să aducă în România fluxuri financiare nerambursabile. În schimb, miniștrii PDL au demarat și au derulat nenumărate proiecte generatoare de costuri, nu de plusvaloare, cu finanțare de la bugetul de stat. S-o fi datorând această realitate faptului că este mai ușor ca din fondurile bugetare să poți întreține o clientelă politică? Sau a fost mai simplu să ne amanetăm viitorul?

Accesarea fondurilor europene destinate țării noastre pentru perioada 2007–2013, pentru cele șapte programe operaționale (Transport, Mediu, Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Competitivității Economice, Dezvoltarea Capacității Administrative și Asistență Tehnică), consemnează, din păcate, un eșec inedit în Uniunea Europeană. Concluzia monitorizării Comisiei Europene este una sumbră: „sistemul de management și control a funcționat necorespunzător”.

Măsurile pe care le-a propus Cabinetul Ponta au vizat tocmai îmbunătățirea sistemului de verificare a achizițiilor publice derulate în proiectele finanțate din instrumentele structurale în 2012. A fost creat cadrul legislativ, instituțional și procedural pentru funcționarea mecanismului de verificare a procedurilor de achiziții publice, astfel încât să se realizeze condițiile necesare pentru prevenirea presuspendării programelor operaționale și evitarea pe viitor a unor blocaje în implementarea programelor.

La sfârșitul anului trecut, ca urmare a acceptării de către Guvernul României a unor corecții financiare forfetare propuse de Comisia Europeană, pentru acele programe la care s-au înregistrat deficiențe în verificarea procedurilor de achiziție publică s-a evitat dezangajarea unor fonduri din alocarea 2007–2013 pentru România.