Doina Elena Federovici

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o, foarte sugestiv, „Fenomenul vânzării terenurilor către străini: nu se mai cumpără cu hectarul, ci cu ferma!”.

Distinși colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să mă refer la un subiect care în ultimele luni a captat atenția mass-mediei și a opiniei publice. Fără a mă referi la vreun caz particular, aș dori să vă vorbesc despre un fenomen imposibil de stopat, și anume cel al vânzării terenurilor către străini.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din Uniunea Europeană să cumpere terenuri agricole în țară. Acest demers a modificat regimul existent până la finele anului 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

În ultimii zece ani, România a devenit un pol de atracție pentru investitorii italieni, nemți, olandezi, danezi sau britanici care vor să facă agricultură pe teritoriul țării noastre. Din totalul de 14,5 milioane de hectare, cât reprezintă suprafața agricolă a României, circa 65% sunt terenuri arabile, adică 9,5 milioane de hectare. Din această întindere destinată exploatării agricole, circa 10% sunt deținute astăzi de străini. Potrivit informațiilor care circulă în piață, investitorii străini dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren arabil și lucrează în arendă sau în concesiune încă un milion de hectare.

Străinii își continuă extinderea prin achiziții de noi terenuri sau chiar de ferme. Cel mai recent exemplu este cel din județul Botoșani, unde, în doar o singură săptămână, un cetățean american a cumpărat 10.000 de hectare. Acest comportament este foarte mult încurajat de faptul că în prezent în România prețul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, în vreme ce în țările Uniunii Europene depășește și 30.000 de euro.

Așadar, astăzi ne confruntăm deja cu un fenomen imposibil de stopat, dacă nu se face ceva urgent, iar semnalul de alarmă este tras de președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, care a întreprins demersuri pentru a schimba legea care a liberalizat piața funciară. Săptămâna trecută au fost transmise adrese către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care se solicita rediscutarea Legii nr. 17/2014, deoarece vânzarea terenurilor este o problemă a României, și nu a comunității europene.

Categoric, înțelegem faptul că nu putem refuza vânzarea terenurilor către cetățenii europeni, însă putem fi mai atenți cu condițiile referitoare la cei care cumpără teren, pentru a-l folosi în scop agricol, astfel încât să împiedicăm folosirea lor în scop speculativ. Comisia Europeană nu este împotriva unor restricții, câtă vreme acestea sunt înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru.