Ion Rotaru

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „15 mai – Ziua Internațională a Familiilor”.

Acum 19 ani, Națiunile Unite au proclamat anul 1994 drept An Internațional al Familiilor, ca reacție la schimbările economice și sociale care își puneau amprenta asupra structurii și stabilității familiilor, în toate regiunile lumii.

De atunci, comunitatea internațională celebrează în fiecare an, la 15 mai, Ziua Internațională a Familiilor. Este un bine-venit prilej de reflecție cu privire la evoluția și rolul familiei în societatea contemporană, la procesele sociale, economice și demografice care o afectează și, nu în ultimul rând, la modalitățile prin care familiile pot fi ocrotite și susținute.

Unul dintre principiile pe care se fundamentează Programul de guvernare 2013–2016 este cel al protejării și încurajării familiei prin facilitarea accesului la locuințe decente, la educație și sănătate de calitate, la infrastructură și comunicații moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Este evident că rolul și structura familiei influențează în cel mai înalt grad binomul populație-dezvoltare și viitorul demografic al oricărei țări. Nu întâmplător, în preajma celei de-a 20-a aniversări a Conferinței de la Cairo, în contextul evaluărilor privind stadiul realizării obiectivelor globale ale populației și dezvoltării, statele lumii, alături de agențiile și programele specializate ale ONU, acordă o atenție specială familiei.

Astfel, la sfârșitul lunii aprilie, în pregătirea Conferinței Europene a Populației, din luna iulie a acestui an, Fondul ONU pentru Populație și Comisia Economică ONU pentru Europa au organizat, la București, o reuniune la nivel de experți, consacrată, în bună parte, familiei, eveniment la care a fost reprezentată și Subcomisia senatorială pentru populație și dezvoltare.

Dezbaterile s-au axat pe caracteristicile actuale ale familiilor în țările de pe continentul european, pe factorii economici și sociali care își pun amprenta asupra statutului și bunăstării familiei și asupra stării de sănătate a membrilor ei.

Una dintre provocările identificate – și care ne privește în mod direct, în calitate de parlamentari – vizează legislația

țărilor din regiune, mai precis măsura în care cadrul legislativ reflectă și este adaptat la diversitatea de structuri și alcătuiri ale familiilor și le asigură o protecție eficientă.

Statisticile naționale din ultimii ani avertizează că familia românească devine tot mai fragilă din cauza sărăciei, educației precare, alcoolismului, violenței domestice sau a separării membrilor săi, ca urmare a emigrației economice.

Iată și câteva elemente concrete în susținerea acestei constatări:

Ratele nupțialității și, respectiv, divorțialității evoluează de multă vreme pe un trend negativ. Spre exemplu, prin comparație cu luna ianuarie 2012, numărul căsătoriilor în luna ianuarie 2013 a fost cu 291 mai mic, în timp ce numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive a fost cu 82 mai mare.