Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului din 14 mai 2013. Începem cu sesiunea de declarații politice.

Timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupuri parlamentare după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 33 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

- senatori independenți – 1 minut.

Începem cu declarația politică susținută, din partea Grupului parlamentar al PSD, de domnul senator Bodog Florian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grigoraș Viorel.

Bună dimineața! Domnule președinte, Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Creșterea calității serviciilor de sănătate”.

Sănătatea este unul dintre pilonii de bază ai statului bunăstării. Este un domeniu strategic și de o importanță vitală atât pentru prezentul, dar mai ales pentru viitorul țării noastre.

Personal, cred că un stat responsabil, un stat social și al bunăstării are obligația de a se concentra în mod prioritar asupra politicilor din acest domeniu. Sănătatea este vitală pentru bunăstarea țării noastre!

Toți cei care cred în rolul major pe care serviciile publice îl au în cadrul societății noastre trebuie să se gândească în permanență la îmbunătățirea acestora. În România, oamenii au adunat multă frustrare și multe nemulțumiri cauzate de neputința pe care au simțit-o de multe ori atunci când au avut de-a face cu servicii medicale care nu răspund nevoilor lor sau, mai grav, nu sunt în stare să îi ajute.

Singura alegere pe care putem să o avem este de a vedea cu ce să începem reforma. Și pentru că, probabil, nu există în România ultimelor decenii un cuvânt mai abuzat și

mai uzat decât „reforma”, aș vrea să spunem oamenilor că nu schimbarea, ci statul pe loc este inamicul serviciilor publice eficiente și responsabile pe care ei le așteaptă.

Cele trei principii ale reformei reale și cu efecte durabile, în care eu cred, sunt următoarele:

1. Orice reformă poate avea succes dacă este generată de nevoile și provocările actuale, dar și viitoare cu care sistemul nostru sanitar se confruntă.

2. Schimbarea va fi sustenabilă doar în condițiile în care, prin procesul de reformă, domeniul sănătății este și mai mult responsabilizat în relația cu pacientul.

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ghilea Gavrilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi este intitulată „«Drumul morții» în Parlamentul României”.

Stimați colegi,

Recurgem astăzi, noi cei direct afectați de circulația pe „drumul morții”, la un gest de solidaritate cu familiile victimelor, dar și cu cei care au cerut în nenumărate rânduri finanțare pentru acest tronson periculos.

„Drumul morții” este denumirea primită de DN 29 Botoșani–Suceava în urma sutelor de accidente, multe soldate cu pierderi de vieți omenești, însă bilanțul tragic al acestui sector de drum național nu a impresionat, se pare, de-a lungul vremii, pentru că sunt ani buni de când este sărit la acordarea finanțării. Ultima lovitură a fost mutarea pe alte obiective de investiții a sumelor acordate, chiar dacă s-a ajuns până în faza licitației pentru construcția propriu-zisă. Reabilitările cu diferite ocazii sunt total insuficiente și ineficiente, rezultatul fiind numărul în creștere al accidentelor rutiere din cauza calității deplorabile a covorului asfaltic.

Am pus întrebări la Compania de drumuri, ministrului Dan Șova, premierului. Mi s-a explicat frumos că nu sunt bani.

Cu toată înțelegerea pentru acest aspect, vă mărturisesc că nu pot accepta răspunsurile atâta vreme cât drumul acesta face victime în continuare, cu atât mai mult cu cât sunt fonduri de rezervă. Avem proiecte mai puțin urgente care primesc finanțare și există drumuri care nu pun în pericol viața, dar care intră anul acesta în reparații.

Am învățat că insistența dă roade, așa că promit că voi insista, alături de colegii mei parlamentari din zona Botoșani–Suceava, și că vom folosi toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru a mobiliza autoritățile să înlăture un real pericol. Și facem asta conștienți fiind de absurdul situației, având în vedere că vorbim despre o porțiune de 40 de kilometri – 20 de kilometri pe teritoriul județului Botoșani, 20 de kilometri pe teritoriul județului Suceava –, care nu presupune un efort bugetar imposibil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este „De ce ni se spune că o ducem mai bine când, de fapt, o ducem mai prost?”.

Deși sunt reprezentant al opoziției parlamentare, mă văd nevoit să recunosc că premierul Victor Ponta începe să-și respecte promisiunile.

Am constatat acest veritabil paradox după ce, la recent încheiatul Congres al PSD, premierul a anunțat că, începând chiar de azi, formațiunea pe care o conduce va intra în campanie electorală pentru europarlamentarele de anul viitor.

Ultimele acțiuni guvernamentale mă îndreptățesc să cred că premierul a spus adevărul: lucrurile stau întocmai.

Astfel, săptămâna trecută, Guvernul a decis să majoreze cuantumul ajutoarelor sociale începând cu 1 iulie 2013. Motivul? Cofinanțarea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică și creșterea prețului la energie electrică și gaze naturale. În realitate, nimic altceva decât un pumn de praf în ochii categoriilor sociale vulnerabile, dar poate tocmai de aceea atât de ușor de manipulat.

Prețurile la utilități s-au ajustat succesiv de mai multe ori în ultimul an, dar creșterea cuantumului unor ajutoare sociale vizează doar majorarea tarifelor la electricitate și gaze, care va urma în vara și în toamna acestui an.

Întâmplarea a făcut ca tocmai săptămâna trecută să marcăm un an de la instalarea primului Cabinet Ponta. Cu acest prilej, PDL și-a făcut datoria de onoare față de electorat, lansând o nouă carte neagră a guvernării, un rechizitoriu dur, dar real asupra evoluției socioeconomice din perioada mai 2012 – mai 2013.

În document s-a demonstrat cu date statistice incontestabile că, sub guvernarea USL, nivelul de trai al românilor s-a deteriorat în mod alarmant. Astfel, așa-numita reîntregire a salariilor nu le-a adus bugetarilor niciun leu în plus în buzunare, ci doar iluzia unor venituri mai mari. În realitate, creșterea accelerată a prețurilor la principalele produse alimentare, dar și la carburanți sau utilități a risipit această iluzie, aducându-i pe români în pragul disperării.

Cât de cinic trebuie să fii ca guvernant atunci când îți amăgești cu bună știință poporul, alimentându-i iluzia că o duce mai bine când, de fapt, el o duce mai prost?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Țapu-Nazare Eugen.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „15 mai – Ziua Internațională a Familiilor”.

Acum 19 ani, Națiunile Unite au proclamat anul 1994 drept An Internațional al Familiilor, ca reacție la schimbările economice și sociale care își puneau amprenta asupra structurii și stabilității familiilor, în toate regiunile lumii.

De atunci, comunitatea internațională celebrează în fiecare an, la 15 mai, Ziua Internațională a Familiilor. Este un bine-venit prilej de reflecție cu privire la evoluția și rolul familiei în societatea contemporană, la procesele sociale, economice și demografice care o afectează și, nu în ultimul rând, la modalitățile prin care familiile pot fi ocrotite și susținute.

Unul dintre principiile pe care se fundamentează Programul de guvernare 2013–2016 este cel al protejării și încurajării familiei prin facilitarea accesului la locuințe decente, la educație și sănătate de calitate, la infrastructură și comunicații moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Este evident că rolul și structura familiei influențează în cel mai înalt grad binomul populație-dezvoltare și viitorul demografic al oricărei țări. Nu întâmplător, în preajma celei de-a 20-a aniversări a Conferinței de la Cairo, în contextul evaluărilor privind stadiul realizării obiectivelor globale ale populației și dezvoltării, statele lumii, alături de agențiile și programele specializate ale ONU, acordă o atenție specială familiei.

Astfel, la sfârșitul lunii aprilie, în pregătirea Conferinței Europene a Populației, din luna iulie a acestui an, Fondul ONU pentru Populație și Comisia Economică ONU pentru Europa au organizat, la București, o reuniune la nivel de experți, consacrată, în bună parte, familiei, eveniment la care a fost reprezentată și Subcomisia senatorială pentru populație și dezvoltare.

Dezbaterile s-au axat pe caracteristicile actuale ale familiilor în țările de pe continentul european, pe factorii economici și sociali care își pun amprenta asupra statutului și bunăstării familiei și asupra stării de sănătate a membrilor ei.

Una dintre provocările identificate – și care ne privește în mod direct, în calitate de parlamentari – vizează legislația

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la microfon pe domnul senator Țapu-Nazare Eugen și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Valeriu Todirașcu.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Miercurea trecută, pe 8 mai, Camera Deputaților, instanță parlamentară decizională în acest caz, a adoptat, cu o zdrobitoare majoritate – 293 de voturi pentru, două împotrivă și 5 abțineri –, Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, inițiat de 28 de colegi parlamentari reprezentând toate partidele politice. Proiectul, devenit acum parte componentă a legii menționate, a fost atent dezbătut și, pe bună dreptate, adoptat anterior și de Senat.

Modificarea de substanță pe care noul text de lege o aduce nu poate scăpa atenției nimănui care este preocupat cu adevărat de soarta conaționalilor noștri, celor cărora, prin însăși evoluția istorică a neamului în întregul său sau doar prin destin personal, le-a fost hărăzit să trăiască dincolo de fruntariile statului român, așa cum se înfățișează ele astăzi.

În acest moment, prin români de pretutindeni îi cuprindem legal pe toți aceia care își asumă identitatea culturală românească, persoane de origine română și aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, locuind în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați. Legea înregistrează 25 de astfel de denumiri regionale, de la „armâni” la „macedoarmâni”, fără a exclude și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic.

Am convingerea că sunt în asentimentul dumneavoastră, indiferent de partidul din care fiecare dintre noi face parte în Senat, să salutăm cu mare satisfacție modificarea legii în discuție. Nu intenționez aici să glosez pe această temă extrem de sensibilă pentru identitatea noastră națională și nici nu doresc să fac apel la cuvinte mari, dar o realitate se impune evidenței.

Legea astfel amendată face, pe de o parte, o mare reparație istorică, în deplin acord cu concluziile oamenilor de știință – și aici mă refer la autorități în materie, la părerea lor

exprimată, în frunte cu Academia Română și institutele ei specializate –, iar, pe de altă parte, ea pune la dispoziția autorităților statului român un instrument esențial care îi permite reluarea unei politici de veche și benefică tradiție practicată încă de la începuturile statului modern român sub Cuza Vodă, și anume protejarea și conservarea culturallingvistică a elementului românesc aflat în jurul României sau în alte zări mai îndepărtate față de țara-mamă.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florea Voinea.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se numește „Referendumul din 2009 și realizarea numărului maxim de 300 de parlamentari”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Au trecut aproape patru ani, respectiv 1.269 de zile, de când cetățenii României și-au exprimat voința suverană în cadrul referendumului consultativ din anul 2009 privind alegerea unui număr maxim de 300 de parlamentari și a unui Parlament unicameral, referendum care a fost declarat valid și obligatoriu de către Curtea Constituțională.

Având în vedere că alegerile parlamentare din 2012 au rezultat în creșterea numărului de parlamentari, în disprețul total al rezultatului referendumului din 2009, și probabilitatea mică de validare a unei noi Constituții care să includă modificările cerute de rezultatul referendumului, solicit respectuos Președintelui României, domnul Traian Băsescu, să apeleze la Curtea Constituțională pentru rezolvarea conflictului de natură constituțională care a apărut între Președintele României, ca inițiator al referendumului din anul 2009, și Parlament, ca urmare a faptului că Parlamentul nu a modificat Legea nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului în sensul alegerii unui număr maxim de 300 de parlamentari.

Această solicitare pe care o adresez Președintelui României se bazează pe prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora – art. 34 alin. (1): „Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”

Totodată, în sensul celor de mai sus, mă adresez respectuos și domnului profesor universitar Anastasiu Crișu, avocatul poporului, cu solicitarea de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii

nr. 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, care a devenit neconstituțională în urma validării referendumului din 2009.

Adresez această solicitare în temeiul dispozițiilor art. 11 alin. (1) punctul A lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv al dispozițiilor art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, în conformitate cu care avocatul poporului „poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor”.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit la microfon pe domnul senator Florea Voinea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Liviu Tomoiagă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Titlul declarației politice: „ _Argumentum ad ignorantiam_ ”.

În luna martie a acestui an, am adresat ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, și ministrului muncii, doamna Mariana Câmpeanu, o interpelare care avea ca obiect situația unor cabinete de expertiză medicală a capacității de muncă, evacuate din incinta unităților spitalicești în care funcționau conform dispozițiilor legale. Sub pretextul efectuării unor lucrări de reparații, anumite cabinete de expertiză medicală au fost somate să părăsească spațiile ocupate, ceea ce implică cheltuieli bugetare nejustificate și perturbarea activității. Și dădeam exemplele unor județe precum Constanța și Maramureș, pe lângă altele aflate în aceeași situație.

Reamintesc că sistemul românesc de expertiză medicală este o componentă a sistemului de asigurări sociale garantat de Guvernul României și aflat sub controlul acestuia. Activitatea serviciilor de expertiză medicală a capacității de muncă se adresează și apără interesele unor categorii sociale defavorizate, ale unor oameni al căror numitor comun este incapacitatea de muncă, așa cum sunt și cei peste 750.000 de pensionari de invaliditate din sistemul public de pensii.

Mulțumesc, pe această cale, doamnei ministru Câmpeanu pentru răspunsul descriptiv-evaziv pe care l-a formulat și în care a omis deliberat să răspundă la întrebarea punctuală cu privire la demersurile concrete făcute de reprezentanții ministerului pe care-l conduce pentru rezolvarea problemei locației cabinetelor de expertiză medicală.

Din ceea ce nu a răspuns, reiese că atât doamna ministru, cât și ceilalți responsabili din minister habar nu aveau de această situație. Dar este de înțeles lipsa de interes arătată problemei, având în vedere faptul că doamna ministru este beneficiara unei pensii de limită de vârstă, și nu a unei pensii de invaliditate.

Cu aceeași ocazie am aflat un lucru surprinzător: conducerea Ministerului Sănătății este disputată de două persoane. Spun aceasta deoarece am primit două răspunsuri, unul dintre ele fiind o reală surpriză, iar celălalt o revelație.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la microfon pe domnul senator Tomoiagă Liviu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Bună ziua!

Declarația mea politică se numește „Situația apiculturii românești și a rolului instituțiilor statului în sprijinirea dezvoltării acestui sector agricol”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă adresez astăzi Domniilor Voastre, pentru că o dezbatere pe tema „Situației agriculturii românești și a rolului instituțiilor statului în sprijinirea dezvoltării acestui sector agricol” nu trebuie să ocolească forul legislativ în care ne aflăm.

Există la nivel mondial o îngrijorare crescândă în privința scăderii și chiar a dispariției albinelor, situație cauzată de unele pesticide dăunătoare pentru albine, pesticide folosite la culturile de porumb, floarea-soarelui și bumbac.

Deloc exagerat, efectele unei astfel de situații sunt colosale, tocmai pentru că aproximativ 85% din principalele culturi de pe continentul european depind de polenizarea insectelor, în principal a albinelor.

Albert Einstein a mers mai departe de atât, susținând faptul că, dacă albinele ar dispărea de pe pământ, omul n-ar mai trăi mai mult de patru ani. Fără polenizare, nu s-ar reproduce plantele, flora s-ar diminua drastic pe întreaga planetă, nu am mai avea fructe, legume și nici chiar păduri. O vegetație fără albine ar fi una formată din ciuperci, licheni, mușchi, iarbă, alge și nu ne-ar asigura acel minimum vital necesar alimentației noastre, dar și majorității animalelor.

După cum știți probabil, România deține o tradiție îndelungată în domeniul creșterii albinelor și realizării de produse apicole încă din cele mai vechi timpuri, inițial pentru produsele obținute – miere, polen, lăptișor de matcă, propolis, ceară și venin de albine –, iar ulterior, inclusiv în prezent, pentru contribuția pe care aceste insecte o au la creșterea recoltelor de fructe, legume și semințe prin polenizare.

Albina românească este deosebit de valoroasă, dezvoltă familii puternice cu instinct de acumulare a rezervelor de hrană, rezistență la boli și iernare, este blândă, necesitând o bună organizare a activității de creștere și exploatare, sisteme optim dimensionate și, mai cu seamă, interes mult din partea apicultorilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

La microfon, domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația politică are titlul „Până când vor fi gazele de șist subiect tabu pentru Guvern?”.

Subiectul exploatării gazelor de șist în România este unul care trezește, pe bună dreptate, un interes deosebit din partea societății civile. Potențialele beneficii economice pe care le-ar presupune o astfel de activitate sunt umbrite de aspectele ecologice. Acest lucru este cu atât mai serios cu cât alte țări au amânat sau chiar au interzis exploatarea gazelor de șist. În ciuda acestor aspecte, Ministerul Mediului a anunțat recent eliberarea unor noi autorizații de explorare pe litoralul Mării Negre.

Fără niciun fel de dezbatere publică, ministerul pune pe toată lumea în fața unui fapt împlinit. Mai mult, la insistențele presei, doamna ministru Rovana Plumb are aceeași reacție ca premierul Victor Ponta: „Explorarea nu reprezintă niciun risc.”

În fața acestui tip de abordare, avem dreptul să ne întrebăm: pe ce bază fac reprezentanții Guvernului astfel de afirmații? Din ce studii rezultă că prospectările nu sunt un pericol? Mai ales că, potrivit doamnei Plumb, este vorba despre explozii controlate, la o adâncime de 10–15 m. Nu era normal ca înainte de orice aviz să se prezinte public temeiul tehnic, care să lămurească grijile de ordin ecologic? Nu era firesc ca românii să fie informați despre ce presupun astfel de operațiuni?

Faptul că Executivul se ascunde de aceste întrebări și păstrează tăcerea în legătură cu subiectul gazelor de șist nu poate decât să alarmeze și mai mult.

În plus, același Guvern are și o problemă de natură morală, de parcă morala îi mai spune ceva domnului Ponta. Anul trecut, chiar el critica sever explorările de gaze de șist în Moldova, acuzându-l pe premierul de atunci, Mihai Răzvan Ungureanu, de abandonarea intereselor naționale, de vânzarea resurselor țării. Constatăm însă, fără surprindere, că părerile și conștiința domnului Ponta sunt atât de flexibile, încât se schimbă în funcție de scaunul pe care-l ocupă: al puterii sau al opoziției.

În orice caz, Guvernul USL forțează nepermis lucrurile pe un subiect destul de sensibil pentru români. Din acest motiv, fac un apel public la premierul Ponta, ministrul Plumb și ceilalți reprezentanți ai Executivului să dea dovadă de transparență, responsabilitate și respect față de cetățeni și să accepte o dezbatere bazată pe date științifice, clare, legate de explorarea și exploatarea gazelor de șist.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Darius Vâlcov, Grupul parlamentar al PSD. Urmează, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grapă Sebastian.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Și persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani fără un loc de muncă merită o șansă”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Aș vrea să vă supun astăzi atenției un fenomen îngrijorător, care afectează profund societatea și care ar trebui să lase urme adânci pe obrazul conștiinței noastre de politicieni. Este vorba despre soarta a circa jumătate de milion de cetățeni români, cu vârste între 45 și 60 de ani, care nu au în acest moment un loc de muncă.

Da, recunosc, spațiul public este acaparat de subiectul important și legitim al plecării medicilor din sistemul sanitar, dar vin și întreb: zecile de mii de ingineri specialiști în cele mai sofisticate domenii tehnologice, de la agricultură până la vârfuri ale științei cuantice, fără un loc de muncă de ce nu constituie un subiect aprig de dezbatere, permanent, în spațiul public?

Lor li se alătură armata mută a celor cu studii liceale tehnologice și de meserii care au stat la baza a ceea ce numim industrie grea, dar și alte specializări din varii domenii. Sunt semeni de-ai noștri, toți care au ieșit din orice formă de ajutor temporar din partea statului și care nu mai apar în statisticile privind șomajul.

Din păcate pentru fiecare dintre ei, economia de piață, de multe ori haiducească, a constituit și constituie în continuare o barieră uriașă în calea găsirii unui loc de muncă, fie și unul oarecare, nu în raport cu pregătirea de bază a fiecăruia.

În pofida faptului că sunt oameni obișnuiți cu acumulare continuă de cunoștințe, și-au upgradat în permanență gradul de specializare, obținând diplome de absolvire în alte câteva domenii față de specializarea de bază, tot în speranța că, la un moment dat, un patron va ignora că au vârsta critică la care ei cică nu mai angajează și vor primi o șansă. Adăugați la toate acestea faptul că tot mai mulți dintre acești semeni ai noștri sunt singurii întreținători de familie. N-am văzut prea multe dezbateri sau preocupări în legătură cu dificultățile pe care le are un părinte șomer în a-și educa propriul copil, asigurându-și autoritatea morală și intelectuală în raport cu viitorul acestuia.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL îl invit la microfon pe domnul senator Sebastian Grapă. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Rogojan Mihai Ciprian.

Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică se numește „Vânzarea României la bucată”.

După ce industria românească a fost tăiată în bucăți și vândută ca fier vechi, ce ne-a mai rămas de prăduit? Foarte simplu: resurse minerale, apă, aer, soare și... natura.

Subiectele Roșia Montană, gazele de șist, și nu numai, au stârnit multe controverse. Președintele Traian Băsescu a venit în fața românilor cu un sofism de doi lei. Zicea că trebuie să avem curajul să creăm locuri de muncă în minerit. La o conferință cu primarii din țară, la Brașov, finul Falcă a venit și el cu o teorie care, dacă nu ar fi fost elucubrantă, ne-ar fi dus cu gândul la altceva. Spunea dânsul că prosperitatea României din perioada interbelică s-ar fi datorat faptului că România și-a pus la dispoziție resursele naturale Occidentului.

Doriți să creați locuri de muncă în minerit?

Păi, cine vă împiedică? Tehnologia este pe piață – ne putem cumpăra echipamentele de la același magazin de la care cumpără orice investitor –, capitalul este pe piață – niciunul dintre investitori nu vine cu bani la pușculiță –, managementul este, de asemenea, pe piață; dacă noi nu avem specialiști, în câteva zile se pot găsi meseriași în Africa de Sud, Canada și așa mai departe.

S-a încercat vânzarea apelor prin schilodirea Hidroelectrica. După ce că nu s-a investit după Revoluție mai nimic în dezvoltarea producției de energie hidro, s-a încercat vânzarea unei companii de interes național – găina care face ouă de aur a energeticii românești – doar ca să se îmbogățească o adunătură de șnapani. Hidroelectrica, tehnic vorbind, nu are cum să dea faliment!

Ne-am vândut deja și vântul. Cele mai bune perimetre în care se poate produce energie eoliană au fost concesionate. O societate românească dispusă să investească în producția de energie eoliană trebuie să caute cu lupa un loc unde să poată amplasa turbine. Și, vorbind despre investiții străine, nu cred că vreunul dintre investitorii din domeniu produce centrale eoliene. Și le-au cumpărat de la magazin și le-au plantat la noi. Nu văd de ce România nu a creat, pe modelul Hidroelectrica, o societate pe acțiuni cu capital românesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Rogojan Mihai Ciprian, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mitu Augustin.

Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

„Să nu transformăm statutul de european într-o luptă politică!”

Am celebrat pe 9 mai Ziua Europei, ocazie de susținere a principiilor comune promovate în cadrul Uniunii Europene, a dorinței de evoluție ca putere și comunitate de sine stătătoare.

Declaram atunci că apartenența noastră la clubul european vine cu un statut superior, ce aduce după sine egalitatea de șanse, un statut pe care trebuie să-l câștigăm prin muncă susținută, iar noi, ca reprezentanți ai românilor, avem datoria de a ne aminti întotdeauna că prin acțiunile noastre, atât pe plan național, cât și internațional, dar și prin susținerea puținelor domenii care ne ridică într-adevăr la nivel occidental – cultură, sport, inventică – conturăm statutul de europeni al românilor.

Cu toate acestea, observ consternat că există oameni ai puterii pentru care orientarea politică a acestui statut este mult mai importantă. De ce, stimați guvernanți? Este o rușine pentru România ca, după ce ați neglijat Raportul MCV și ați făcut declarații publice ignorante prin Ministerul Afacerilor Externe, să demonstrați că prioritară nu este dovedirea statutului de european, ci lupta continuă pentru putere politică.

## Stimați colegi,

Mă înscriu în rândul celor care afirmă cu mândrie că sunt români, dar acțiunile actualei puteri nu fac decât să ne păteze imaginea de cetățeni europeni. Așa cum am afirmat, dincolo de accesul la locurile de muncă oferite de statutul de membru al Uniunii, ne sunt oferite șanse egale de dezvoltare la nivel european.

De aceea, fac un apel către dumneavoastră să participăm împreună la întărirea statutului de europeni!

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mitu Augustin, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Păran Dorin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației politice este „Salvarea nu mai vine de la Ministerul Sănătății”.

Voi începe această declarație printr-un citat care mi s-a părut extrem de sugestiv în legătură cu subiectul pe care vreau să-l aduc în atenția dumneavoastră și care, pe lângă faptul că comportă un grad sporit de atenție și interes, reprezintă un semnal de alarmă pentru noi toți: „Sănătatea este ca banii, niciodată nu vom avea o idee despre valoarea sa până când o vom pierde.”

Nimic mai adevărat și mai sugestiv. Iar acest adevăr trist și extrem de tragic este oglindit de ultima dintre inițiativele „reformatoare” pe care domnul ministru Eugen Nicolăescu le-a avut în legătură cu procesul de restructurare și reformare a sănătății românești, și anume reducerea bugetului serviciilor de ambulanță.

De ani buni de zile, sistemul de sănătate românesc se confruntă cu grave perturbări și anomalii la capitolul buget, calitatea actului medical, salarii pentru medici și asistenții medicali, achiziții de aparatură, într-un cuvânt tot ceea ce reprezintă un act medical de calitate, care să garanteze sănătatea cetățenilor statului român.

Toate aceste efecte devastatoare asupra sănătății populației au pornit și pornesc în continuare de la proasta gestionare și incompetența factorilor decizionali, de la modul în care fiecare ministru al sănătății care a succedat la fotoliul ministerului a înțeles cum să abordeze și să gestioneze un sistem deficitar aflat în cădere liberă și se sfârșesc, inevitabil și invariabil, în spatele a milioane de români care așteaptă însănătoșirea sistemului nostru sanitar pentru a putea spera la sănătatea lor.

## Domnule ministru Eugen Nicolăescu,

În prezent, dețineți portofoliul acestui sector vital al țării, iar beneficiile prezenței dumneavoastră în fruntea sănătății țării reprezintă paradoxul absolut al salvării prin desființare.

Reformele pe care le aveți în vedere și care au ca punct de pornire fostul dumneavoastră mandat se dovedesc a fi nu numai insuficiente și ineficiente, ci, mai ales, periculoase pentru întregul sistem și pentru siguranța și binele românilor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Declarația mea politică de astăzi face scurte considerații despre Ziua Europei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ziua de 9 mai, cu conotațiile sale complexe pentru noi, Independența României, Ziua Victoriei și Ziua Europei, are semnificații puternice, ancorate în istorie. Această zi este nucleul a ceea ce înseamnă simbol și simțire europeană.

Cât despre viitorul Europei, acesta trebuie să însemne pentru cetățenii săi protecție mai mare, forță și optimism. De acest optimism sau de încurajare ar trebui să beneficieze în primul rând tinerii și mă gândesc aici la o accesibilitate mai mare la burse în școli europene, la practica din diferite instituții europene sau la diverse traininguri în firme și companii europene. De altfel, în ultimii ani, tot mai mulți tineri absolvenți din România debutează pe piața muncii din țări europene, și nu naționale.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Europa tuturor, astăzi, trebuie să fie Europa bunei înțelegeri. Acest continent a cunoscut atât de multă violență în istoria sa și a experimentat toate formele de guvernământ, făcând, de asemenea, cunoștință cu unii dintre cei mai odioși dictatori, încât acum are nevoie doar de pace. Unele răni nici astăzi nu s-au vindecat. De aceea, Europa de mâine trebuie să fie un continent al păcii.

Din punct de vedere economic, în urma crizei prin care întreaga lume a trecut și trece, inclusiv Europa, se pare că totuși sistemul cel mai potrivit, privit de către unii specialiști, este federalizarea europeană. S-au constatat mari diferențe economice între țări, au existat momente de colaps, iar rezolvarea se pare că trebuie să fie o Europă federală.

Există opinii și păreri legate de pierderea identității culturale și a tradițiilor țărilor Europei federalizate. Greu de confirmat sau de infirmat acest lucru. Concret, nu ar trebui să lăsăm să dispară nimic din tradiții. Mult mai bine ar fi să se transforme unele din acestea și să formeze o Europă puternică.

Există, potrivit analiștilor, mai mulți pași de urmat pentru federalizare.

1. Primul pas ar fi uniunea bancară. Comisia a publicat un set de propuneri, pe care domnul Barroso le-a calificat drept un „salt cuantic”, de creare a unor mecanisme de supraveghere a băncilor europene la nivelul Băncii Centrale Europene. Toate băncile din zona euro ar urma să intre automat sub controlul BCE. Deși propunerile Comisiei au fost primite cu scepticism de Marea Britanie, cu îngrijorare de celelalte state noneuro – România, Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia, Ungaria, Letonia, Bulgaria – și cu răceală de Germania, care le-a judecat că ar fi prea entuziaste, principiul supravegherii bancare nu va lipsi, într-o formă sau alta, din proiectul Europei unite.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică poartă titlul „Majorarea unor ajutoare sociale – semn de guvernare responsabilă”.

Și încep cu un citat: „Creșterea venitului minim garantat cu 13% este praf în ochii românilor. După un an de guvernare Ponta, prețurile la energie, la gaze, reflectate în prețurile

bunurilor de larg consum, au crescut mult mai mult. Este mult prea puțin pentru scăderea puterii de cumpărare a populației”, a spus zilele trecute liderul fostului partid de guvernământ.

Boala foștilor guvernanți pare a fi amnezia în legătură cu propriile erori, altminteri nu ne putem explica cum a putut, de exemplu, o doamnă care nu stătea bine cu aritmetica să certe Guvernul că a indexat pensiile cu doar 4%, când, după calculele Domniei Sale, în care a numărat procentele așa cum a numărat și voturile pentru legea pe care o invocă, ar fi trebuit mărite cu 6%. Sau cum o altă doamnă deputat, specialist în economie, scrie negru pe alb, pe blogul personal, și vituperează prin viu grai la televizor că „USL a crescut prețul carburanților”.

Veți spune, poate, stimați colegi, că acesta este rolul opoziției, să critice Guvernul. Este corect, numai că până și în această activitate, ca să nu-i spun meserie, adică politica, este nevoie de un minimum de decență și de o limită a ipocriziei care să nu poată să fie depășită.

Cum pot vorbi cei care au fost la putere – nici nu mai contează prin vocea cui – despre indexarea pensiilor cu rata inflației și cu creșterea salariului mediu pe economie, câtă vreme Guvernul Boc a refuzat în mod samavolnic să aplice această lege și în 2011, și în anul 2012? Dacă legea, bună, rea, așa cum era, și votată așa cum a fost votată, ar fi fost aplicată, în 2011 valoarea punctului de pensie ar fi fost 777 de lei, în 2012, de 822 de lei, iar acum, în 2013, de 850 de lei.

Cum pot spune ceva reprezentanții fostei guvernări despre puterea de cumpărare a românilor, căutând febril prin statistici cifre care să le servească drept argumente, când ei sunt cei care au prăbușit puterea de cumpărare a românilor prin majorarea TVA cu 5%, prin tăierea salariilor bugetarilor, prin perceperea, ilegal, de contribuții pentru sănătate de la pensionari, prin punerea pe butuci a economiei private?

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Matei Suciu.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi, în lumea întreagă, este Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse, zi în care se comemorează și victimele celui mai crud flagel care a afectat întreg mapamondul, virusul HIV.

Comemorarea victimelor acestui necruțător virus a început de câțiva ani să aibă loc în țara noastră, timid, dar poate că acest început ne poate aduce în lumină și ne poate face să conștientizăm importanța unor aspecte de prevenire a infectării în masă cu un astfel de virus.

Ar trebui ca, încet-încet, să ne aducem aminte de copiii care au fost infectați în perioada anilor ’80–’90, ar trebui să ne aducem aminte de cei care au căzut în plasa vânzătorilor de vise și să spunem tuturor celor care vin după noi care a fost chinul pe care l-au îndurat, pentru ca acest genocid să nu se mai repete.

A fost nevoie ca țările din întreaga lume, sub supravegherea organismelor internaționale, să dezvolte programe de prevenire a îmbolnăvirii cu HIV și de supraveghere și tratare a bolnavilor de SIDA pentru ca flagelul să-și diminueze din intensitate.

Cu toții suntem conștienți de urmările unui astfel de virus și ne dorim ca el să fie eradicat. Din păcate, a fost nevoie ca vieți să fie curmate pentru ca omenirea întreagă să conștientizeze gravitatea unei boli necruțătoare. Și, de aceea, sunt convins că ne putem alătura cu toții celor care au suferit din pricina acestui flagel și o lumânare aprinsă, chiar și în suflet, ne-ar putea face solidari într-un demers global de stingere a unui episod negru din istoria mondială.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Suciu Matei, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Vești bune Guvernul aduce!”.

Chiar dacă bilanțul guvernării USL a fost privit și cu optimism, de către cei care au realizat asta, dar și cu suspiciune, de către opoziție, iată că plusurile excedează părților mai puțin pozitive.

De aceea, recunosc cu satisfacție că fac parte din această echipă și reiau cele mai importante puncte pe care Guvernul le-a îndeplinit, astfel încât să conștientizăm cu toții ceea ce s-a putut realiza în doar 12 luni de guvernare:

– macrostabilizare economică;

– creștere economică și șomaj în scădere;

– creșterea salariului mediu pe economie;

– plata TVA la încasarea facturii, începând de la 1 ianuarie 2013;

– investiția Daimler în România;

– regândirea și reproiectarea întregului sistem fiscal;

– reîntregirea salariilor bugetarilor;

– denunțarea a șase contracte din 10 încheiate între Hidroelectrica și celebrii „băieți deștepți”;

– finalizarea autostrăzilor București–Ploiești și București–Constanța;

– implementarea legislației europene în domeniul energiei și asigurarea independenței reglementatorului, prin trecerea ANRE în subordinea Parlamentului.

Mai mult, Guvernul a identificat resursele necesare pentru plata pensiilor militarilor care au avut de suferit de pe urma recalculării din 2010. Astfel, pensiile militarilor în cauză vor fi majorate la nivelul din decembrie 2010 începând cu 1 ianuarie 2014, reparându-se nu doar o problemă pecuniară, ci și una morală, care ține de prestigiul, onoarea și respectul datorat celor care și-au pus viața în slujba statului român.

De asemenea, Guvernul ia noi măsuri de protecție socială, astfel că, începând cu 1 iulie, vor crește ajutoarele sociale, pentru a compensa majorarea prețurilor la energie. Venitul minim garantat va crește cu 13%, în două tranșe, iar alocația pentru susținerea familiei va crește, în medie, cu 30%. Acest anunț a fost făcut de premier după întrevederea de săptămâna trecută cu președintele Băncii Mondiale, domnul Jim Yong Kim, Guvernul colaborând cu această instituție pentru modernizarea programelor de asistență socială.

Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am denumit-o „După bătălii, mulți viteji se-arată!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Am sesizat în ultimele zile că președintele suspendat – din punctul de vedere al celor 7,4 milioane de români – a avut curajul să-și reia vechile obiceiuri, băile de mulțime, după o pauză de câțiva ani, ani în care a stat ascuns ca ursul în bârlog, ca nu cumva să vadă problemele cu care se confruntă românii și ca nu cumva oamenii să dea vina pe el pentru guvernarea dezastruoasă a supușilor săi pedeliști.

Traian Băsescu a stat ascuns pentru că nu suportă înfrângerea și, ca o fiară rănită, a ales să fugă de ochii lumii, nefiind capabil să țină piept eșecului politic. L-au prea obișnuit ai lui supuși doar cu procente bune în sondaje comandate, cu creșteri ireale ale economiei, cu false investiții care acum se transformă în lungi procese în instanță și pierderi de miliarde pentru țară. Toate aceste minciuni, ca și fântânile prost gândite și construite care nu au apă deloc, au dus la „secarea” sau, mai bine zis, la epuizarea resurselor de manipulare a populației și acum vrea să mai încerce o dată. Poate îi reușește... plimbându-se cu elicopterul dintr-un colț în celălalt al țării.

Acum, după ce Guvernul USL a reușit să repare o parte a nedreptăților comise de pedeliști, Trăienel s-a gândit să își măsoare cota de apreciere taman la „Sâmbra oilor” și prin comuna Peștera, la o bere. A prins curaj după ce a avut în ultima vreme și câteva tentative de a-și asuma realizările Guvernului Ponta, ca și cum ar fi meritul său, că, deh, a coabitat cu Victor Ponta...

Sunt tertipuri băsiste, folosite în scopul de a mai ciupi procente în sondaje pentru supuși, pe care a început deja să-i trimită pe la televiziuni să arunce cu noroi în USL.

Am văzut și declarațiile Elenei Udrea, care ne acuză că încurajăm leneșii prin măsura majorării ajutoarelor sociale. Dar oare Elena Udrea ar putea trăi cu 25 de lei, contravaloarea unei alocații de susținere a familiei, sau cu nici 100 de lei, contravaloarea unui ajutor social? Acești bani nu i-ar ajunge nici măcar să-și cumpere o cataramă la vreuna dintre poșete, darămite să-și hrănească și să-și trimită copiii la școală!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Domnule Agrigoroaei, nu doriți să susțineți?

Atunci, doamna senator Federovici Doina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică este intitulată „Promovarea integrării sociale și a solidarității între generații”.

Distinși colegi,

Cu 20 de ani în urmă, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția prin care data de 15 mai a fiecărui an să marcheze Ziua Internațională a Familiilor. Este un bun prilej de sensibilizare a factorilor de decizie asupra problemelor privind familia și asupra proceselor sociale, economice și demografice care afectează familiile.

Această inițiativă internațională are rolul de a furniza orientările generale asupra modalităților de tratare a politicilor și programelor privind familia în cadrul unei abordări globale și integrate a dezvoltării.

Pentru noi, tema generoasă a acestui an, „Promovarea integrării sociale și a solidarității între generații”, cuprinde dimensiuni demne de relevat, și anume conceptul democratic, egalitatea de șanse, dar și o legislație complexă a muncii.

Promovarea integrării sociale se adresează unui grup de potențiali beneficiari foarte larg și eterogen. Deoarece principala cale de combatere a stării de marginalizare a persoanelor care pot beneficia de sprijin este integrarea socioprofesională, demersurile pentru incluziune socială vor avea ca scop identificarea nevoilor persoanei legate de inserția pe piața muncii și analiza oportunităților existente în totalitatea structurilor de economie socială dezvoltate pe piață în ultimii ani. Se are în vedere, totodată, un pachet legislativ de completare a reglementărilor în domeniu.

Se impune, așadar, realizarea, în paralel, a unei ample activități de cercetare la nivel național cu privire la mecanismele și modelele de bună practică ale economiei sociale, precum și o analiză comparativă din punct de vedere legislativ, ce va sta la baza îmbunătățirii mecanismelor economiei sociale, dar și a legislației în domeniul integrării sociale în România.

În ceea ce privește solidaritatea între generații, se pornește de la o constatare universal valabilă, potrivit căreia populația se află în plin proces de îmbătrânire. Această evoluție demografică este consecința inevitabilă a progreselor considerabile înregistrate de societate: o rată a mortalității substanțial redusă și deci o speranță de viață mai mare. Segmentul de populație cu vârsta de 65 de ani și peste va reprezenta, în 2060, mai mult de 29,3% din populația Uniunii Europene, față de 16% în anul 2010.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică „Un an de la învestitura Guvernului Ponta”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Sper că ați petrecut bine minivacanța oferită de cele câteva zile libere, prilejuită de ziua de 1 Mai și de Sărbătorile Pascale. Ne-am reluat activitatea încă de săptămâna trecută în Parlament, unii cu mai puțină tragere de inimă, alții bucuroși că s-au întors la muncă. Oricum ar fi, trebuie să ne reapucăm de treabă.

Urmăream în mass-media, săptămâna trecută, subiectul revenirii noastre în Parlament. Din păcate, imaginea pe care Parlamentul o are în acest moment nu este cea mai bună. Noi trebuie să contribuim pentru creșterea imaginii în sensul pozitiv al cuvântului.

În Parlament se află în discuție mai multe acte normative, legi, unele dintre ele încă din anul 2000. Senatul și Camera Deputaților trebuie să găsească soluții viabile pentru rediscutarea acestor legi și pentru finalizarea procedurii de adoptare sau, după caz, pentru clasarea acestora.

Un alt aspect pe care aș dori să-l subliniez și la care aș dori să mă refer este ajutorul pe care noi, parlamentarii USL, trebuie să-l acordăm Guvernului Ponta din poziția de parlamentari ai majorității.

Săptămâna trecută, așa cum afirma și mass-media, s-a împlinit un an de la învestitura Guvernului Ponta. Astfel, pe 7 mai, Guvernul Ponta 1 a fost învestit în Parlament cu 284 de voturi pentru și 92 de voturi împotrivă. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a obținut în total, la Camera Deputaților și la Senat, 395 de mandate: 273 de mandate de deputați și 122 de mandate de senatori.

Nu vreau să aduc laude nici Guvernului și nici Parlamentului, însă trebuie subliniat că, până acum, la un an de la guvernare, s-au realizat câteva lucruri importante. Principalele măsuri au constat în reîntregirea salariilor bugetarilor, restituirea contribuțiilor la sănătate către pensionari, dar și încercarea de privatizare a Oltchim și denunțarea a șase contracte dintre Hidroelectrica și o serie de companii private.

Nu este mult, într-adevăr, dar nici puțin. Mai avem foarte multe de realizat. Actualul Guvern va reuși să facă tot ceea ce și-a propus, dar noi trebuie să sprijinim toate acele măsuri la care ne-am angajat în campania electorală. Ce am promis trebuie realizat! V-o spun cu tărie și responsabilitate.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel Agrigoroaei, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației: „O lege electorală pentru cetățeni, și nu pentru politicieni!”.

Orice lege pe care noi, parlamentarii, o propunem, o dezbatem și o aprobăm trebuie, înainte de toate, să servească intereselor României și ale cetățenilor. Din păcate, de 20 de ani, multe dintre legi, voit sau nevoit, au venit în contradicție cu interesul alegătorilor.

Este evident că Legea electorală, așa cum este ea în forma actuală, suferă de neajunsuri. Numărul foarte mare de parlamentari aleși la ultimul scrutin este efectul unor prevederi asupra cărora trebuie să revenim, dar consider că, sub nicio formă, România nu trebuie să se reîntoarcă la vechiul sistem de voturi pe liste. Un asemenea demers este clar în defavoarea cetățeanului și va servi doar unor grupuri de interese sau unor persoane. În ultima perioadă, am primit sute de sesizări față de acest lucru din partea cetățenilor. Oamenii doresc să-l cunoască pe cel care le reprezintă interesele în Parlament. Oamenii doresc să știe cine este responsabil pentru deciziile care le influențează viața în mod direct.

Domnule premier,

Dragi colegi,

Reîntoarcerea la votul pe liste nu va rezolva criza politică prin care trece România. Dimpotrivă, o va adânci. Pentru că votul pe liste înseamnă lipsă de responsabilitate, înseamnă să permiți parlamentarului să se ascundă sub numele unui partid și, mai important, să permiți ca destinele politice, economice și sociale ale țării să fie dictate de o mână de oameni care decid cine să intre pe liste.

Cu alte cuvinte, alegătorii înțeleg clar că viitorii parlamentari ar fi aleși direct de unii din șefii de partid, care, în schimbul unor beneficii materiale sau al supunerii totale, vând locurile eligibile. Astfel, vom avea un Parlament compus fie din persoane ce-și permit să-și cumpere locul, fie din persoane docile, care ascultă de anumite grupuri de interese.

Poporul trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă singur și direct reprezentanții, fără intermediari și fără să fie obligat să voteze o listă de nume. De aceea, trebuie găsită soluția cea mai simplă și optimă, iar creșterea normei de reprezentare este una dintre ele: un deputat să reprezinte, în loc de 70.000 de cetățeni, ca exemplu, 140.000 de cetățeni, iar un senator, în loc de 150.000 de cetățeni, să reprezinte 300.000 de cetățeni. Dublarea acestei norme rezolvă echitabil problema numărului de aleși, iar votul uninominal trebuie să rămână.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tișe Alin, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Domnule președinte de ședință, Domnilor colegi,

Declarația mea politică vizează guvernarea USL și măsurile economice luate de acest Guvern.

„Guvernarea USL bagă România în insolvență!”

Distinși colegi,

Ne aflăm la un an de când USL a ajuns la guvernare, promițându-le românilor măsuri economice, locuri de muncă, asistență socială și un trai mai bun.

Recent, Comisia Europeană a revizuit în jos prognoza privind creșterea economică a României atât pentru anul 2013, cât și pentru anul 2014. Din păcate, Guvernul României nu aude acest semnal de alarmă.

Introducerea mai multor taxe, creșterea acestora – valoarea totală a impozitelor și contribuțiilor sociale la salarii plătite a urcat de anul trecut de la 26,7% la 28,2% –, toate acestea nu fac altceva decât să îngreuneze activitatea firmelor din România.

Aproximativ un milion de fermieri sunt afectați în prezent de introducerea noilor impozite din agricultură.

Guvernul tocmai amenință și cu această soluție, deoarece pregătește un act normativ prin care să scoată de la plata subvențiilor aproximativ 600.000 dintre agricultorii care dețin sub un hectar și jumătate. Ar fi dezastruos pentru agricultura din România.

Un alt cadou otrăvit este TVA-ul la încasare. Oricât de bună este măsura în teorie, Guvernul a găsit o modalitate să o denatureze și să nu se obțină efecte pozitive, ci tot efecte negative. Sistemul nefiind creat ca un sistem real de TVA la încasare, deoarece după 90 de zile de la emiterea facturii TVA-ul colectat tot trebuie virat către bugetul de stat, însă TVA-ul de încasat poate fi dedus numai strict la plată, determină ca o mare parte dintre IMM-urile din sfera de producție și a comerțului să fie blocate, parțial sau total, în continuarea activității economice.

Dar faptul că acest sistem struțocămilă al TVA-ului la încasare este obligatoriu, și nu opțional pentru IMM-urile cu cifră de afaceri anuală până la 2,2 milioane de lei aduce un pericol mult mai mare pentru acești întreprinzători: iminenta dispariție de pe piață a multor firme mici, ca urmare a faptului că firmele mari vor renunța la acești furnizori în favoarea furnizorilor mari, care le permit să-și asigure imediat deducerea TVA-ului.

r art. 107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea cu procedură de urgență, aprobată de Biroul permanent din 14 mai 2013, a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Dintre inițiatori susține cineva? Da?

Da, se susține.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați senatori,

Eu, Valeriu Todirașcu, ales senator în Circumscripția nr. 12 – București, pe lista Alianței România Dreaptă, aș dori să fac un anunț și declar că, începând de astăzi, 14 mai 2013, voi activa în calitate de senator independent în cadrul Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul

Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, dintre orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege este o urgență pentru România și are ca obiectiv ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Bulgariei, semnat la Sofia la 28 februarie 2013, privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru întreținerea și exploatarea noului pod de la Calafat–Vidin.

Societatea va primi în concesiune cu titlu gratuit noul obiectiv și va derula activități de întreținere și exploatare a infrastructurii podului, a infrastructurii rutiere de pe pod și a infrastructurii rutiere conexe. Societatea va funcționa ca o societate comercială cu capital integral al ambelor state.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o precizare, și anume că ieri, la Biroul permanent, am fost pus în fața situației urgente, am preluat-o, iar, de dimineață, comisia noastră și-a făcut datoria, sigur, cu recomandări ca pe viitor să fim din timp anunțați, pentru că proverbul „Graba strică treaba” se cam demonstrează că este un adevăr. Așa că sperăm să fie de bun augur ceea ce am făcut astăzi de dimineață pentru zona noastră de frontieră cu partenerii noștri bulgari.

În ședința din data de 14.05.2013, comisia a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare împreună cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dezbateri generale asupra podului, dacă sunt? Nu sunt.

Atunci,

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Adoptarea, prin intermediul Legii Nabucco, a unui cadru legal particular, derogatoriu și specific este singura modalitate de a asigura dezideratele de previzibilitate, coerență și claritate în legătură cu derularea acestui proiect.

Prezentul proiect de act normativ prevede:

– reglementarea expresă a dreptului de proprietate privată asupra conductei de gaze aferente Proiectului Nabucco;

– clarificarea prevederilor conflictuale din Legea petrolului și din Legea energiei electrice și a gazelor naturale și determinarea regimului juridic aplicabil activităților de transport;

– clarificarea faptului că pentru serviciile ce vor fi prestate prin conducta de gaze naturale Nabucco pe teritoriul României nu este necesară obținerea unei concesiuni a serviciului de transport de gaze naturale;

– stabilirea drepturilor de superficie și de servitute asupra terenurilor terților;

– simplificarea procedurilor și condițiilor aplicabile pentru obținerea autorizațiilor.

Realizarea Proiectului Nabucco va determina creșterea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, precum și diversificarea accesului la resurse energetice de materii prime constând în gaze naturale.

Potențialul de import al României din această sursă este apreciat între 2 și 5 miliarde de metri cubi pe an. Proiectul Nabucco va determina creșterea securității în aprovizionarea cu gaze naturale prin Europa, pentru Europa și România, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, accesul la rezervele importante de gaze naturale din zona Mării Caspice și din Orientul Mijlociu.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Lucian Iliescu. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința tot de azi-dimineață, 14 mai 2013, comisia a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Păstrând ordinea de zi, vă propun să abordăm intercalat punctele, pentru că reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care susțin proiecte și la Camera Deputaților întârzie puțin.

Trecem, cu voia dumneavoastră, nu altfel, la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere.

Domnul director general Vasile Marcel Grigore. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Domnul Vasile Marcel Grigore** _– director general adjunct la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Marcel Grigore, director general adjunct al ANCPI.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă în forma propusă pentru următoarele motive:

– finanțarea realizării cadastrului și intabularea gratuită sunt foarte importante, dar trebuie abordate sistematic și la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. În prezent, ANCPI este finanțată integral de la bugetul de stat;

– intabularea titlurilor de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 și a legilor următoare trebuie să se efectueze sistematic la nivelul unor suprafețe mari, compacte, adică sectoare cadastrale, în vederea clarificării diferențelor de suprafață, realizării planurilor parcelare acolo unde nu sunt întocmite, rezolvării suprapunerilor de acte juridice; – proiectul de lege nu este corelat cu prevederile Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, care prevede instituirea și finanțarea Programului național de cadastru și carte funciară.

Acest Program național de cadastru cuprinde: realizarea planurilor cadastrale la nivelul unității administrativ-teritoriale, intabularea gratuită a proprietăților, înscrierea posesorilor și dezbaterea succesiunilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Saghian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect de reglementare efectuarea gratuită a formalităților prevăzute de Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, în cazul primei înregistrări în cadastru și carte funciară a terenurilor agricole și forestiere situate în intravilanul localităților, dobândite prin acte de proprietate emise potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 a fondului funciar.

Pentru efectuarea acestor formalități se plătește de la bugetul de stat, iar onorariile experților cadastrali vor fi în limita sumei de 400 de lei per proprietate.

Prevederile art. 3 din propunerea legislativă subliniază faptul că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, și nu în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În ședința comună din data de 16 aprilie 2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu 14 voturi pentru, două voturi împotrivă și 7 abțineri, respingerea propunerii legislative și întocmirea raportului comun de respingere.

Motivele respingerii constau în faptul că Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare instituie Programul național de cadastru și carte funciară. Programul prevede întocmirea documentațiilor cadastrale și înregistrarea gratuită a imobilelor în sistem integrat de cadastru și carte funciară.

Cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stați puțin, că am comis o eroare eu și, cu bucurie, o recunosc.

Nu am dat cuvântul – ceea ce fac acum – inițiatorilor. Din rutină...

Dacă inițiatorii doresc – și ceva îmi spune că doresc – să-și folosească dreptul de a interveni... Vă rog.

Domnul senator Roșca-Stănescu. Inițiatori sunt domnii senatori Roșca-Stănescu, Teodor Atanasiu și domnul deputat Ioan Dîrzu.

Domnule senator Roșca-Stănescu, microfonul 5, în calitate de inițiator.

## Stimați colegi,

Una dintre cele mai grave chestiuni care afectează agricultura românească este imposibilitatea formării proprietăților mari agricole. Este imposibilitatea procesării actelor de vânzare-cumpărare pentru formarea marilor întreprinderi agricole și acest lucru pornește de la un fapt cât se poate de simplu.

Micii proprietari, de cele mai multe ori, nu au nicio posibilitate de a-și intabula și înregistra terenurile. Acest lucru este cu atât mai grav – și se agravează pe zi ce trece – cu cât, în mod natural, prin acte de succesiune, din ce în ce mai mulți devin proprietari. Deci proprietatea, în loc să se concentreze, se fărâmițează și nu există nicio posibilitate pentru oamenii săraci, care sunt cei mai mulți dintre micii proprietari din România, de a-și rezolva problema intabulării și înregistrărilor terenurilor în cartea funciară, pentru ca, ulterior, să se poată forma proprietăți mari sau întovărășiri. Au fost încercate în România tot felul de soluții și niciuna dintre ele nu s-a dovedit a fi eficientă.

În județul Dâmbovița, unde am candidat, s-a făcut chiar un experiment cu bani de la Banca Mondială, legat de o procedură rapidă de intabulare. În patru ani, acolo, s-a reușit intabularea în două comune din întreg județul Dâmbovița. Dacă continuăm așa, în ritmul acesta, probabil că în mii de ani vom reuși să ajungem în rândul statelor civilizate ale Europei.

Propunerea pe care am făcut-o împreună cu domnul Atanasiu simplifică foarte mult această procedură, dar a fost respinsă de Guvern pe motiv că necesită costuri.

Nu este real. Nu este real, pentru că există foarte multe fonduri europene destinate acestui scop și care pot fi accesate.

Deci eu vă rog să examinați respingerea, avizul negativ al Guvernului și avizul negativ al celor două comisii și din această perspectivă. Chestiunea proprietăților poate fi soluționată fără bani, fără a încărca bugetul public.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Am ascultat punctul de vedere al inițiatorilor, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al comisiei.

Dezbateri.

Vă rog, domnul senator Pereș. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Sigur, această problemă acută care stagnează, neavând o soluție de rezolvare din partea Executivului, este vorba despre prima intabulare a terenurilor agricole și forestiere, a mai avut un precedent, începând cu anul 2009, două propuneri legislative la care au fost inițiatori senatori și deputați ai Grupului parlamentar al PNL, Grupului parlamentar al PSD, Grupului parlamentar al PDL și Grupului parlamentar al UDMR, deci toată zona politică din Parlament. Din păcate, amândouă propunerile au avut un eșec total.

Iată, suntem în fața unei propuneri venite, de data asta, din partea USL-ului și credem că este momentul, într-adevăr, ca și opoziția, Grupul parlamentar al PDL, să se manifeste cu un vot de aprobare pentru această propunere legislativă.

Considerăm, de altfel, necesară și urgentă rezolvarea acestei probleme.

Domnul senator Roșca-Stănescu, ca inițiator, a exemplificat foarte bine aceste probleme ale satului și ale agriculturii românești. Dorim și noi ca această problemă a primei intabulări, așa cum a fost și din partea noastră o promisiune electorală, de data aceasta a USL-ului, să fie rezolvată cât mai rapid.

Deci senatorii Grupului parlamentar al PDL vor vota propunerea colegilor useliști, înțelegând astfel să contribuie la rezolvarea acestei probleme stringente a societății românești.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. În acest spirit, aproape ecumenic, cine mai dorește? Domnul senator Dumitru Oprea.

Cred că toți colegii recunosc că, mergând în satele României, toți oamenii, mai ales cei în vârstă, aproape pleacă cu regretul că nu-și mai văd o proprietate clar delimitată, din neputință financiară, și ne roagă... din mandatul trecut aveam o astfel de rugăminte.

Dar nu pentru lucrul acesta am venit să iau cuvântul, ci pentru că este hilară poziția Guvernului.

Vă rog, recitiți-o și dați-vă seama dacă ăsta este un motiv să nu dai curs discuției vizavi de o astfel de propunere legislativă.

Prevederile art. 3 din propunerea legislativă subliniază faptul că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului și de asta nu am putut să-i dăm curs.

Onorați reprezentanți ai Guvernului,

Reprezentați instituția sub o formă decentă! Vă rugăm! Pentru că nu am luat cuvântul nici la primele trei puncte, la primul punct..., și chiar președintele comisiei, domnul senator Iliescu, a făcut trimiterea asta: tratarea cu neseriozitate a Legislativului de către Guvern... Și Acordul cu Bulgaria, și Nabucco... Uitați-vă ce persoane au reprezentat Guvernul României! Am toată stima pentru structurile care sunt în

Guvern, dar pentru astfel de acte grele ale României..., uitați-vă și în primul caz dacă vreo persoană cunoaște numele celei care semnează clar Acordul dintre România și Bulgaria la data de 18 februarie 2013.

Iar la comisiile acestea, speriate și ele de ultraceleritatea cu care au dat avizul, sunt niște persoane – iertați-mă! –, foarte puțin cunoscute, ca să nu le spun altfel și nici nu vreau să-i jignesc.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În România, sunt câteva domenii la care aproape toți cetățenii țării pretind că se pricep într-un fel sau altul, printre care și cadastrul și retrocedările. Aproape toți cetățenii țării s-au lovit de această problemă în ultimii 23 de ani. Tocmai de aceea cei care conduc destinele acestui domeniu, cei care se pricep la acest domeniu sau, cel puțin, pretind că se pricep la acest domeniu au o responsabilitate uriașă.

Abordarea sistematică, despre care a vorbit domnul director general adjunct, este, într-adevăr, o necesitate, însă, de 23 de ani, toate conducerile care s-au perindat la aceste instituții au încercat să implementeze o abordare sistematică, fără niciun succes. Astăzi, în 2013, constatăm că 99% din comunele, din unitățile administrativ-teritoriale din România, UAT-urile, nu posedă cadastru general. Aceste lucrări trebuie, într-adevăr, finanțate și proprietarii de terenuri sunt în imposibilitatea de a plăti costurile măsurătorilor cadastrale.

Este motivul pentru care, din câte am înțeles, există astăzi un proiect național, un program național de cadastrare generală, dar este lipsit de finanțare. Sunt câteva petice care se încearcă a fi rezolvate prin finanțare de la Banca Mondială, însă, în practică, aceste încercări sunt lipsite de succes, pentru că nu abordează, din punct de vedere pragmatic, această problemă.

Sunt convins că planurile parcelare trebuie făcute sau refăcute, pentru că sunt făcute prost în ultimii 23 de ani. Sunt convins că suprapunerile trebuie rezolvate. Punerile în posesie reale sunt problema cea mai mare.

De aceea, aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, pe domnul director general adjunct, cum vede dânsul rezolvarea problemei financiare, în primul rând, dacă are ANCPI pentru următorii cinci ani, 10 ani un plan de finanțare a cadastrului general în România.

A doua întrebare: dacă au lansat negocieri cu Uniunea Europeană, pentru 2014–2020, pentru a obține fonduri pentru aceste lucrări, pentru că este o chestiune extrem de importantă.

Și a treia întrebare: dacă în proiectele care sunt astăzi în curs de derulare, finanțate de Banca Mondială, au pus accent pe punerea în posesie reală, pe așa-zisa țărușare, sau doresc să facă acest cadastru general din birou, fără să știe dacă realitatea din teren corespunde cu desenele pe care le vor face firmele specializate, pe banii Guvernului, implicit din banii de la Banca Mondială. Se termină proiectul, se predă la cadastru, se face intabularea, însă țăranul se va trezi peste un an, peste doi ani că terenul care, cu bunătate și cu finanțare de la Guvern, i s-a intabulat este la 100, la 500, la 1.000 de metri distanță de cel pe care îl folosește în realitate.

Vă mulțumesc. Domnul senator Marius Sorin Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, nu cred că este corectă abordarea opoziției. Ceea ce și USL a promis – este un program important pentru noi –, și anume intabularea suprafețelor de teren în România, astăzi, ca urmare a acestui program derulat cu Banca Mondială, nu face altceva decât să întârzie puțin, poate un an de zile, pentru ca, ulterior, noi sau Guvernul să venim cu un proiect de lege care chiar să răspundă tuturor problematicilor pe care această chestiune le ridică.

Această propunere legislativă, azi, este oarecum pripită, din cauza faptului că la multe lucruri legea propusă nu răspunde.

De aceea astăzi avem această poziție, nu pentru că suntem împotriva acestei propuneri legislative, ci pentru că vrem să facem o propunere legislativă bună și care chiar să fie aplicată, nu să facem o propunere legislativă care să nu poată fi aplicată din diferite motive, de la finanțare până la chestiuni de ordin tehnic.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ákos Mora.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că este una dintre cele mai importante probleme, pe lângă cea a absorbției fondurilor până la nivel de țară, și, personal, consider că agricultura poate să fie al doilea motor al economiei românești, pe lângă gradul mare de absorbție a banilor europeni.

De aceea, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, când am avut discuția vizavi de această inițiativă legislativă, am avut întrebări foarte punctuale și foarte clare vizavi de gândurile Guvernului și orizontul în timp al Guvernului vizavi de aplicarea și rezolvarea, într-un orizont de timp cât mai apropiat, a cadastrării terenurilor.

Având în vedere că nu am primit absolut niciun orizont de timp vizavi de această problemă extrem de importantă și având în vedere că, pornind de la cadastrare, toți ceilalți pași care decurg într-un mod logic vizavi de comasarea terenurilor și, în final, de o agricultură performantă, în competiția

permanentă cu agricultura pe care o fac vecinii noștri din Uniunea Europeană, categoric, sunt pentru un asemenea pas important în a rezolva cadastrarea terenurilor.

De aceea, voi vota astăzi pentru această propunere legislativă. Chiar dacă nu este perfectă, este perfectibilă. În schimb, vreau să fie un semnal foarte clar pentru Guvern, și anume faptul că trebuie să se ia odată măsuri în acest domeniu. Atâta vreme cât nu știm cu cine stăm de vorbă, atâta vreme cât nu știm care este proprietatea – este, categoric, și un principiu liberal –, vă spun clar că, dacă nu dăm acest semnal din partea Senatului, nu vom avea un orizont în timp. Iar dacă aș fi văzut în motivația Guvernului chestiuni concrete prin care să ne fi spus: într-o lună, două, trei, vom veni în Parlament cu un proiect de inițiativă legislativă vizavi de rezolvarea cadastrării, vom negocia cu Uniunea Europeană niște sume pentru această acțiune... Aici fac o mică paranteză, și anume faptul că, în total, suma necesară pe care am estimat-o și din discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanții ANCPI este de aproape un miliard de euro. Da, sunt negocieri care se fac în acest moment cu Uniunea Europeană, dar nu avem niciun orizont în timp. De aceea, consider că este un semnal foarte important pentru Guvern, ca să ia măsuri foarte urgente în acest sens, pentru că de aici pornește totul în ceea ce privește competența și performanța în agricultură.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Gheorghe Flutur.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De ce am ținut să vin și eu la microfon, spunând din capul locului că vom susține această inițiativă?

Dincolo de faptul că inițiatorii sunt de la Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al PSD, am auzit aici o remarcă referitoare la opoziție. Să înțeleg că domnul Roșca-Stănescu este în opoziție? Știu că e la Grupul parlamentar al PNL.

## Stimați colegi,

Cauza principală pentru ineficiența în absorbția fondurilor... și când vorbim despre dezvoltare rurală și agricultură este lipsa cadastrului, incertitudinea proprietății. Toate documentele asta spun: pe de o parte, tergiversările în retrocedare și, pe de altă parte, procesul greoi și scump, uneori, mai scump decât valoarea pământului.

Faptul că astăzi s-au gândit niște colegi să dăm drumul la acest proces e foarte bine. Noi am făcut amendamente la Legea bugetului de stat pentru așa ceva. Eu știu că sunt și alte priorități, dar trebuie început cu începutul.

Și pun o întrebare Executivului și colegilor mei. Gândiți-vă că se vorbește despre liberalizarea vânzării terenurilor în România. Care va fi poziția României și a Guvernului? Și cred că nu trebuie să ne grăbim, pentru că este vorba de lipsa unei piețe funciare. Iar mai vindem terenurile cu 100 de dolari în vestul țării? Nu cred că suntem de acord cu așa ceva.

De aceea, inițiativa este salutară, noi o susținem și cred că trebuie să cerem Guvernului să negocieze cu Uniunea Europeană fonduri consistente nu numai pentru cadastrul agricol, ci și pentru ape, și pentru căile ferate, și pentru utilități. Gândiți-vă că într-un oraș nu ai cadastrul utilităților și, când faci o modernizare, îți dai cu presupusul pe unde trece conducta. Deci noi suntem foarte deficitari la abc-ul dezvoltării locale.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Cristian Rădulescu.

Liderul de grup, domnule președinte! Liderul grupului!

Toată lumea știe că e liderul grupului.

Mulțumesc mult, domnule președinte, că aveți răbdarea să mai dați cuvântul încă unui reprezentant al grupului nostru.

E una dintre marile mele plăceri. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Este o chestiune de principiu și de etică, dincolo de chestiunile de procedură și de chestiunile de fond pe care le incumbă acest proiect de lege.

Un număr de senatori din Grupul parlamentar al PNL, un deputat al Grupului parlamentar al PSD, ca inițiatori, Grupul parlamentar al PDL, Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al PP-DD susțin necesitatea acestei inițiative legislative. Grupul parlamentar al PSD recunoaște necesitatea acestei reglementări, dar se raliază, bineînțeles, Guvernului și spune că, de data aceasta, pe această inițiativă legislativă nu va vota. Și asta de ce? Deoarece Guvernul spune că va reglementa el, în cadrul unui context mai larg, va face un fel de _opera magna_ , pe care o așteptăm, promisă, de altfel, și de alte guverne, de foarte mult timp, problema cadastrului.

Ca orizont de timp, nu știm cât este. Un coleg senator spune că a chestionat reprezentanții Guvernului și nu a reieșit deloc cu claritate care e orizontul de timp pentru această mare reglementare pe care Guvernul o pregătește.

Și când eram noi la guvernare se mai întâmpla câteodată o chestiune procedurală de genul ăsta. Cam în același timp, un grup de parlamentari făcea o inițiativă, Guvernul avea și el un proiect de lege și se întâmpla că, pe traseul procedurii legislative, propunerea legislativă a colegilor parlamentari avea ghinionul să fie mai lentă și la capăt ajungea să se

finalizeze proiectul Guvernului, care își lua laudele. În cazul acesta, aș mai înțelege dacă Guvernul ar fi inițiat ceva, fiindcă aș înțelege că ei au mijloacele necesare – informațiile și aparatul și așa mai departe – pentru a da un proiect de lege, poate, mai competent și mai bine structurat decât propunerea legislativă a unor colegi parlamentari. Dar nu este cazul. Ni se spune că odată Guvernul va face asta și că se gândește intens la așa ceva.

Deci el pune înainte câștigul său politic, fiindcă vrea, la un moment dat, peste un an, peste doi, să spună: „Am reglementat, am făcut ceea ce scria în Programul de guvernare”, în detrimentul câștigului cetățenilor care sunt în asemenea situații ce pot fi reglementate prin acest proiect de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte, mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

M-am uitat pe propunerea legislativă și, în esență, ea este un lucru necesar, având în vedere că foarte multe sute de mii, dacă nu chiar milioane de români o așteaptă, români de la țară, săraci, care nu-și permit să-și intabuleze sau să-și cadastreze loturile de pământ pe care le au. Asta este o frână în calea dezvoltării unor asocieri agricole, ca să nu le spunem cooperative agricole de producție, așa cum se numesc ele în Franța, și noi, în naivitatea și infantilismul postrevoluționar, am considerat că este un rău comunist să ai cooperative agricole în țară. Franța are.

Dar îmi permit să vin în fața dumneavoastră să vă spun că o astfel de propunere legislativă, dacă nu este coroborată cu nimic care să-i protejeze pe acești români săraci, care abia așteaptă ca Parlamentul să le faciliteze intabularea și cadastrarea terenurilor, dacă nu-i protejează în niciun fel de vânzarea prin interpuși, pe rețele chiar de tip mafiot și în mod, bineînțeles, ilegal a terenurilor către străini, lucruri care se întâmplă în România și astăzi, și nu se întâmplă de ieri, de astăzi, da..., este un act care nu vine decât să sărăcească România cu încă multe sute de mii de hectare de teren, hectare de teren care acum nu pot fi în niciun caz tranzacționate, pentru că nu sunt intabulate și nici cadastrate.

Aparent, este un lucru bun. În fapt, eu cred – și vă rog să vă aplecați un pic cu gândul și cu analiza către acest aspect –, eu cred că această lege, dacă va deveni operantă și va fi promulgată, va face în așa fel încât foarte mulți posesori de terenuri agricole, oameni săraci – și, din păcate, clasa politică în ultimii 22 de ani, slavă Domnului!, a creat o grămadă de săraci la țară –, vor fi ținta acestor tranzacții ilegale de terenuri care vor face ca agricultura în folosul României, de după momentul în care legal se vor putea vinde terenuri către străini, să fie diminuată mult dincolo de pericolul pe care România l-ar putea întâmpina, acela de a pierde războiul alimentar.

În mare parte, legea aceasta nu este decât un pas în plus către ajutorul dat celor care, în mod ocult, au cumpărat o foarte mare suprafață din țara aceasta, deși, țară europeană fiind, prevede că este ilegală tranzacționarea de terenuri agricole către străini.

Mulțumesc.

Domnul senator Alin Tișe.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea doar să amintesc plenului Senatului că, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, Guvernul tocmai și-a asumat răspunderea pe o lege foarte importantă, Legea privind restituirea proprietăților.

Ei bine, o minimă dovadă de consecvență a USL ar fi ca, astăzi, această inițiativă care nu face altceva decât să ajute la aplicarea acelei legi să fie susținută de USL. Și am să explic despre ce este vorba. Prin acea lege privind restituirea proprietăților, autoritățile locale, primăriile, respectiv consiliile județene au obligația ca, în termen de maximum doi ani, să-și inventarieze domeniul public și domeniul privat, cu alte cuvinte, tocmai acele terenuri care urmează să fie restituite către proprietari în baza legii pe care tocmai am aprobat-o.

Cadastrarea despre care este vorba în această lege ar ajuta, practic, la aplicarea acelei legi, pentru că, în sfârșit, primăriile ar ști exact ce terenuri au la dispoziție și care pot face obiectul legii retrocedărilor.

Cu alte cuvinte, astăzi, consecventă ar fi această decizie a noastră, a Guvernului, respectiv de a susține o inițiativă care nu face altceva decât să îmbunătățească și să ajute la punerea în aplicare a unei legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în urmă cu trei săptămâni.

De aceea, cred că se impune ca astăzi să susținem această propunere legislativă. Dincolo de importanța pentru

cetățeni, pe care o cunoaștem cu toții, este vorba, strict, despre punerea în aplicare a unei legi pe care tot noi am susținut-o prin asumare de răspundere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Traian Igaș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să intru și eu în această dezbatere. Consider că este un proiect de lege destul de important, în condițiile în care ANCPI-ul, într-o anumită perioadă, era în subordinea Ministerului Administrației și Internelor și, sigur, în acea perioadă am și promovat un program cu Banca Mondială de cadastrare gratuită, un program-pilot în România, care cuprinde aproximativ 70 de localități și sigur că acest program ar trebui să se finalizeze până în 30 iunie 2013, dacă vor fi fondurile necesare alocate de către Guvernul României drept coparticipare la acest proiect.

Sigur că avem nevoie de cadastrare în România, fie că discutăm despre o cadastrare gratuită pe care ne-o dorim sau, dacă nu, despre o cadastrare care să se facă, chiar dacă este vorba de un parteneriat public-privat, mai ales că ANCPI a deschis discuții în trecut cu anumite societăți care erau interesate pentru un parteneriat public-privat și această problemă ar fi putut să rezolve situația cadastrală din România.

Aș avea o întrebare adresată reprezentantului Guvernului: acest program de cadastrare în parteneriat mai există pe agenda de lucru în momentul de față și programul-pilot început cu Banca Mondială va fi finalizat în termenul prevăzut la momentul în care el a fost declanșat?

Vă mulțumesc.

Da, imediat.

Problemă de procedură, domnul Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

Cred că ora de declarații politice se poate încheia și totuși să facem ceea ce trebuie să facem noi în acest timp.

I-am ascultat pe colegii noștri, suntem de acord cu tot ceea ce au spus, în special cu ceea ce a spus domnul Igaș acum, pe final. Există discuții cu Banca Mondială, cu cele mai mari firme din lume, și știți lucrul ăsta, și se vor finaliza, sigur, în perioada următoare.

Tot ceea ce s-a spus... și de data aceasta trebuie să mă raportez la înțelepciunea rabinică că avem dreptate și dumneavoastră, și noi, și toată lumea, problema pe care n-o putem rezolva este finanțarea. Și am să vă spun și de ce. Toți cei care operează în zona cadastrului sunt privați. N-o să putem merge la ei cu argumentele pe care le-am dat noi aici, că e populația săracă, oamenii nu au bani, dar trebuie să facem cadastru. Notarii – și cunoașteți și această categorie, pe care o respectăm, și toți, sigur, avem nevoie, din când în când, de serviciile dânșilor –, la fel, sunt privați. N-o fac doar așa, din bunăvoință față de populația săracă de la țară. Și alte, și alte demersuri care, toate însumate la un loc, reprezintă sume extraordinar de importante, pe care, la ora actuală, bugetul nu și le poate permite, Guvernul nu și le poate permite.

Și, atunci, punctul de vedere al comisiei, care a fost de respingere, punctul de vedere al Guvernului noi spunem că-l susținem.

În ciuda faptului că avem inițiative, trebuie să înțelegem și prioritățile. Să vedem de unde se pot lua banii aceștia, îi luăm de la învățământ, de la sănătate, de unde se pot lua, ca să facem lucrul acesta. În ciuda faptului că aceste demersuri care au fost inițiate și în vremea când eram eu ministru la agricultură, în perioada 2001–2004, aveam discuții cu firmele acestea mari care vor să-l facă, sigur că nu s-au găsit banii, dar acum suntem pe drumul bun cu Banca Mondială, vom vedea la cât se duce acest contract și, în final, tot se va realiza și cadastrul în România. Cadastrul forestier, la fel, și sunt și alte zone care trebuie reglementate.

Dar datoria noastră ca grupuri parlamentare..., sigur nu a opoziției, opoziția își joacă rolul pe care trebuie să-l joace și vine și ne spune din când în când cum este ea de darnică acum, când nu este la putere. Când a fost la putere și am venit noi cu inițiativa, aceasta a spus că nu există fonduri. De ce ar crede acum că s-au găsit fondurile? Înțelegem, este mai ușor să vii și să spui cât bine ai putea să faci, dar când ești în poziția să-l faci, se complică situația. Nu zic că este rea intenție.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai avem o solicitare de intervenție. Să-i dăm curs și, sigur, după aceea,

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Am să fiu foarte scurt.

Sigur, eu am salutat această inițiativă legislativă în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, am dat un aviz pozitiv și constat cu surprindere că Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care ar trebui să se ocupe de problemele agriculturii, dă un aviz negativ la această propunere legislativă.

Sigur, se spune că la agricultură și la sport, în general, se pricepe lumea. Mă număr și eu printre ei. Nu sunt specialist în domeniu, dar totuși am o experiență de câțiva ani în care am fost pus să aplic legile retrocedărilor pe parcursul celor 8–9 ani.

Sigur, dacă nu se rezolvă această problemă a cadastrării, consider și eu, ca și colegul Tișe, că Legea privind

retrocedările, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, nu-și va atinge scopul. Și aș vrea să-l corectez pe domnul coleg, că termenul de inventariere a terenului este doar de șase luni. Dacă în această perioadă nu se rezolvă, nu știu în ce măsură vom rezolva problema proprietăților.

În paralel însă, pe baza faptului că nu s-a făcut cadastrarea, procesele în instanță curg cu nemiluita și problemele vor degenera și mai mult.

Ca să spunem și lucruri concrete, eu nu spun că această propunere legislativă este perfectă, legea este perfectibilă și în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital eu am fost cel care a propus includerea inclusiv a Legii nr. 247/2005, care a fost omisă din lege, și faptul că se prevede o sumă de 400 de lei pe proprietate. Aici, eu am mari dubii, pentru că proprietate... Eu pot să am o proprietate de 10 hectare de teren în 20 de locuri, documentația cadastrală pentru o parcelă se ridică undeva la 600–700 de lei. Deci nici această lege nu rezolvă problema cadastrării per total a terenurilor agricole. Și, aici, probabil că ar trebui să prevedem 400 de lei pe parcelă.

Sigur, în această ordine de idei, dacă astăzi se va respinge această inițiativă, nu știu când se va rezolva problema cadastrării terenurilor și, sigur, în comisia despre care vorbesc domnul director general adjunct a fost prezent, am discutat și despre acel program național care există.

## Mulțumesc, domnule senator.

Ultimele două scurte intervenții – doamna senator Doina Silistru – și chiar vă propun să ajungem la vot, la sistarea discuțiilor, să fie ultimele.

Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știm cu toții importanța cadastrului pentru țara noastră și pentru cetățeni, dar trebuie să avem în vedere că acest act normativ nu este o problemă a Guvernului că nu vrea să-l accepte în forma care este. Nu poate fi acceptat pentru că există o dublă reglementare. Există o Lege nr. 133/2012 de modificare a Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, în care se prevede gratuitatea primei intabulări. Deci, practic, asta ar veni ca o dublă reglementare, ceea ce nu se poate, nu ne permit normele de tehnică legislativă, Legea nr. 24/2000.

Din acest motiv, noi nu acceptăm această inițiativă legislativă. Guvernul trebuie să găsească modalitatea de a pune în aplicare acea Lege nr. 133/2012 și, în acest caz, se vor rezolva problemele.

Deci reglementare legislativă există.

## Mulțumesc.

Ultima intervenție, al șaptelea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Mărinică Dincă.

Mulțumesc, domnule președinte. Vreau să lămuresc trei lucruri.

În primul rând, programul cu Banca Mondială a fost în desfășurare, de trei luni de zile este suspendat. Toate primăriile, și una dintre ele este în Dolj, comuna Mischii, au blocat cadastrul, pentru că nu mai au voie să facă cadastru, chiar dacă au bani, până nu se epuizează proiectul cu Banca Mondială. Drept urmare, un prim aspect legat de Banca Mondială îl știm sigur: este suspendat proiectul, pentru că nu a existat cofinanțarea din partea Guvernului României.

Al doilea, legat de parteneriatul public-privat. Au fost discuții, cel puțin așa știu eu, acum un an și jumătate, în care societăți de cadastru sunt dispuse să facă documentația cadastrală fără să primească bani, cu condiția ca, la primul transfer al dreptului de proprietate pentru cadastrele făcute de către ei, cel care primește în proprietate acel teren să plătească suma pe care o datorează acestei societăți de cadastru.

Și cel de-al treilea aspect este strict legat de ceea ce vrem să facem. Vrem să cadastrăm România și să știm exact cât teren avem dat în proprietate fiecărui cetățean? Foarte bine. Putem s-o facem astăzi.

Legat de notarii publici. La cadastrare și intabulare nu avem nevoie de notari și de plata unui notar public, pentru că avem deja un proprietar și pentru el facem documentația cadastrală, nu suntem în fața transferului dreptului de proprietate. Deci, în acest caz, nu poate fi vorba despre cheltuieli legate de notarul public.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

După această dezbatere amplă și serioasă, am să dau cuvântul, în final, pentru scurte intervenții inițiatorului și reprezentantului Guvernului, cu rugămintea ca orice ar spune aceștia să nu reluăm firul dezbaterilor.

Trecem, după aceea, la vot. Vă rog. Inițiatorul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu înțeleg că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară are planuri mari și vrea să facă intabularea fiecărui

milimetru pătrat din România, să avem o hartă cadastrală foarte clară cu proprietarii, dar tocmai dânșii ne spuneau că nu au bani de așa ceva. Deci este o dorință, nu o putință. Și, atunci, această parte, pe care o propunem noi, de cadastrare a terenurilor extravilane, care sunt de cele mai multe ori la prețuri de tranzacționare mai mici decât valoarea costurilor intabulării, cred că este o urgență pentru România și vă spun de ce. 60% din suprafețele agricole ale României se află pe aceste suprafețe neintabulate, care nu pot fi introduse în circuitul economic, fiindcă nu pot lua credite de la bănci, nu pot accesa fonduri europene, nu pot să fie tranzacționate pentru a se forma ferme, fiindcă nu există acte de proprietate. Nu este adevărat că este rezolvată problema legislativă. Printr-un ordin al ministrului este rezolvată doar problema înscrierii în registrul de cadastru gratuit, nu și măsurarea terenurilor. Or, ceea ce propunem noi este exact acest lucru: să se măsoare terenurile fără costuri pentru primul proprietar.

Dacă România nu înțelege că pentru a avea o agricultură performantă trebuie să faci o agricultură economică, și nu una de subzistență, una în care ai nevoie de finanțare, în afară de a avea terenul pe care îl ai în proprietate, atunci putem să lăsăm să mai tărăgănăm încă 23 de ani această intabulare.

Eu cred că este nevoie ca astăzi să fim responsabili politic și să luăm această decizie de a rezolva problema terenurilor pentru a forma fermele economice în agricultură.

În rest, putem discuta despre cât timp, câți bani, cine vrea, cine nu vrea, numai că aici este vorba despre voința politică.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

## Stimați colegi,

Vă rog să faceți o excepție astăzi și să nu mai stați, atunci când votați, cu ochii – mă refer în special la colegii din Grupul parlamentar al PSD –, cu ochii către mâna șefului de grup. Vă rog din suflet...

## Domnule senator,

Iertați-mă că vă întrerup, domnule, nu... Dați peste cap cutumele pe care se bazează funcționarea Parlamentului. Și la britanici se stă așa.

Vă rog din suflet să priviți în altă parte, să vă întoarceți cu ochii spre satele pe care le-ați colindat în campania electorală și în care o să reveniți peste câțiva ani, și în care ați văzut două lucruri: ați văzut sărăcie și mizerie și ați văzut terenuri nelucrate. Și ați vorbit cu oamenii, care v-au explicat de ce nu lucrează acele terenuri.

Vă rog, votați astăzi cu ochii spre acei țărani.

Să se uite la Gorj!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Reprezentantul Guvernului, domnul director general, dorește, în încheiere, să intervină?

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema de fond este că inițiativa legislativă nu rezolvă intabularea sistematică la nivel de tarlale și clarificarea titlurilor de proprietate din acea tarla. Ea prevede finanțarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de la persoana privată care execută lucrările, cu înregistrare în mod izolat, ceea ce ar duce la suprapuneri în continuare, ceea ce s-a întâmplat până acum.

Reglementarea menționată de doamna senator Silistru. Da, Legea nr. 133/2012 a modificat anul trecut Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare și a clarificat cadastrarea la nivel de sectoare cadastrale compacte, rezolvând neclaritățile din titlurile de proprietate emise până acum pe baza registrelor agricole și fără măsurători la bază.

Deci finanțarea în cadrul programului național are o abordare la hectar, cu o etapizare. Avem negocieri cu Comisia Europeană, suntem pe punctele de negociere deja cu cadastrul, ceea ce nu a fost până acum, cu un plan pentru realizarea cadastrului la nivelul rural până în anul 2022.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, vom trece la vot.

Fiecare privește unde vrea. Rog colegii din Grupul parlamentar al PSD să nu ia propunerea domnului senator Roșca-Stănescu drept o tentativă de dezorganizare a acestui mare partid și grup parlamentar.

Raportul a fost respins.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Revenim la punctul 6.

Avem reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, da?

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare. Inițiator, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Domnule secretar de stat Botănoiu, vă rog.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de modificare a legislației se referă la două lucruri:

– să reglementăm funcționarea stațiilor de desecare, pentru că până acum nu aveam posibilitatea să scoatem apa atunci când infrastructura îmbunătățirii funciare era afectată și, de asemenea, infrastructura și casele oamenilor, pentru că nu aveam posibilitatea să alocăm acei bani necesari pentru a executa această lucrare;

– al doilea lucru extrem de important este cel referitor la revizia tehnică pe care dorim să o facem pe canale magistrale care se află în administrarea ANIF-ului și sunt proprietatea statului român.

Acestea sunt modificările esențiale cu care vă propunem să fiți de acord și pentru care vă mulțumim.

Vă rog.

Îmi pare rău pentru aplauze, îmi pare rău și pentru intențiile bune. Sunt convins că ele sunt.

Cvorumul de ședință era 147. Au votat doar 70 pentru. Trebuiau să voteze 74. Ca atare, legea a căzut. Asta e!

Nu se calculează așa! Se iau în calcul prezenții.

Păi nu, din cei prezenți. Nu. Asta e!

## **Din sală:**

Nu! Nu!

Domnule senator...

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Nu vorbesc de cei care au semnat. Vorbesc de apelul care s-a făcut. Primul vot care s-a...

Deci erau 147 și au votat 70. Nu-i jumătate plus unu. Vă rog să mai faceți un calcul.

Domnul senator Pereș.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Cvorumul de ședință este de 88 de senatori, care trebuie să fie prezenți.

88 de senatori prezenți în sală, suntem în cvorum și desfășurăm activitatea de legiferare a Senatului. 88, jumătate plus unu, domnule lider.

Luați regulamentul și vedeți! Este perfect regulamentar și legal ceea ce s-a petrecut și, sigur, inclusiv votul dat de către Senatul României.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Domnilor,

Eu cred că nu facem o confuzie între cvorumul necesar pentru ca o ședință să se desfășoare legal și câți au fost inițial înregistrați. Cvorumul e 88, prezența inițială a fost 147.

Domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Mulțumesc mult. Domnule președinte,

Ca secretar al acestei ședințe, alături de colegul Mario Oprea, reamintesc tuturor celor care cu mult mai multă experiență decât mine sunteți în această sală că nu are nicio legătură ce s-a anunțat la începutul ședinței cu cvorumul care este pe parcursul ședinței.

Au fost 113 voturi, dintre care 70 pentru, 40 împotrivă și 3 abțineri. Un total de 113 senatori și-au exercitat dreptul la vot, ceea ce înseamnă cvorum.

Îmi pare destul de limpede.

Continuăm punctul 6 din ordinea de zi.

Am auzit punctul de vedere al inițiatorului.

Punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnule președinte, vă rog, punctul 6.

## Mulțumesc.

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 199/2012, în sensul creării cadrului legislativ necesar pentru ca Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare să beneficieze de fonduri distincte de la bugetul de stat pentru

acoperirea unor cheltuieli corespunzătoare activității de prevenire și refacere a infrastructurii de îmbunătățiri funciare.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a depus aviz favorabil, fără amendamente.

În ședința din data de 8 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Da.

Domnul senator Tánczos Barna.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Activitatea de îmbunătățiri funciare în special, activitatea de desecare, de ani de zile, este o activitate bazată pe plată. Serviciile respective se plătesc de către beneficiarii acestora.

Aș vrea să-i întreb pe reprezentanții Guvernului dacă văd vreun pericol în această modificare, în sensul că cei care nu vor să plătească aceste servicii sub pretextul unor posibile inundații sau posibile pericole de inundații vor beneficia de servicii de desecare fără să plătească aceste activități, aceste servicii.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Noi nu putem susține, pentru că noi avem ordonanța de urgență care se află deja în dezbatere cu organizațiile și entitățile care sunt actori pe toată această filieră, toată această punere în aplicare a funcționării camerelor agricole. Așa cum am precizat și data trecută, noi credem că, prin acest proiect de ordonanță pe care l-am propus, răspundem cerințelor agricultorilor de a avea o cameră agricolă a lor, de a fi condusă de ei și, de asemenea, de a găsi sursele financiare, astfel încât să poată să fie finanțată, pentru că orice entitate pe care o creăm, pentru care nu găsim resursele financiare de funcționare în perioada următoare, va fi un proiect frumos care se va stinge din fașă.

Din acest punct de vedere, noi suntem pe faza finală a negocierilor și credem că suntem capabili ca, până la data de 12 iunie, să punem în aplicare această ordonanță.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte Saghian, vă rog. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Raport comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în vederea eliminării neclarităților apărute în procesul de implementare a legii.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au depus avize negative.

Prin punctul său de vedere, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

În ședința comună din data de 8 mai 2013, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere.

Considerăm că trebuie promovat un act normativ care să modifice substanțial prevederile Legii nr. 283/2010 și care să stabilească un nou concept privind organizarea și funcționarea camerelor pentru agricultură.

Sursele de finanțare a camerelor agricole sunt nesustenabile, întrucât nu pot fi obligați toți agricultorii înscriși în Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură să devină membri de drept ai camerelor pentru agricultură pentru a cotiza ulterior. De asemenea, bugetul de stat nu poate asigura fondurile necesare, deoarece camerele agricole au statut de asociație, așa cum s-a stabilit prin hotărârea judecătorească emisă în 14 noiembrie 2012.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă nu sunt intervenții...

Sunt?

Domnul senator Pereș, microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi senatori,

Aplicarea legii privind constituirea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală cred că este așteptată de toți fermierii români.

Sigur, există mai multe viziuni cu privire la cel puțin trei puncte pe care le-am identificat: modul cum vor fi organizate aceste alegeri la nivelul unităților administrativ-teritoriale, există probleme cu modul de remunerare a salariaților acestor structuri și, sigur, reprezentarea cât mai corectă a fermierilor, a asociațiilor, a celor care pot susține mai eficient interesele acestor fermieri. Sunt lucruri care au dus la stoparea și, sigur, la solicitarea de modificare a Legii nr. 283/2010 în repetate rânduri. Chiar Guvernul Ponta 2 nu este de acord, văd, nici cu această variantă de modificare solicitată de parlamentarii USL și PP-DD, anunțând o altă variantă, care este în așteptare și pe care, sigur, dorim și noi să o vedem.

Deci cele șase luni și, ulterior, opt luni de așteptare pe care Guvernul ni le-a cerut prin Legea nr. 122/2012 și, după aia, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2012 sunt pe terminate și, peste trei săptămâni sau patru săptămâni, o să trebuiască să vedem acea ordonanță de urgență sau acel proiect de lege cu care Guvernul urmează să vină în fața Parlamentului pentru a fi votat sau, sigur, respins.

Așadar, pe 12 iunie 2013, așteptăm acest proiect de lege și, tocmai de aceea, senatorii PDL vor da un vot de abținere pe această propunere a colegilor USL și PP-DD. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Barna Tánczos.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la camerele agricole am mai avut dezbateri în această sală, atunci când s-a amânat data la care trebuiau organizate alegerile în repetate rânduri.

Cred că este o dovadă a faptului că acest Guvern nu consideră că Legislativul este cel care trebuie aducă îmbunătățiri legislației din România. Guvernul consideră că Parlamentul – Senatul și Camera Deputaților – este, practic, o remorcă la minunata mașină a Guvernului și inclusiv poziția Guvernului exprimată astăzi face o dovadă a faptului că Legislativul... cei care fac inițiative legislative din partea puterii sunt, practic, reduși la tăcere de către un punct de vedere al Guvernului.

Cred că nu se mai poate tolera acest lucru. Legislativul trebuie să-și ia în serios activitatea și rolul în democrația românească și, în cazul camerelor agricole, eu, sincer, nu aștept cu interes punctul de vedere al ministerului, pentru că, din câte am înțeles, propunerea dânșilor este de a transforma iar aceste camere agricole în agenții de stat, agenții de consultanță, care să ofere fermierilor sfaturi senzaționale despre cum trebuie să activeze în acest domeniu.

Istoria a demonstrat faptul că cele mai proaste servicii din acest domeniu au fost aduse de către ANCA – Agenția Națională de Consultanță Agricolă, unde funcționari ai statului român își primeau salariile indiferent de eficiența activității lor, indiferent dacă proiectele pe care le-au prezentat ei – cu ghilimelele de rigoare – țăranilor au fost de succes sau nu, indiferent de numărul de consultații oferite fermierilor, indiferent de numărul de fermieri cu care s-au întâlnit și pe care i-au ajutat sau nu.

Cred că varianta legii, forma inițială a Legii camerelor agricole este una care poate fi pusă în practică. Poate necesită anumite corecții, anumite modificări, ocazia o avem acum. Am putea discuta, pe fond, modificările propuse de inițiatori, nu să respingem din oficiu această inițiativă din cauza faptului că s-a luminat Guvernul și vrea să desființeze, practic, camerele agricole și să aducă un nou sistem cu care încearcă să aducă mai aproape țăranii de Guvern și de proiectele pe care le promovează Guvernul.

Vă mulțumesc. Doamna senator Silistru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă întreb și eu, retoric, cum au tratat guvernele Boc și Ungureanu acest Parlament, Legea nr. 283/2010 fiind votată în 2010 – deci în 2010! – și până la sfârșitul lui 2010 trebuia pusă în aplicare.

Mă întreb și eu, retoric, dacă acele guverne Boc și Ungureanu au tratat cu respect și au respectat, practic, Legislativul țării.

Haideți să dăm credit acestui Guvern că, într-adevăr, prin ordonanța de urgență pe care o promovează va rezolva problema camerelor agricole din România. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am să mă refer la fondul problemei, fiindcă s-a dezbătut. Și-a spus și colegul nostru Alexandru Pereș punctul de vedere și cred că este corect. Dar, fiindcă a venit totuși la microfon un politician tânăr, am zis că nu-i bine să-l lăsăm să alunece în direcția în care a pornit.

Cu noi, ăștia care suntem de mai mulți ani în Parlament și am trecut prin diverse funcții, mai avem înțelegere, este greu să ne mai reașezăm modul de acțiune și de gândire, dar dânsul este tânăr și m-am uitat cu câtă abnegație susținea aici poziția că Parlamentul...

Nu, nu, vorbesc de domnul senator Barna.

...nu e remorca Guvernului! Că Parlamentul trebuie să aibă poziție! Că Parlamentul trebuie să decidă! De acord. Toată lumea dorește lucrul acesta

, dar am o întrebare: în toate guvernările de până acum și cele viitoare, care era argumentul forte al UDMR-ului?

Că sunt disciplinați, că respectă înțelegerea. Și nu am văzut, în toți acești ani, cu excepția senatorului Frunda György, o altă poziție decât aceea a ridicării degetului de care vorbea unul dintre colegii noștri.

Așa că nu vă onorează, fiind politician tânăr, să faceți caz de ceea ce, în practică, nu ați aplicat niciodată și nu aplicați nici acum.

Asta așa, ca să aveți, în viitor, un reper, dacă vreți să luați de la noi, cei care avem experiență mai multă și am trecut prin toate, le-am luat și pe unele, și pe altele, le-am văzut cum sunt și ne resemnăm.

Dumneavoastră nu sunteți în situația în care trebuie să vă resemnați. Abia ați intrat în Parlament, abia vedeți cam cum se desfășoară lucrurile aici, că prin funcțiile prin care ați trecut – la ADS, la minister – era mai ușor. Făceați altceva decât vă spunea ministrul? Nu am văzut. Că ați venit pe aici, prin banca asta ați stat de multe ori.

Când noi spuneam, cu argumente serioase, că ar trebui să treacă legea, că este benefică, că agricultorii suferă, că prețul la produse este mic, că lucrează degeaba, veneați și ne explicați că punctul de vedere al Guvernului – parcă vă aud! – e de nesusținere a proiectului de lege.

Nu vă mai amintiți?!...

E greu, că la tinerețe memoria nu e la fel ca a noastră.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ei, îmi amintesc eu, domnule senator, care sunt mai în vârstă, dacă asta vă consolează. Așa era!

Era greu de suportat. De asta eu și veneam destul de rar pe aici.

Tânărul nostru coleg, distinsul senator Barna Tánczos.

Până să ajung și eu să sufăr cât ați suferit dumneavoastră, domnule președinte, eu o să mai vin, destul de des, la Parlament. Când nu o să mai pot, o să vin și eu mai rar.

Excelența Sa, domnul ministru, a făcut referire la vârsta mea destul de fragedă – din punct de vedere parlamentar, într-adevăr –, dar, dacă îmi aduc bine aminte, am început activitatea în Parlament, nu cea de parlamentar, undeva prin 1998. Am fost expert parlamentar, am mai fost și pe la Guvern și pot să spun că am o oarecare experiență în acest domeniu, din diferite poziții, și credeți-mă că, dacă... Nu continui ideea și declarația politică sau dezbaterea politică pe care a început-o domnul președinte, domnul ministru, dar în speța despre care discutăm acum, după aprobarea legii, Comitetul de inițiativă națională era format exclusiv din parlamentari. Așa că remarca sau replica că Guvernul Boc 1, 2, 3, 5 – nu mai știu câte au fost – nu a respectat legea și nu a pus în practică este un pic deplasată, pentru că instituția sau forul care trebuia, practic, să demareze alegerile în perioada respectivă a fost un for format strict din parlamentari, de la opoziție, de la putere, parlamentari care ar fi trebuit, în calitatea lor de inițiatori ai acestui act normativ, să dea drumul la alegeri.

Una peste alta, cred că dezbaterea este bine-venită. Astăzi, camerele agricole, care sunt subordonate consiliilor județene, nu au buget, nu pot plăti salarii de câteva luni bune, oamenii de acolo sunt într-o incertitudine totală, deși ministerul a amânat de două ori la rând alegerile pentru camerele agricole.

În această perioadă, dacă s-ar fi vrut sau dacă s-ar fi putut implementa ideea ministerului, s-ar fi făcut. Sunt convins de faptul că motivul pentru care întârzie implementarea acelei noi versiuni este motiv juridic. Ministerele de resort – Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice – nu și-au dat încă acordul pentru varianta Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este și motivul pentru care se tărăgănează, se întârzie și motivul pentru care, astăzi, sute de oameni care au lucrat în camerele agricole subordonate consiliilor județene nu-și primesc salariile.

Guvern sau Parlament, remorca sau mașina, tractorul din față, una peste alta, avem o responsabilitate în acest domeniu. S-a luat o decizie politică, la un moment dat, cu privire la înființarea camerelor agricole, decizie politică care nu s-a transformat în practică și cred că, astăzi, Guvernul era cel care trebuia să facă acest lucru. Nu mi se pare corect că termenele clare, date în lege, și obligațiile Guvernului de a le implementa pot fi ușor... sau pot să scape de aceste obligații prin modificarea termenelor. Este un termen dat de Legislativ, care trebuie respectat de Guvern.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă – Legea apiculturii.

Avem o serie de colegi parlamentari, senatori și deputați, mai mulți inițiatori.

Din partea inițiatorilor, dorește cineva să intervină? Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri, în regim de urgență, am votat Legea apiculturii. Astăzi, avem o altă lege pe ordinea de zi și o să fac numai observații referitoare dacă nu la procedură, măcar la maniera de lucru.

Am înțeles că este încă o lege în stand-by la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cred că ar fi corect, în linia aceea pentru care ne-a trimis electoratul – să dăm legi bune –, ca toate aceste trei idei să fie discutate împreună și să rezulte o lege ca lumea.

Această lege care, astăzi, trebuie supusă la vot este rezultatul multor ore de muncă, de consultări cu asociațiile atât la nivel național, local, cât și cu apicultori neafiliați și ar fi păcat să nu fie adoptată pentru că apare un raport de respingere, cu toate că punctul de vedere al Guvernului, cu amendamente, e drept, este favorabil.

Cred că suntem într-o situație destul de dificilă. Ieri am aprobat o lege a apiculturii, astăzi avem o alta. Nu știu care este maniera, dar cred că trebuie umblat undeva.

Domnule senator, aveți o propunere procedurală?

## Să fie discutate...

Nu știu ce se poate întâmpla cu cea propusă ieri, dar cred că trebuie retrimisă la comisie și discutate împreună.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul coleg este de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, da?

## Nu?

În orice caz, există o procedură care este prevăzută în regulament. Când la o comisie se află în dezbatere – și reiese că au fost la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – inițiative legislative care au același subiect, ele sunt dezbătute împreună, se contopesc și se realizează o inițiativă legislativă. Deci faptul că am discutat ieri, deci s-a prezentat un raport și acum se prezintă un alt raport... Trebuie să știm din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – sau oricare altă comisie, nu mă interesează – dacă a dat drumul la raportul respectiv. Pe cale de consecință, ar trebui să avem acum raport de respingere, pentru că dacă noi am reglementat și introducem în procesul legislativ două proiecte de lege care reglementează același lucru este dublă reglementare și nu este corect.

Nu știu care este situația la comisia respectivă, dar, în opinia mea, trebuie s-o rezolvăm noi, pentru că este o problemă de legislativ. Faptul că această lege va fi promulgată și, pe urmă, o altă lege va fi promulgată, noi, în loc să reglementăm un domeniu, ceea ce își propune, probabil, Legea apiculturii, deci domeniul apiculturii, noi n-o să facem altceva decât să facem confuzie în domeniu.

Pe cale de consecință, eu propun... Cred că ar fi înțelept să trimitem la comisie această propunere legislativă, să vadă care este situația, să analizeze care este implicația proiectului de lege care, în mod normal, a fost adoptat... Nu știu dacă a fost adoptat și noi suntem Cameră decizională... Habar nu am.

Nu suntem. Deci înseamnă că noi le trimitem acum spre... Putem să facem și asta: să le trimitem la Camera Deputaților și, la Camera Deputaților, ele să fie dezbătute împreună și să fie... Deci cred că mai degrabă decât să retrimitem la comisie... Am încurca lucrurile. Dacă nu suntem Cameră decizională și dacă este... Să îl adoptăm și pe acesta, dar nu este foarte corect din punct de vedere legislativ. Să se ducă la Camera Deputaților amândouă, ca să realizeze Camera Deputaților această procedură de dezbatere împreună, să scoată o singură lege. Nu avem voie să reglementăm...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Pereș.

Nu. Încă n-am trecut la dezbateri. Imediat vă dau cuvântul.

Discutăm cumva... procedural, dar cred că noi acum suntem...

Iertați-mă, domnule senator!

Suntem în această situație, trebuie să discutăm și să decidem pe raport, pe propunere.

pentru un raport suplimentar și discutăm împreună cu propunerea venită ulterior, pentru că termenul de adoptare tacită este 4 septembrie 2013, deci ar putea să fie un termen... e un termen... și putem, sigur, să discutăm această problemă sau dăm votul negativ, așa cum a solicitat comisia, având în vedere că vom mai fi sesizați cu o propunere legislativă tot pe apicultură, o propunere venită din partea celor două asociații care au căzut de acord?

Deci va trebui să hotărâm aici cum vom proceda. Putem să și retrimitem, ca să discutăm împreună toate propunerile legislative, sau trimitem spre Camera Deputaților, cu raportul de respingere, această propunere legislativă privind apicultura cu care suntem sesizați acum.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Hașotti. Microfonul 2 pare a fi ținta Domniei Sale.

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

## Onorat Senat,

După cele spuse de domnul senator Dumitrescu și de domnul senator Pereș, cel puțin pentru mine, lucrurile sunt clare. Noi am adoptat ieri o propunere legislativă, astăzi... Și aici, sigur, probabil stafful comisiei trebuia să-i sesizeze pe distinșii membri ai comisiei. Astăzi, noi nu avem decât să respingem această propunere, trimitem la Camera Deputaților și Camera Deputaților le discută la pachet, eventual, cu propunerea care urmează să fie făcută de asociația de apicultori sau nu știu de cine. Dar cred că soluția corectă este ca, de vreme ce ieri am adoptat o propunere legislativă, astăzi nu putem... pentru că acesta este mai mult decât un exces de reglementare. Este confuzie în reglementare.

Eu vă propun, și Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea raportului de respingere, pleacă cele două propuneri la Camera Deputaților și acolo se discută împreună.

Mulțumesc.

Domnul senator Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, pe procedură, că nu am intrat pe fond.

Problema este că Senatul și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost sesizate cu două propuneri legislative în urmă cu mai bine de o lună și jumătate. Sigur, ele au intrat în procesul legislativ în comisii fără a ști că urmează, din nou..., și am fost sesizați parcă ieri, în Biroul permanent, cu o altă lege care tratează aceeași problemă, o propunere legislativă venită de la alți inițiatori.

Deci procedura noastră este foarte clară. Noi avem raport și va trebui să decidem aici. Ce facem? Retrimitem raportul

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Din păcate, această situație nu este reglementată în regulament foarte clar și nici nu poate fi reglementată. Ea ține de o anume coerență a inițiatorilor care aparțin diverselor grupuri politice sau diverselor autorități sau puteri ale statului și, asta este situația, nimeni nu poate să-i coordoneze în inițiativele legislative.

În această situație însă, în opinia mea, avem la îndemână două soluții. Nu putem invoca faptul că, ieri, Senatul a adoptat o inițiativă cu același conținut, deoarece legea nu a fost adoptată de Camera decizională, nu a parcurs tot traseul, nu este în vigoare, astfel încât nu putem vorbi despre o lege. Cele două propuneri legislative au viață proprie până când una dintre ele intră în vigoare.

Și acum, ca să nu mai dezvolt foarte mult subiectul, sunt două posibilități. Având în vedere termenul de adoptare – 4.09.2013 –, se poate solicita restituirea la comisie, dat un termen la începutul lunii septembrie comisiei. Până atunci, vedem care este parcursul legii, care este cea mai avansată sau respingem pe fond propunerea legislativă, fără însă a face vorbire de faptul că respingerea noastră este legată de faptul că mai există o propunere legislativă care a fost adoptată de noi, dar care poate fi foarte ușor respinsă de Camera Deputaților, astfel încât a doua soluție posibilă este respingerea pe fond a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu nu am prezidat ieri ședința, dar s-a aprobat procedura de urgență pentru cealaltă sau s-a adoptat ea însăși?

Procedura de urgență!

Doar procedura.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

S-a aprobat procedura de urgență, dar eu sunt de acord cu propunerea domnului lider Puiu Hașotti și v-aș ruga să

Sigur.

Deci, așa cum spunea și domnul senator Greblă, sunt două soluții, nu există o a treia. Dacă nu cere nimeni retrimiterea la comisie, intrăm în desfășurarea normală.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Botănoiu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Domnule președinte,

Noi susținem raportul comisiei, pentru că noi am propus o serie de amendamente care nu au fost luate în considerare. Din acest motiv, propunem să reluăm discuția și să putem să ajungem la un punct unitar.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Saghian, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind desfășurarea activității

apicole în scopul valorificării superioare a resurselor melifere și a produselor apicole, precum și pentru asigurarea armonizării legislației naționale cu reglementările europene în domeniu.

În ședința din data de 8 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Discuția de astăzi îi descurajează pe cei care au spirit de inițiatori în legislație, pentru că, pe o procedură normală, această propunere legislativă a ajuns în Senat. Pot să trag concluzia că, dacă se trage cu ochiul la orice propunere a oricărui coleg și se aplică principiul ordonanță de urgență sau un tratament în regim de urgență, orice inițiativă este desființată.

Cred că este elegant, mai ales că termenul, prinzând vacanța parlamentară, se duce până în septembrie, să o retrimitem la comisie și intră odată cu cealaltă, care vine pe principiul de urgență.

Și, din respect față de munca unor colegi care, vedeți, vin din diverse partide, nu vreau să descurajăm inițiativele venite din Senatul României.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am propus retrimiterea la comisie!

Nu mai merge. Da, vă rog.

Domnule senator, suntem în procedura de vot. Vă rog.

Deci am vorbit în calitate de vicelider de grup. Puteți să supuneți la vot și să nu iasă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Asta nu știam.

Supun la vot retrimiterea la comisie.

Tot acolo ieșim.

8 voturi pentru.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Nu, nu, 8 voturi sunt doar la mine, mai este unul!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Împotrivă?

Mulțumesc. Abțineri? Propunerea a fost respinsă. Acum supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Cu 77 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

Mulțumesc.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind interzicerea cultivării și importului organismelor modificate genetic (OMG) și interzicerea importului, producției și comercializării produselor care conțin organisme modificate genetic (OMG).

Inițiator, domnul Ninel Peia, deputat PSD.

Este de față și dorește să pledeze? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Sănătății, părți vizate. Domnule secretar de stat Botănoiu, vă rog.

## Domnule președinte,

Nu putem să susținem această inițiativă legislativă și vă dau un singur argument: 90% din proteina vegetală pe care o utilizăm în fermele de creștere a animalelor provine din șroturi, din soia ameliorată genetic venită din importuri și, ca atare, nu putem să închidem aceste unități.

Noi apreciem că este o inițiativă foarte bună, numai că trebuie avută în vedere cultivarea și separată de ceea ce înseamnă comercializare, depozitare și utilizare în furajare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Saghian.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interzicerea cultivării și importurilor organismelor modificate genetic.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

În punctul său de vedere, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru sănătate publică au depus avize negative.

În ședința din 8 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă vine pe fondul concedierilor masive din anul 2012 și presupune trei elemente importante:

– prelungirea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj cu patru luni;

– prelungirea scutirii de la plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru cei care primesc 75% din salariu;

– neimpozitarea acestor sume pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Prin urmare, deși între timp au intervenit unele modificări din acest punct de vedere, propun promovarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Punctul de vedere al Guvernului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog, doamna secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, motivat de faptul că prevederile acestui articol care se vrea modificat au expirat la 31 decembrie 2009 și, ca atare, el putea fi prorogat numai în cadrul termenului, până la expirarea acestuia.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnule președinte Liviu Marian Pop, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ de către Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și de către Comisia pentru egalitatea de șanse.

În data de 8 mai 2013, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere impactul bugetar negativ în contextul economic actual.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție.

Senatul este prima Cameră sesizată, Cameră decizională fiind Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții, supun... Da, domnul senator Calcan.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Pe fond, aș fi vrut să spun că este o propunere, o idee destul de bună. E drept că, probabil, nu ar fi trebuit inclusă într-o ordonanță a Guvernului mult prea veche, ci poate pusă separat, ca o propunere legislativă. Mai mult, ceea ce spun eu cred că poate fi întărit de punctul de vedere al ministerului, pe care l-am ascultat acum, și anume faptul că singurul motiv pentru care s-a opus acestei propuneri legislative ar fi, de fapt, că se referă la o ordonanță care este destul de veche și deja nu mai este în vigoare, dacă am înțeles bine, da? Deci nu se pune problema că ar afecta în vreun fel, din punct de vedere bugetar, vreun anumit dezechilibru, ceea ce pentru noi ar fi însemnat o anumită emoție, ca să spun așa.

Deci, în cazul acesta, probabil că, dacă o vom reface și o vom gândi astfel încât să fie ceva nou, ne așteptăm s-o susțineți, motiv pentru care am fi foarte bucuroși. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Dumitru Oprea.

Voiam să fac trimitere chiar la explicația dată de Guvern, care invocă anul de grație 2009. Pe vremea aia lucrurile erau

destul de grele: criză financiară, nu aveau oamenii suficiente locuri de muncă, nu puteau supraviețui. Iar acum suntem în paradis! Nu mai este ca în 2009. Este mult mai bine, încât propunerea colegului Cordoș nu-și mai are rostul! Zău, suntem caraghioși!

Poate că exact într-un astfel de moment ce propune colegul Cordoș este de un bun-simț firesc: o reeditare a unei măsuri care a atenuat durerea în 2009, atât cere.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetățenia română, dar care au fost persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Inițiator este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează reglementarea acordării acestor drepturi persoanelor care au fost persecutate în perioada descrisă mai devreme și care, din cauză că, plecând din țară, și-au pierdut cetățenia, nu mai pot beneficia de aceste drepturi, deși la data persecuției erau cetățeni români. Și pentru aceasta a fost necesar să modificăm, cu atât mai mult cu cât instanțele s-au pronunțat în favoarea acestor cetățeni. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 8 mai 2013, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea.

Înainte de toate, aș vrea să fiu alături de oamenii care au îndurat atât până când și-au câștigat un astfel de drept. Sunt doar o mie sau au mai rămas o mie.

În schimb, din respect față de premierul Ponta, vreau să-l protejez de erorile de gramatică din expunerea de motive pe care premierul o semnează.

Rog pe cei care vin în Senatul României ca..., între subiect și predicat, în două paragrafe, sunt patru virgule. Vă rog frumos, între subiect și predicat, de patru ori virgulă. Și aici este un respect față de premierul Ponta, care semnează, săracul, dar mai îndură și astfel de umilințe. Cred că trebuie făcută corecția, fiindcă ele capătă și formă de arhivare și nu prea ne reprezintă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Da.

Mulțumesc, domnule senator.

Pe mine chiar mă bate gândul ca, în legătură cu chestiunea aceasta, cu virgula între subiect și predicat, să ne raportăm și în Constituție, dacă tot umblăm la ea.

Este o chestiune serioasă!

Alte intervenții?

## Procedura de vot.

Avem raport de admitere, fără amendamente, și

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiatori: domnul senator Corneliu Dobrițoiu, domnul senator Gabriel Oprea, domnul deputat Ioan Benga, domnul deputat Mihăiță Calimente.

Dacă vreunul dintre distinșii inițiatori dorește să pledeze? Domnul senator Dobrițoiu, coautor al proiectului, alături de domnul senator Oprea, ca frații.

Vă rog.

## Nedespărțiți, da.

## Domnule președinte,

Am o mare satisfacție astăzi să vin în fața plenului Senatului și să solicit vot pozitiv pentru îndreptarea unui act absolut inimaginabil care a avut loc pe timpul guvernării trecute, când oamenilor li s-au amputat pensiile în mod abuziv, cu ignorarea totală a principiilor democratice. Pentru că tot se vorbea ieri aici, în sală, de către un distins coleg despre principiul neretroactivității legii.

Deci vă solicit să facem un gest de solidaritate cu niște oameni care au suferit în mod nedrept și vă solicit votul pozitiv pentru această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Vasile Costea, microfonul 8. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Vasile Costea** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale este de acord cu raportul de admitere, cu amendamente, și cu preluarea punctului de vedere al Guvernului – din 1 ianuarie 2014.

Este o măsură reparatorie, este un proiect care este mult așteptat de toți pensionarii cărora li s-au trunchiat pensiile. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Liviu Marian Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 8 mai 2013, comisia a adoptat raportul de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente, propunerea legislativă având caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții sau doriți să votați? Vă rog, domnule senator Cristian Rădulescu.

## Mulțumesc.

Ar fi cazul să ne asumăm odată fiecare și bunele, și relele și să nu arătăm cu degetul acolo unde nu este de arătat cu degetul.

Actul de nemernicie absolută la care făcea referire domnul ministru Dobrițoiu, respectiv amputarea salariilor militarilor și ale celor din servicii în timpul guvernării trecute, a dus la creșterea – nu salariilor, pensiilor! – acestor pensii în 85% din cazuri și toată lumea știe treaba asta. Vreo 7% din cazuri au rămas cu aceeași pensie și pentru restul, o diferență foarte mică, prin aplicarea principiului contributivității, a reieșit o pensie mai mică. Am și eu niște rude în familie care mi-au reproșat treaba aceasta, că au ieșit niște pensii mai mici.

Efortul bugetar asupra Guvernului Boc, în acel moment, suplimentar, pentru plata acestor pensii a fost, dacă țin eu minte, de vreo 130 de milioane de euro, și reprezentanții Guvernului care sunt de specialitate pot să confirme această treabă.

Acolo a fost vorba despre o singură chestiune, despre calcularea pensiilor după contribuție. S-ar fi putut, în momentul acela, să punem, ca să fie legea perfectă în accepțiunea dumneavoastră, și un alt principiu care a mai fost folosit la recalcularea pensiilor în sistemul mare, de stat, și anume ca, acolo unde, prin recalculare, rezultă o pensie mai mică, să se rămână la cuantumul vechi. Dar aici nu era vorba despre o mărire a pensiilor implicită, ci era vorba de un singur lucru: aplicarea principiului contributivității, cu rezultatele care vor ieși. După cum bănuiți, Guvernul Boc intenționa să vadă dacă nu cumva se pot reduce cheltuielile cu pensiile.

Pe de altă parte însă, principiul mare, ca peste tot să fie vorba numai de contributivitate pentru însănătoșirea sistemului, a făcut Guvernul să aplice principiul acesta și la pensiile militare, unde era previzibil că vor ieși pensii mai mari.

Rezultatul pozitiv pentru sistem este că se aplică contributivitatea peste tot, ceea ce este un lucru bun.

Rezultatul negativ pentru Guvernul Boc a fost că, în loc să facă economii, a dat mult mai mult, a făcut un efort suplimentar pentru tipul acesta de pensii și rezultatul negativ pentru vreo 7% din pensionarii militari a fost că, prin calcularea conform contributivității, le-au reieșit niște pensii mai mici.

Mulțumesc.

Domnule senator, vă dau cuvântul oricum, la sfârșit, ca inițiator.

Avem amendamente respinse. Dacă se susțin în plen? Înțeleg că da. Doamna senator Anghel.

Le-am susținut în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, au fost respinse și am dreptul să le susțin în plen.

Categoric! Vă rog s-o faceți.

## Mulțumesc.

Aș vrea să pornesc de la ideea că nici măcar cu acest proiect de lege nu se face dreptate. Dreptate ar fi fost dacă pensiile militare ar fi fost în continuare pensii de stat, pensii speciale, așa cum exista o lege pe care PDL-ul a desființat-o, pur și simplu, că așa a dorit.

Și spun lucrul acesta pentru că, în momentul în care judecătorii au obținut pensiile speciale, au invocat tocmai existența acestei legi speciale și a pensiilor speciale militare. S-a ajuns în situația în care judecătorii și-au păstrat aceste pensii, iar militarii le-au pierdut.

Mai mult decât atât, avem un raport al Avocatului Poporului, care spune foarte clar că nu poți să recalculezi ceea ce ai desființat. Și nu puteai să desființezi, conform legilor interne și internaționale, un drept câștigat.

Prin urmare, ofițerii și subofițerii români în retragere și în rezervă și-au onorat contractul lor semnat cu statul român, iar statul român continuă să-și bată joc de acești oameni. Nu este nici drept, nici corect, nici legal.

Și acum, revenind la amendamente, amendamentele mele au fost propuse în concordanță cu avizul Consiliului Legislativ, care spune: „(...) semnalăm faptul că, deși propunerea legislativă are bunele intenții de a înlătura inechitățile generate de procesul de recalculare sau de revizuire, care a determinat existența unor diferențe în cuantumul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, norma propusă pentru alin. (3) păstrează totuși, în continuare, diferențieri între pensiile beneficiarilor prezentei legi și celelalte categorii de pensionari, ale căror cuantumuri rezultate din recalculare sau revizuire au fost avantajoase.

Avem în vedere faptul că, dacă valoarea punctului de pensie se majorează, aceștia nu ar putea beneficia de un cuantum majorat al pensiei decât după depășirea cuantumului din decembrie 2010, în timp ce toate celelalte categorii de pensionari ar beneficia de această majorare.”

Deci iar le facem o nedreptate prin această lege și, culmea, mai și spunem că vrem să-i ajutăm și să îndreptăm răul făcut.

„De aceea”, spune Consiliul Legislativ, „sugerăm să se analizeze dacă nu ar fi recomandată soluția legislativă prevăzută de art. 168 din Legea nr. 19/2000, care reglementa măsura de recorelare a pensiilor.”

Mulțumesc, doamna senator.

Noi suntem în următoarea situație: timpul de lucru votat s-a epuizat. Amendamentele dumneavoastră, pentru care aveți susținere, care vor genera dezbatere, nu cred că merită expediate acum, într-un minut...

Corect!

Putem să o lăsăm pe luni. Nu am nimic împotrivă, domnule...

Propun să ne oprim aici.

Suntem la acest proiect de lege, am auzit punctul de vedere al comisiei...

...și continuăm...

Continuăm și vă mulțumesc din suflet.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

...marți, marți când e program de luni, cu aceasta.

Permiteți-mi ca, în încheierea ședinței, să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entități comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier și feroviar) peste fluviul Dunărea, între orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 14 mai 2013.

Mulțumesc.

La revedere!

Vă mulțumesc.

Da.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647237]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/23.V.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei