Dumitru Coarnă

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (Pl-x 411/2022; rămasă pentru votul final)

529 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „După distrugerea resurselor energetice, urmează falimentul agriculturii”.

Domnilor reprezentanți ai PSD, PNL și UDMR*,

Agricultura românească este în colaps.1 2 Este o certitudine, dar și un semnal de alarmă pe care astăzi îl trag în plenul Camerei Deputaților. Vă asigur că nu este doar punctul meu de vedere, ci este realitatea pe care o trăiesc fermierii și despre care, cu mult cinism și impostură, vă faceți că nu știți. Care sunt motivele acestei lipse de implicare? Incompetență, complicitate sau trădare?

În contextul ședinței

*

Prin România au fost tranzitate 9 milioane de tone de cereale din Ucraina, în mai puțin de un an. Portul Constanța este blocat pentru producătorii agricoli români, în timp ce navele ucrainene au prioritate.

Cerealele de proveniență ucraineană sunt din sămânță ameliorată genetic. Și am în vedere grâul, porumbul și floarea-soarelui, adică exact acele produse pe care România le exporta pe diverse piețe. Produsele românești, spre

deosebire de cele ucrainene, au o calitate majoră – nu sunt ameliorate genetic și respectă cele mai bune practici agricole.

Din cele 9 milioane de tone de cereale din Ucraina, mare parte au rămas în România, fiind cumpărate de diverși traderi și depozitate în silozuri. Astăzi, silozurile sunt pline nu cu produse ale fermierilor români, ci cu cele de provenință ucraineană, de calitate îndoielnică și care sunt refuzate de partenerii tradiționali.

Care sunt consecințele? Fermierii români sunt în imposibilitatea de a-și vinde producția. Fiind vorba despre un exces de cereale pe piață, prețul lor a scăzut, în mod artificial, cu 30%.* Raportat la prețul produselor românești, cerealele din Ucraina sunt mai ieftine cu 100 de dolari. De ce? Pentru că sunt ameliorate genetic și nu respectă cele mai bune practici agricole.

În altă ordine de idei, rambursarea creditelor luate în urmă cu un an de fermierii români este extrem de problematică. Cu siguranță, pentru cei mai mulți dintre ei, acest lucru înseamnă falimentul.

România și fermierii români sunt din nou pedepsiți de factorul extern.*

Cu mult cinism, în cadrul Declarației comune a Summitului UE–Ucraina, de la începutul lunii februarie, Uniunea Europeană afirma faptul că „va lua în considerare cererea Ucrainei de a extinde măsurile dincolo de valabilitatea actuală”.* Cum se traduce această declarație? Adică trebuie să acceptăm, fără a comenta, falimentul direct al fermierilor români.

În aceeași linie cinică, comisarul european pentru agricultură recunoștea povara grea pe care țările Uniunii Europene care se învecinează cu Ucraina trebuie să o suporte. Pentru Uniunea Europeană a fost mai importantă decizia „de a nu restricționa sau interzice importurile din Ucraina”.* În detrimentul cui? Evident, al fermierilor români.* Însă acest ajutor acordat Ucrainei este și un atac direct la siguranța alimentară.

De ce producătorii români sunt obligați să respecte standarde stricte impuse de UE în ceea ce privește producția agricolă – fertilizatori, calitatea semințelor, îngrășăminte –, dar produsele agricole din Ucraina sunt exceptate, chiar și temporar, de la aceste reguli?

Nu cumva prin acest dublu standard cu care ne-a obișnuit Uniunea Europeană li se pregătește falimentul producătorilor agricoli români, sub masca generozității și ajutorului umanitar pe care trebuie să-l oferim unei țări aflate într-un context nefericit?

Același comisar european pentru agricultură declara și faptul că la nivelul Comisiei Europene se analizează...

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea este ancorată explicit în interesele unui grup specific (fermierii români).

„În detrimentul cui? Evident, al fermierilor români.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință funcțională la partidele din coaliție; tonul este critic, dar nu derogatoriu la nivel de grup social.

„Domnilor reprezentanți ai PSD, PNL și UDMR”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează cererile externe fără a le angaja legitimitatea, rămânând în postura de critică.

„Uniunea Europeană afirma faptul că „va lua în considerare cererea Ucrainei de a extinde măsurile dincolo de valabilitatea actuală”.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Menționează raționamentul UE, dar nu îl combate substanțial, ci îl folosește pentru a-și susține propria poziție.

„Pentru Uniunea Europeană a fost mai importantă decizia „de a nu restricționa sau interzice importurile din Ucraina”.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o critică pozițională; nu este oferită nicio alternativă concretă sau propunere de mediere.

„Agricultura românească este în colaps.”

În context ↑