Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 noiembrie 2017
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Doina Elena Federovici
Discurs
Bună dimineața! Mulțumesc frumos.
Și, dacă nu greșesc: La mulți ani, domnule senator! Era firesc să susțineți dumneavoastră declarația în fața mea.
Mulțumesc încă o dată.
Domnule președinte de ședință,
Domnilor secretari,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv: „Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va fi cumulată cu măsuri compensatorii pentru autoritățile locale”.
Distinși colegi,
Veniturile primăriilor și ale consiliilor județene nu vor scădea în urma reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Guvernul va majora cota din impozitul pe profit care se alocă autorităților locale de la 41,75% la 43%, iar dacă vor fi primării sau consilii județene care vor obține mai puțini bani în 2018 față de 2017, atunci Guvernul va completa diferența. Primăriile și consiliile județene vor putea utiliza excedentele rămase după aplicarea acestor formule de calcul și pentru alte categorii de cheltuieli, nu doar pentru investiții, cum este în prezent.
Reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariați și de mediul de afaceri, întrucât rămân mai mulți bani pentru fiecare categorie. Nu este afectată capacitatea niciunei administrații publice locale. Se reduc doar sumele care rămân nefolosite în fiecare an. Acești bani sunt reintroduși în economie și generează creștere economică și venituri suplimentare la buget.
În același timp, prin creșterea procentului privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe raza localității, se vor majora bugetele localităților și județelor mici sau cu venituri reduse. Astfel, se reduc și decalajele de dezvoltare, atât dintre localități, cât și dintre județe.
Guvernul va lua măsuri compensatorii de completare a bugetelor autorităților locale cu sume de la buget pe criterii obiective, cum ar fi numărul de locuitori și tipul localității. Nu există criterii politice în sistemul de alocare a acestor sume.
Cel mai important este faptul că nicio primărie nu va avea venituri mai mici decât echivalentul a 750 de lei pe locuitor. Mai mult, nicio primărie nu va avea bugetul mai mic de un milion de lei pentru comune, respectiv 3 milioane pentru orașe și 5 milioane pentru municipii. La consiliile județene, bugetele nu vor putea fi mai mici de echivalentul a 250 de lei pentru fiecare locuitor din județul respectiv.
Așadar nu există niciun motiv întemeiat astfel încât primarii să mărească taxele și impozitele locuitorilor în nicio localitate din România. Este o tentativă eșuată a PNL și USR de a dezinforma opinia publică și mediul de afaceri cu privire la modificările fiscale care au fost operate în ultima perioadă. Cel mai bun barometru va fi la începutul anului viitor, când fiecare societate comercială va constata că rămâne cu mai mulți bani în cont, pentru investiții sau pentru a angaja forță de muncă, și nu va fi nevoită să depună atât de multe situații financiare la administrațiile financiare ca în prezent.