Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2017.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Stan Ion.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă aduc în atenție felul în care moda își face loc în politică, ba, chiar mai mult, tinde să devină componentă obligatorie a fiecărui act politic. Mă refer la acea parte a modei care determină comportamentul unora dintre noi, abolind la propriu orice principiu de conviețuire socială pe care se vor fi străduit dascălii noștri să ni-l inducă.

Afirm deci, înțelegând fără dubii ce s-ar putea abate asupră-mi, că a devenit o modă să se iasă în stradă pentru a ne face cunoscute opiniile. De preferință înainte de a se petrece propriu-zis evenimentul față de care ne manifestăm noi adeziunea. Pe baza sintagmei „să fie acolo și să nu trebuiască”.

De fapt, răspunzând semnalului de atac lansat de unul sau mai mulți guru care cheamă la huiduială arătând direcția de năvală.

Vorbele mele ar avea aceeași valoare ca presupusele proteste, dacă nu aș argumenta. Deci, înainte de a ajunge în Parlament, proiectul pachetului de legi ale justiției este supus discuțiilor cetățenilor, care pot face propuneri, se așteaptă avize de la CSM, Consiliul Legislativ, de la Guvern, chiar dacă au caracter consultativ, se primesc sugestii, propuneri de îmbunătățire a proiectului respectiv. Toate acestea, într-o transparență totală și într-o finalizare constructivă.

Îmi poate spune cineva cu bună-credință ce este constructiv în a te manifesta în afara legii și a bunelor moravuri? Nu aș vrea să se înțeleagă nicicum că sunt împotriva manifestării opiniilor. Niciodată! Dar să reclami în mod repetat, argumentat și de spețele pierdute la CEDO, răspunderea magistraților și, atunci când se preconizează

luarea de măsuri în acest sens, să te ridici împotriva lor chiar că te nedumerește. Ori să te opui cerințelor unor procurori și judecători, deci specialiști în domeniu, care îți cer să se pună de acord legea CSM-ului cu decizia Curții Constituționale dată acum patru ani ar însemna că ne opunem de dragul de a ne opune, motivați politic.

Și cred că este ușor de sesizat acest lucru atâta vreme cât, intervievați fiind, participanții la protest declară că acolo i-a trimis partidul din care fac parte. Sunt curios: urmează să apară și șefii decidenți?

Cum altfel aș putea denumi eforturile disperate ale unor conducători politici care nu pot accepta că PSD-ul a câștigat alegerile și că va guverna în virtutea acestui fapt? Cum să calific faptul că înainte de ședința de guvern ce urma să adopte ordonanța privitoare la modificarea Codului fiscal, modificări conținute în programul de guvernare aprobat de Parlament și deci de mult cunoscute, în stradă se încerca cu disperare adunarea celor care sunt incitați să rezolve ceea ce anumiți politicieni nu izbutesc în Parlament?

Îi împiedică cică matematica parlamentară. Îi împiedică, de fapt, lipsa de credibilitate, ce le-a adus sancționarea din partea electoratului, și asta nu o pot digera. Și atunci obligă, prin pârghiile disciplinei de partid, oameni de bună-credință să le aline frustrările în stradă. Vorba lui Conu’ Iancu: „curat democratic”.

Oare cei trimiși în stradă cu sarcini de partid chiar sunt împotriva reducerii numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, reducerii acestora de la 39,25% la 37,25%, a majorării salariului brut, a scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10%, a măsurilor menite să determine împiedicarea externalizării profitului de către marile companii? Mi-e foarte greu să cred.

Aș putea continua, doamnelor și domnilor, asumându-mi riscul de a fi devoalat stiluri și metode de muncă, chiar li se potrivește sintagma, ale celor care încearcă să confiște dreptul la opinie, exprimat civilizat și democratic, în favoarea practicilor de impunere a bunului plac, împotriva voinței exprimate prin vot a unei majorități covârșitoare a electoratului român.

Mulțumesc.

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Înainte să-l rog pe domnul Baciu să vină la microfon, îmi fac datoria să anunț, pentru stenogramă, că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, și de domnii secretari Ion Ganea și Ștefan Radu Oprea.

Acestea fiind zise, vă rog, domnule senator Baciu Gheorghe, să poftiți la microfon.

Domnule președinte, Domnule secretar,

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la „Punerea în valoare a potențialului balneoclimateric al României și în special al județului Covasna”.

Stimați colegi,

Vă sunt cunoscute și dumneavoastră, și tuturor cetățenilor provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate în țara noastră: finanțare defectuoasă, deficit de personal medical, hățiș birocratic și legislativ, toate acestea și multe altele generând uneori cazuri de corupție și, ceea ce este mai important, răsfrângându-se distructiv asupra stării de sănătate a populației.

Există însă în acest sistem și centre de excelență și avem și profesioniști de excepție, care pot oferi servicii medicale la standarde internaționale, după cum există și domenii de nișă insuficient valorificate de către factorii de decizie de la nivel guvernamental. Printre acestea din urmă, un potențial insuficient valorificat, ca să nu spun ignorat, este cel balneoclimateric, cu care ne-am putea poziționa în fruntea medicinii naturiste, tradiționale și a turismului medical internațional, dat fiind avantajul competitiv oferit de țara noastră, de resursele sale naturale.

Aerul puternic ozonificat din zonă și fenomenele postvulcanice – mofete și ape minerale – existente în județul Covasna, precum și îndelungata tradiție a exploatării acestora din punct de vedere terapeutic, bogății naturale aflate la baza existenței puținelor stabilimente balneare rămase în proprietatea statului, fac de neînțeles lipsa de interes a celor ce gestionează bugetul României față de reabilitarea, diversificarea și punerea lor în valoare.

Cu excepția celor din stațiunea Covasna, în care se află singurul spital din țară specializat în tratamentul bolilor cardiovasculare și în care s-au construit în urmă cu 30-40 de ani vechile baze de tratament, mai mult sau mai puțin modernizate în prezent, aflate în administrarea SIF Transilvania, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și a federațiilor sindicale, statul nu a investit nimic în ultimii 30 de ani, nici aici și nici în celelalte stațiuni – Vâlcele, Malnaș, Balvanyos sau Ozunca-Băi, stațiuni de interes național, vestite și peste hotare în secolele trecute.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Manoliu Dan să poftească la microfon, deși inițial mărturisesc că vorbisem cu domnul Ganea să vină.

Așa că am stabilit că veniți dumneavoastră la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc domnului senator Ganea.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii, alături de țara din stânga Prutului, locuită tot de români!”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Au fost perioade când relațiile dintre România și Republica Moldova nu s-au situat la cele mai bune cote, însă faptul că vorbim aceeași limbă, împărțim aceeași religie, faptul că avem aceeași apartenență etnică ne obligă și pe noi, și pe cei din Republica Moldova să ne ajutăm reciproc.

De curând am fost, alături de colegii mei din Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, într-o vizită în Republica Moldova pe tema „Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova”. Am avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Adrian Candu.

După cum știți, pentru renovarea și dotarea grădinițelor din Republica Moldova, Guvernul României a alocat 26 de milioane de euro prin Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova. În proiect au fost incluse 933 de grădinițe din Republica Moldova. Grantul oferit de Guvernul României este gestionat de Fondul de Investiții Sociale din Moldova.

Am avut plăcerea să particip și la evenimentul de inaugurare a grădiniței-creșă din satul Zamciogi, raionul Strășeni. Instituția preșcolară a fost renovată prin Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova. Am fost mișcat să văd bucuria de pe chipul copiilor din acest sat, care, datorită eforturilor statului român, au acum posibilitatea de a învăța și a primi educație într-o instituție modernă, demnă de orice stat european. Fondurile investite pentru renovarea grădiniței se ridică la aproximativ 600.000 de euro și au fost folosite pentru renovarea completă a acoperișului, a fațadei, pentru refacerea sistemului de scurgere, a pavajului și a terenului de joacă pentru copii.

Cu acest prilej, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a remarcat că participarea unei delegații a Parlamentului României, formată din deputați și senatori din partidele politice de la guvernare și din opoziție, semnifică sprijinul consistent, de durată și fără echivoc al României acordat Republicii Moldova.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă consult, domnule coleg Salan. Cred că se cuvine să-i dăm întâietate doamnei Federovici, dacă sunteți de acord.

Sunteți. Mulțumesc pentru acest lucru.

Doamna Federovici, vă rugăm, la microfon.

Bună dimineața! Mulțumesc frumos.

Și, dacă nu greșesc: La mulți ani, domnule senator! Era firesc să susțineți dumneavoastră declarația în fața mea.

Mulțumesc încă o dată.

Domnule președinte de ședință,

Domnilor secretari,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv: „Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va fi cumulată cu măsuri compensatorii pentru autoritățile locale”.

Distinși colegi,

Veniturile primăriilor și ale consiliilor județene nu vor scădea în urma reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Guvernul va majora cota din impozitul pe profit care se alocă autorităților locale de la 41,75% la 43%, iar dacă vor fi primării sau consilii județene care vor obține mai puțini bani în 2018 față de 2017, atunci Guvernul va completa diferența. Primăriile și consiliile județene vor putea utiliza excedentele rămase după aplicarea acestor formule de calcul și pentru alte categorii de cheltuieli, nu doar pentru investiții, cum este în prezent.

Reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariați și de mediul de afaceri, întrucât rămân mai mulți bani pentru fiecare categorie. Nu este afectată capacitatea niciunei administrații publice locale. Se reduc doar sumele care rămân nefolosite în fiecare an. Acești bani sunt reintroduși în economie și generează creștere economică și venituri suplimentare la buget.

În același timp, prin creșterea procentului privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe raza localității, se vor majora bugetele localităților și județelor mici sau cu venituri reduse. Astfel, se reduc și decalajele de dezvoltare, atât dintre localități, cât și dintre județe.

Guvernul va lua măsuri compensatorii de completare a bugetelor autorităților locale cu sume de la buget pe criterii obiective, cum ar fi numărul de locuitori și tipul localității. Nu există criterii politice în sistemul de alocare a acestor sume.

Cel mai important este faptul că nicio primărie nu va avea venituri mai mici decât echivalentul a 750 de lei pe locuitor. Mai mult, nicio primărie nu va avea bugetul mai mic de un milion de lei pentru comune, respectiv 3 milioane pentru orașe și 5 milioane pentru municipii. La consiliile județene, bugetele nu vor putea fi mai mici de echivalentul a 250 de lei pentru fiecare locuitor din județul respectiv.

Vă mulțumesc, stimată colegă, și pentru că ați fost de acord să îl congratulăm pe domnul Salan. Îi spunem și noi „La mulți ani!” de ziua Domniei Sale și îl rugăm să vină la microfon.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Am intitulat declarația mea politică de azi „Monumentele UNESCO ale României – efigia noastră în fața lumii”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România și este data la care, în anul 1972, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale UNESCO de la Paris, statele membre au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

Lista patrimoniului mondial UNESCO include șapte locații din România, ce însumează 32 de monumente, din diferite zone ale țării. Monumentele din România care au fost alese să facă parte din patrimoniul mondial sunt nu numai efigia noastră ca neam și țară, ci reprezintă și contribuția noastră la civilizația și cultura umanității.

Din 1999, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost și ele incluse pe lista UNESCO, fiind astfel recunoscută valoarea lor universală excepțională. Sarmizegetusa Regia și cinci dintre cetățile care o apărau (Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Căpâlna și Bănița) au format nucleul regatului dac. Ruinele acestor fortărețe redau o îmbinare aparte a tehnicilor și a conceptelor arhitecturale militare și religioase ale vremurilor. Ele se află amplasate într-un cadru natural spectaculos și oferă o imagine definitorie a unei civilizații viguroase și inovatoare.

Așa cum se menționează și în motivația UNESCO, civilizațiile geto-dacice au atins, la vremea lor, un nivel cultural și socioeconomic extrem de ridicat, simbolizat în mod cu totul excepțional de acest grup de cetăți.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei spun peste milenii povestea despre „cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Este datoria noastră să păstrăm intactă această moștenire milenară, culturală, istorică și spirituală.

Parlamentarii Partidului Social Democrat din județul Hunedoara au înțeles această mare responsabilitate care ne revine și au inițiat un proiect legislativ care urmărește tocmai desemnarea acestor monumente ca fiind obiective speciale și reglementarea condițiilor în care sunt asigurate măsurile de pază și protecție, precum și cele de ordine și siguranță publică din zona siturilor arheologice.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și vă mai dorim încă o dată la mulți ani! Îl rog pe domnul senator Ion Ganea să rostească declarația Domniei Sale.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi face referire la ziua de 10 noiembrie, când Armata Română sărbătorește Ziua artileriei române.

În fiecare an, la data de 10 noiembrie, Armata Română sărbătorește Ziua artileriei române, pentru a marca înființarea primei baterii a Țării Românești, legiferată, prin Porunca Domnească nr. 198 din 10 noiembrie 1843, de către domnul Țării Românești Gheorghe Bibescu (1842–1848). Aceasta a fost instituită printr-un document ce simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare. Este arma destinată pentru sprijinul cu foc al operațiilor forțelor luptătoare, constituind mijlocul principal de lovire cu foc a obiectivelor terestre și de la suprafața apei.

Termenul de artilerie a apărut destul de recent la scara istoriei, pe la mijlocul veacului al XV-lea. Acesta derivă din verbul arhaic francez „artiller”, ce semnifică arta de a construi și mânui, pe timpul luptelor, diferite mașini de război.

Cronicarul polonez Górecki a spus despre tun că „în această mașină se razimă toată puterea pedestrimii, toată splendoarea călărimii, cu un cuvânt, toată puterea războiului”. Acesta este motivul pentru care comandanții militari din toate timpurile au învățat că trebuie să perceapă ca pe o datorie învățarea folosirii acestei puternice mașini de război.

Conducătorul Franței Napoleon face, la rândul său, această precizare, vorbind despre importanța științei folosirii tunului pentru un comandant: „Un comandant care nu știe să folosească această puternică armă din subordine, care nu are considerații pentru nevoile artileriei nu ar trebui să o mai comande niciodată.”

De asemenea, „cunoștințele armei noastre formează o știință proprie, care îmbrățișează tot felul de arme”, scrie generalul Alexandru Tell în primul număr al revistei Artileriei.

Pentru Armata Română, ziua de 10 noiembrie este un simbol care marchează începuturile unei istorii înfloritoare, deoarece evoluția artileriei moderne române a avut un traseu ascendent, dovadă stând contribuția majoră în rezultatele bătăliilor Primului și celui de-al Doilea Război Mondial.

## Vă mulțumim.

Ne alăturăm și noi urărilor dumneavoastră și le dorim la mulți ani artileriștilor români!

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Radu Mihai Mihail să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Mândrie și naționalism”.

Ieri, în plenul Senatului a fost respinsă inițiativa UDMR de a institui 15 martie ca sărbătoare oficială a comunității maghiare din România.

A avea o comunitate etnică minoritară mândră poate fi o bogăție pentru orice stat. Comunitățile de români, mai mari sau mai mici, din Spania, din Italia sau din Ucraina au nevoie să fie vizibile, să fie înțelese, să fie respectate de majoritățile din țările în care trăiesc și muncesc, au nevoie să fie mândre.

Atât România, cât și statele respective trebuie să depună eforturi în a le ajuta: cu bunăstare, cu servicii administrative de calitate și cu momente rezervate regăsirii identității proprii.

Și reciproca este valabilă: avem nevoie de concetățeni de origine maghiară mândri. Ce facem pentru asta? Sunt guvernanții suficient de preocupați ca dezvoltarea socioeconomică în Harghita și Covasna să fie mulțumitoare? Poate că nu suficient, mai ales în contextul în care nu se preocupă de dezvoltarea socioeconomică a României în general.

În ceea ce privește păstrarea identității, un sprijin eficient este complicat de aplicat astăzi, din cauza suspiciunilor, a neînțelegerii, a exploatării politice a unui astfel de subiect cum ar fi 15 martie. Unele luări de cuvânt de ieri din Senat sunt o dovadă tristă de naționalism agresiv și neproductiv.

Avem nevoie de mult mai mult. Avem nevoie de mult mai mult dialog, de mai multă informare reciprocă, și nu la nivel politic, ci la nivelul comunităților și la nivelul oamenilor. Putem, ca politicieni, să facilităm acest dialog, dar, din păcate, este nevoie de timp pentru aceasta.

Dar direcția în care mergem este clară: respect reciproc și bunăstare comună, într-o Românie a statului de drept performantă. Ceea ce guvernanții de astăzi nu sunt gata să ofere nici minorității maghiare, nici majorității din țară și nici românilor din alte state.

Vă mulțumesc.

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Lupu Viorel să poftească... Victorel să poftească la microfon. Îmi cer scuze.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua armistițiului, marcată în România și în Europa, și începutul manifestărilor ocazionate de Centenarul Marii Uniri”.

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute, în România, dar și în foarte multe state europene au fost organizate ceremonii și depuneri de coroane care au marcat Ziua armistițiului.

Pe 11 noiembrie 1918, la ora 11.00, într-un vagon de tren în pădurea Compiègne, s-a semnat Tratatul de armistițiu între Imperiul German și puterile Antantei, act care punea capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest. A fost momentul încetării focului și începutul retragerii armatelor de pe fronturile de luptă. Totodată, a fost ultimul din cele patru armistiții semnate pe parcursul ultimului an de război.

Cele aproximativ 53 de luni de lupte au totalizat 20 de milioane de persoane care și-au pierdut viața, au însemnat costuri de sute de miliarde de euro, au generat o amplă criză economică la nivel mondial, precum și o redesenare a hărții Europei. De asemenea, încheierea Primului Război Mondial a însemnat prăbușirea a patru imperii: german, austro-ungar, a celui otoman și a celui rus.

Este o bună ocazie de a trece prin mintea și sufletele noastre momentele de eroism, curaj, bărbăție și de patriotism de care au dat dovadă militarii români în teatrele de luptă și sacrificiul făcut pentru ca România de astăzi să fie un stat liber și european. ## Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să-i amintesc pe Iosif Silviu Fogorași și Mihai Anton Samoilă, doi dintre eroii militari care au decedat în Afganistan, în data de 11 noiembrie 2003, precum și pe sublocotenentul post-mortem ieșean Bogdan Valeriu Hâncu, erou militar al Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, căzut la datorie în Irak, în cadrul unor misiuni de monitorizare, având ca obiectiv limitarea efectelor acțiunilor teroriste. Ei merită prețuirea noastră și trebuie să le continuăm idealurile, printr-o atitudine care să le cinstească memoria și jertfa.

## Doamnelor și domnilor,

Astăzi lansez invitația către dumneavoastră de a participa la evenimentele găzduite de Iași în perioada următoare și dedicate Centenarului Marii Uniri. Amintesc faptul că timp de doi ani, între 1916 și 1918, Iașiul a devenit capitală de război, instituțiile centrale fiind mutate aici, dar și zeci de mii de români refugiindu-se la Iași din calea invadatorilor. În acele vremuri, Iașiul a devenit neîncăpător, făcând cu greu față afluxului mare de persoane care s-au stabilit temporar în capitala Moldovei.

Și noi vă mulțumim și vă felicităm pentru frumoasa dumneavoastră declarație politică.

Îl rugăm pe bravul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Revin cu un subiect pe care l-am mai abordat de la această tribună: „Peste 30 de miliarde de euro, bani europeni, stau la dispoziția României până în 2020”.

Suntem deja în 2017, la jumătatea perioadei de accesare a acestor fonduri, și înregistrăm una din cele mai mici rate de absorbție a fondurilor europene din tot spațiul comunitar. Un milion de euro – ați auzit bine! –, să știți, doar atât am putut cheltui în prima jumătate a acestui an.

Vă reamintesc că suntem pe ultimele locuri și la alocarea bugetară pentru sănătate: 5,1% din PIB numai. Mai alarmant este procentul de sub 1% din cheltuielile totale pe sănătate alocate prevenției. România înregistrează rate de prevalență la anumite afecțiuni mult peste media din Uniunea Europeană, cea mai mare mortalitate infantilă, plus un exod continuu al medicilor români peste hotare.

Toate aceste statistici sunt cel mai des acceptate sau explicate dintr-un singur motiv: nu sunt bani. Bani sunt, însă, din diferite motive, nu-i valorificăm.

Un alt exemplu este Planul de investiții pentru Europa, prin care s-au primit deja în România 258 de milioane de euro și se așteaptă mobilizarea a 943 de milioane de euro în investiții totale. Acest plan urmărește să diminueze obstacolele în investiții. Există o platformă on-line recent lansată, care se numește Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, ce oferă gratuit consultanță și asistență tehnică pentru beneficiarii publici sau privați, prin experți de nivel înalt.

Sunt trei categorii de potențiali beneficiari pentru finanțare prin acest program:

– cei privați, din care amintesc companii de dimensiuni mari, întreprinderi de dimensiuni medii, până la 3.000 de angajați, și IMM-urile;

– beneficiarii publici, aici mă refer la autorități locale, companii de stat și alte entități publice;

– și băncile, precum și alte instituții financiare, fonduri de investiții, platforme de investiții.

Există miliarde de euro puse la dispoziție, inclusiv prin acest program, prin care s-ar putea construi și dota câte un spital nou, modern, în fiecare județ. S-ar putea reconstitui și renova secții sau consolida spitale deja degradate. S-ar putea finanța crearea de noi locuri de muncă, infrastructură care să creeze investițiile etc.

Mulțumim.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Îl rugăm pe domnul senator Corlățean Titus să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta astăzi o declarație politică cu titlul „Dilemele domnului Juncker”.

În urmă cu puține zile, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a făcut o declarație neașteptată, unii ar spune uimitoare, cu privire la România, în cadrul unui forum parlamentar european desfășurat la Bruxelles.

Pe scurt, domnul Juncker ne-a informat că, spre deosebire de Bulgaria, „România mai are multe de făcut pentru a eradica fenomenul corupției și acesta este motivul pentru care România nu poate adera încă la Spațiul Schengen”. Înaltul demnitar european ne-a transmis dintr-un foc trei vești „bune”. Veți înțelege și ghilimelele.

Prima veste „bună”, faptul că vecinii și prietenii noștri din Bulgaria au reușit ceea ce nici țările din vestul european democratic și prosper nu au reușit până acum: să rezolve problema corupției din țara lor. Un lucru minunat, pentru care ne bucurăm cu sinceritate, chiar dacă această idee contrazice, cu brutalitate aș spune, concluziile tuturor rapoartelor MCV privind Bulgaria adoptate în toți acești ani de Comisia Europeană, instituție condusă – și să nu fim uimiți de acest lucru – chiar de domnul Juncker; concluzii, de altfel, adoptate în toți acești ani cu participarea domnului Juncker personal. Cine să mai înțeleagă ceva?

A doua veste „bună” este legată de faptul că România mai are de muncă până la a eradica corupția. Într-o Europă care cunoaște de mulți ani, sub guvernarea unor comisii europene ideologic preponderent de dreapta, probleme serioase cu șomajul, mai ales la nivelul tinerilor, este o idee reconfortantă că România mai are de muncit; chiar și în domeniul anticorupției.

Ce ne facem însă cu concluziile acelorași rapoarte MCV, adoptate de aceleași comisii europene din care domnul Juncker a făcut constant parte, privind lucrările și lucrurile anticorupție din România, fără precedent în celelalte state europene? Să înțelegem oare că domnul Juncker se așteaptă ca această cavalcadă anticorupție să cuprindă și marele capital străin din România, netulburat în toți acești ani de instituția anticorupție din România, pe motiv de neprihănire și curățenie spirituală? Sau poate că ne așteptăm la o extindere extrateritorială a competențelor aceleiași

Vă mulțumim și noi.

DUPĂ PAUZĂ

Doamna senator Arcan, vă invităm la microfon. Mulțumim.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Obiectul declarației politice de astăzi este intitulat „Disciplina fiscală – bune practici financiare”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația prezentă este o continuare a celei trecute, pentru că între timp au apărut noutăți legislative. Am venit cu această continuare deoarece Guvernul Partidului Social Democrat împreună cu ALDE, condus de premierul Tudose, a aprobat prin ordonanță de urgență noi măsuri fiscale, care adaugă alte bune practici de guvernare la ceea ce știam până acum.

Așa s-a văzut că zarva pe care au întreținut-o – și constat că nu se opresc – cei care sunt interesați ca românilor să nu le meargă bine a fost artificială și zadarnică. Guvernul a decis așa cum arătau studiile de impact și oamenii de bunăcredință se conformează, pentru că au numai de câștigat din aceste bune practici financiare.

Una din problemele cele mai importante pe care le favorizează noile măsuri fiscale este reducerea deficitului fondului de pensii. Ne plângem de mulți ani că avem un mare deficit la fondul de pensii, că această problemă tinde să crească, dar nu s-a făcut ceva pentru stoparea acestui proces. Mai mult, acum, când Guvernul adoptă măsuri menite să inverseze trendul, să vină cu îmbunătățiri la legislație, sunt chemați cetățenii la nesupunere, la revoltă și, mai mult, se flutură în public o moțiune de cenzură.

Da, românii vor simți beneficii de la acest Cod fiscal. Deficitul pe fondul de pensii se va reduce masiv anul viitor, în urma transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, așa cum susține Ministerul Muncii și cum foarte mulți au înțeles.

În primul rând, noul Cod fiscal asigură o creștere a contribuțiilor angajaților pentru pilonul I de pensii. Prin calculele Ministerului Muncii, estimările arată că se realizează o pensie cu peste 20% în plus față de ceea ce se calculează acum. Lucrul acesta va avea loc deoarece prin noile măsuri vorbim de o bază de impozitare mai mare, de o bună colectare și, în special, de o disciplină fiscală. De altfel, această disciplină fiscală este principalul nostru motiv pentru care s-a făcut acest transfer al contribuțiilor, adică pensii mai mari și reducerea masivă a deficitului pe fondul de pensii, începând încă din anul 2018.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, stimate și stimați colegi!

La sfârșitul săptămânii trecute am primit pe pagina de Facebook mesaje din care voi reproduce câteva fragmente, cerându-vă anticipat scuze pentru brutalitatea lor: „Mihai Goțiu, nu mai manipula lumea, că primești un cuțit în gât! Vezi-ți de treaba ta, securist nenorocit, și nu mai scoate oamenii în stradă! Mihai Goțiu, pentru toate relele ce le-ai făcut, te voi ucide cu sânge rece! Îți voi străpunge inima pe la spate și te voi călca cu bocancii pe cap!” Mesajele au fost însoțite de imaginea unui cuțit însângerat.

Nu e chiar așa greu de înțeles că mesajul de amenințare cu moartea pe care l-am primit reprezintă o tentativă mizerabilă de intimidare, atât la adresa mea, cât și a altor cetățeni ai României care, din câte am aflat, au primit mesaje similare, în încercarea de a bloca exercitarea unor drepturi și libertăți constituționale: libertatea de exprimare, dreptul de a fi informați și de a se asocia liber.

Din verificările pe care le-am făcut, cel care a transmis aceste amenințări se ascunde în spatele unui profil fals de Facebook, ceea ce mă face să cred că nu este o amenințare a unei persoane „duse cu pluta”, ci că e făcută la comandă de către cei care sunt deranjați de faptul că cetățenii României au învățat să-și exercite drepturile, inclusiv în stradă.

Am mai avut parte de amenințări similare și în perioada în care am făcut investigații jurnalistice care deranjau diferitele grupuri de tip mafiot, cu ramificații în politică și în afacerile din România. Nu doar că nu m-au speriat acele amenințări, ci m-au motivat suplimentar, dovedindu-mi că lupt pentru cauze juste. Aceste amenințări primite de mine și de către alți cetățeni reprezintă un motiv în plus de mobilizare civică, pentru a pune punct inclusiv unor asemenea practici de tip securistico-mafiot.

Din păcate, asemenea mesaje transmise, de această dată, în spațiul public, ajung să fie citite și de mama mea, și de alte rude, prieteni și cunoscuți. Nu atât pentru mine, cât pentru liniștea acestora și a tuturor cetățenilor români, voi depune plângere penală și mă aștept ca instituțiile statului – și mă refer aici și la serviciile speciale care au avut parte de bugete privilegiate în ultimii ani – să facă dovada competențelor lor și că nu primesc banii degeaba sau în alte scopuri, să-i identifice pe cei care sunt în spatele amenințărilor cu moartea și să-i aducă în fața justiției. Este la fel de grav faptul că orice cetățean al acestei țări primește asemenea amenințări ca faptul că un reprezentant al cetățenilor, senator și vicepreședinte al Senatului, este amenințat cu moartea pentru că-și exprimă public opiniile în favoarea apărării instituțiilor democratice, începând cu justiția.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Vă mulțumim.

În încheiere, dați-mi voie să citesc lista senatorilor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile politice ale Domniilor Lor: Moga Nicolae, Brăiloiu Tit Liviu, Trufin Lucian, Bodog Florian Dorel, Țuțuianu Adrian, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Dumitrescu Iulian, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Popa Cornel, Vela Ion

Marcel, Bulacu Romulus, Wiener Adrian, Dircă George Edward și Bădulescu Dorin Valeriu.

Acestea fiind zise, declarăm închisă sesiunea declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2017. Vă mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi! Începem ședința de astăzi, 14 noiembrie 2017.

Declar deschise lucrările plenului Senatului, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnul secretar Marian Pavel și domnul secretar Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 83 de colegi.

Ordinea de zi a plenului, a ședinței de plen, a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

V-aș propune, doamnelor și domnilor senatori, să introducem la secțiunea a II-a, la punctul 5 al ordinii de zi... Avem raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

Este proiectul legislativ 281/2017, retrimis săptămâna trecută pentru completări. S-au făcut completările. Eu cred că este bine să-l dezbatem și să votăm asupra lui. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu.

Atunci,

Înțeleg că avem o intervenție din partea domnului senator Orțan.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/24.XI.2017

## **Domnul Ovidiu Florin Orțan:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere că mâine este 15 noiembrie, vă solicit să ținem un moment de reculegere în memoria victimelor, luptătorilor împotriva dictaturii Ceaușescu.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20–25 noiembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 20 noiembrie: 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; 13.00, Biroul permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; de la 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 22 noiembrie, respectiv joi, 23 noiembrie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 24 noiembrie, respectiv 25 noiembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem o alocuțiune pentru marcarea Zilei patrimoniului mondial UNESCO, la solicitarea Comisiei permanente comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru relația cu UNESCO.

Îl invit la microfon pe domnul senator Novák Csaba Zoltán, reprezentantul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru prezentarea alocuțiunii cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO din România, vă transmit mesajul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

## Stimați colegi,

În data de 16 noiembrie se vor împlini 71 de ani de la adoptarea Constituției UNESCO, aceasta reprezentând actul de naștere al acestei organizații. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial de către 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială și la colaborarea dintre națiuni prin cultură,

ecologie, educație și știință. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956.

Prezențele românești pe listele patrimoniului mondial material și imaterial sunt numeroase. Ca stat membru, România are înscrise pe Lista UNESCO trei rezervații ale biosferei și opt situri ale patrimoniului mondial. Lista-tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise șase bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a patrimoniului mondial imaterial.

De asemenea, țin să vă informez că în cadrul celei de-a XII-a sesiuni a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ce va avea loc în Republica Coreea, Jeju, în perioada 4–9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere în Lista patrimoniului mondial imaterial a dosarului multinațional România–Bulgaria–Macedonia–Republica Moldova privind „Practici culturale asociate zilei de 1 martie”.

Urmărindu-se evidențierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și necesitatea protejării și a conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a inițiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea nr. 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România.

România este printre țările ce își respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO. De aceea, considerăm că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO.

Stimați colegi,

În anul 1945, la înființare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie: reconstrucția școlilor, bibliotecilor și a muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar trebui să ne gândim la același lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educație și cercetare.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Continuăm. La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă.

Dau cuvântul domnului senator Allen Coliban, reprezentantul Comisiei pentru mediu, pentru prezentarea solicitării de modificare a Hotărârii Senatului nr. 94/2017.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ancheta privind situația managementului deșeurilor în România a început cu un plan de acțiune în șapte puncte, care a fost concretizat prin vizite în teritoriu, în Cluj-Napoca, Târgu Lăpuș, Bistrița, Suceava, Rudeni, Urziceni, Buzău și Brașov, acoperind un larg spectru de probleme, de la gropi neconforme la situații pozitive și la modele de bune practici privind colectarea selectivă, precum și diverse puncte din ceea ce vrem să obținem, respectiv economie circulară.

Deși am avut acest plan detaliat de acțiuni și de vizite în teritoriu, anumite aspecte necesită încă aprofundare și răspunsuri suplimentare. De aceea, pentru a îmbogăți analiza și pentru a putea trage concluziile finale, vă solicităm prelungirea termenului până la 28 februarie 2018, cu depunerea raportului la 16 martie 2018.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Supun la vot proiectul de hotărâre.

Continuăm ordinea de zi cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2017 pentru completarea art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010 (L387/10.10.2017).

O invit la microfon pe doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Sirma Caraman, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Nu este.

Atunci, doamna secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii unei noi atribuții pentru poliția locală, constând în monitorizarea depozitelor de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cu scopul prevenirii incendiilor.

Situația extraordinară care determină promovarea prezentei ordonanțe de urgență are în vedere producerea unor incendii la depozitele de deșeuri amplasate pe teritoriul României. Pentru prevenirea unor incidente similare, cu consecințe grave, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se urmărește completarea atribuțiilor poliției locale în domeniul protecției mediului cu aceea de a monitoriza depozitele de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a unității administrativ-teritoriale, pentru prevenirea declanșării unor incendii cu consecințe negative pentru viața oamenilor, mediu și bunuri materiale.

Astfel, atribuțiile poliției locale completează, fără a înlătura, atribuțiile și obligațiile proprietarilor sau administratorilor depozitelor de deșeuri, prin monitorizarea depozitelor de deșeuri în vederea prevenirii săvârșirii unor infracțiuni, precum și pentru a înlătura cu celeritate consecințele negative asupra sănătății populației, respectiv poluarea apei și a aerului, răspândirea de boli, propagarea factorilor de mediu nocivi.

Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședința din data de 31 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (L443/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Da?

Microfonul... Domnule senator, microfonul 6, vă rog. Microfonul 6. Domnul senator Trufin.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul legislativ privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv îmbunătățirea nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de reproducție și de creștere a păsărilor.

Astfel, beneficiarii vor accesa fonduri pentru investiții în înființarea de ferme de reproducție, stații de incubație sau pentru mărirea capacității celor aflate deja în activitate.

Importanța acestui proiect legislativ este conferită de datele economice referitoare la acest domeniu. Piața produselor avicole din România este de aproximativ 4 miliarde de lei, iar, din punctul de vedere al balanței importexport, în anul 2016, importul acoperea, pentru consumul intern de carne de pasăre, 34% din necesar, pentru consumul intern de ouă, 10% din necesar, și, pentru necesarul anual de ouă de incubație, 23%. Totodată, producătorii din sectorul avicol înregistrează pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil în ceea ce privește dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă.

Concret, piața românească este invadată de produse de import ieftine, de o calitate inferioară, subevaluate, comercializate prin lanțurile de supermarketuri la un preț de dumping, sub prețul de producție din țările de proveniență. 80% din importurile de carne de pasăre și ouă provin din Germania, Polonia și Ungaria, care, conform statisticilor europene, au un preț de producție mai mare decât al producătorilor români, dar își permit să exporte la prețuri mult subevaluate, ajungând în anumite perioade ale anului și la 50% din costul de producție.

Avantajele acordării acestor ajutoare de stat sunt ușor de intuit, și anume: creșterea siguranței și a securității alimentare, stimularea dezvoltării producției avicole, asigurarea întregului necesar de material genetic performant pentru sectorul comercial și gospodăriile populației, reducerea costurilor de producție, creșterea competitivității sectorului agricol în relația cu oferta provenită din comerțul intra și extracomunitar și, nu în ultimul rând, stoparea migrației forței de muncă.

## Propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a nu mă repeta în ceea ce a spus și inițiatorul, sintetizez prin a spune că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, propunerea având ca obiect de reglementare aprobarea acestui program de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, al cărui scop este instituirea unei scheme de ajutor de stat persoanelor juridice, fizice, întreprinderilor familiale, întreprinderilor individuale care dețin exploatații de păsări sau care doresc să înființeze ferme noi avicole, în perioada 2018–2020.

Comisia pentru buget, finanțe a transmis un aviz favorabil, Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil, iar în cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisie au fost formulate amendamente, care se regăsesc în anexa la raport.

În ședința din 7.11, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt...

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Aceasta este o propunere legislativă bine-venită și Grupul USR o va susține, dar aș dori să fac două precizări.

Legea prevede facilități deosebite pentru tinerii fermieri și sperăm ca aceștia să folosească această oportunitate, și nu doar marii jucători să beneficieze de această lege; iar, a doua, suntem iar în situația de a aproba o formă ce știm că urmează a fi modificată la Camera Deputaților, pe baza răspunsului ce urmează a fi primit de la Comisia Europeană în domeniul ce urmează să avizeze această propunere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție (L444/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Avram, microfonul 6, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Programul multianual de susținere a activității de reproducție în sectorul creșterii suinelor, prin investițiile făcute pentru realizarea de locuri noi de cazare în fermele de reproducție, atât în cele cu activitate, cât și în cele aflate în conservare, este bine-venit în rândul fermierilor români, precum și adaptarea acestui program la realitățile momentului.

În prezent, în România, importul de carne de porc acoperă 35% din totalul consumului intern, iar numărul purceilor proveniți din importuri este de peste 50% din totalul consumului intern, ceea ce denotă că maternitățile românești nu pot asigura întreg numărul de efective privind reproducția și îngrășarea porcilor de carne.

Prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locurile de cazare la ferme de reproducție se urmărește creșterea productivității activității acestui sector agricol, care contribuie și la susținerea crescătorilor de suine pentru activități de reproducție.

De asemenea, prin prezentul program se urmărește creșterea efectivelor de porci, care reprezintă consumatorul principal în valorificarea producției agricole din țara noastră. Acest program atinge două ramuri destul de importante: una alimentară, în speță asigurarea cărnii de porc din producția proprie în comerț, evitând astfel importul, și un al doilea aspect este punerea în valoare a producției agricole din cultura mare, consumul de cereale, motiv pentru care vă rog să susțineți această lege prin votul dumneavoastră.

De asemenea, acest program garantează ca România, în următorii ani de zile, să asigure întregul efectiv de animale necesar pentru reproducția de carne și consumul de cereale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru prezentare, domnule senator. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

În completarea celor spuse de inițiator, vă putem spune că durata programului este 2017–2020. De acest program beneficiază atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale care desfășoară activități de reproducție sau creștere și îngrășare a suinelor.

Din acest punct de vedere, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține inițiativa legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul doamnei președinte Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea acestui program pentru activitatea de reproducție prin instituirea unei scheme de ajutor de stat.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, aviz favorabil, iar în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa la acest raport.

La dezbaterea propunerii legislative au venit reprezentanții Ministerului Agriculturii și, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă. Lege ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale?

Doamna senator Silistru, intervenții la dezbateri generale. Vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea, printr-o singură luare de cuvânt, să susțin faptul că Partidul Social Democrat susține aceste propuneri legislative, atât pe cea referitoare la activitatea de reproducție în sectorul avicol, cât și pe cea care privește creșterea suinelor, pentru că sunt domenii care, în ultima perioadă, au fost neglijate. Și specialiștii și, în general, cei care lucrează în domeniu... este... spun că este foarte necesar să fie aplicată tehnologia integrată în aceste domenii, adică și sectorul de reproducție să închidă circuitul creșterii atât a păsărilor, cât și a suinelor.

Din acest circuit lipsea această verigă a reproducției, care, în ultimii ani, într-adevăr, a avut de suferit. Și importurile masive, de la purcei mici și până la puii de o zi, ne-au determinat să facem aceste propuneri legislative, pentru a face ca fermierii să aibă acest circuit integrat și productivitatea lor... și veniturile pe care le obțin să fie mult mai avantajoase pentru ei decât să importe pui de o zi și purcei de carne, pentru... în sectorul de suine.

Susținem cu toată tăria această propunere legislativă și sper din tot sufletul ca Guvernul să aplice și să susțină aceste domenii, prin bugetul pe care-l va asigura pentru punerea în aplicare a acestor propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Felicitări inițiatorilor și colegilor!

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind personalul navigant (L377/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările aduse prin cele cinci directive ale Parlamentului European și Consiliului din 6 octombrie 2015 în ceea ce privește navigatorii au în vedere eliminarea excepțiilor permise în cazul navigatorilor de către actele normative comunitare. În acest sens, e necesară o lege de modificare a legilor aplicabile care transpun deja prevederile celor cinci directive menționate, în sensul eliminării excepțiilor, pentru a garanta o aplicare unică. În România, garanțiile celor cinci directive sunt deja transpuse prin prevederile Codului muncii.

Concluzie: Ministerul Muncii susține raportul comun de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Iriza Scarlat, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru transporturi și al Comisiei pentru muncă.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În ședința din 24 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și cei ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter organic.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Crețu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez doar o singură idee cu privire la această modificare legislativă. Așa cum știm cu toții, progresul tehnologic nu înseamnă în mod obligatoriu și progres social. Deseori, dimpotrivă, de exemplu, se înlocuiesc locurile de muncă cu roboți și o parte a celor care anterior aveau un loc de muncă serios sunt excluși de la piața muncii.

În acest caz însă asistăm la o situație fericită, întrucât până acum s-a considerat că navigatorii, dat fiind specificul activității lor, nu pot să se bucure de o serie de drepturi sociale, cum ar fi cele de consultare, de informare, de participare la comitetele de întreprindere etcetera.

Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, s-au adaptat aceste drepturi, astfel încât și ei pot beneficia de drepturile care, altfel, sunt garantate tuturor salariaților. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Domnule senator Chițac, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să reiau motivațiile care deja au fost prezentate aici atât de către Guvern, cât și de către doamna senator Crețu.

Sigur, sub pretextul dificultăților generate de mobilitatea navelor și al dificultăților de comunicare cu echipajele care erau în marș, din aceste considerente, până acum, navigatorii au fost exceptați de la directive.

Directiva pe care noi o transpunem astăzi în legislația românească elimină, așa cum se spune, aceste exceptări. Adică, spre exemplu, dacă am avea armatori români și dacă navele lor ar fi înregistrate sub pavilion românesc – pentru că trebuie să știți că avem armatori români, însă nu au nave sub pavilion românesc, pentru că pavilionul românesc nu este atractiv –, ei bine, dacă am avea astfel de armatori, atunci ei ar trebui să aplice această directivă. Și totuși, dacă nu avem nave sub pavilion românesc, de ce ne interesează directiva asta? Pentru că avem marinari români care navighează pe nave cu pavilion european și care, în opinia mea, reprezintă o categorie socioprofesională importantă.

Și o să vă prezint câteva date, spre știința dumneavoastră, pe care le am de la Autoritatea Navală Română. În acest moment sunt înregistrați circa 36.000 de navigatori, din care 20.000 au actele valabile și prelungite, adică se prezumă că ei sunt activi. Dintre ei, circa 30% navighează pe nave cu pavilion european, deci li se aplică această directivă, iar 70%, din păcate, navighează pe nave cu pavilioane de complezență.

Din acest punct de vedere și gândindu-vă că votul pe care îl dați pentru această lege face bine și marinarilor români, vă îndemn pe toți să votați.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul asupra proiectului de lege va fi luni, de la ora 17.00, având în vedere că vorbim de un proiect de lege cu caracter organic. Continuăm dezbaterile.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (L281/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit pe domnul Ion Ghizdeanu. Microfonul 9.

Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar... ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010 și pe care trebuie să le restituie drept consecință a constatării Curții de Conturi și a altor instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Având în vedere conținutul acestui proiect legislativ, Guvernul susține adoptarea acestui proiect și adresează rugămintea unui vot favorabil pe proiectul legislativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere legislativă și a întocmit un raport suplimentar, în conformitate cu solicitarea plenului de la o ședință precedentă.

Pe cale de consecință, având în vedere avizele pozitive de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe și, evident, susținerea Guvernului, comisia a emis un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

În consecință,

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2 sau microfonul central?

Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș aduce unu-două argumente legate de acest proiect legislativ și de necesitatea aprobării acestuia. Este vorba de acele venituri de natură salarială care au avut ca temei Legea-cadru a salarizării unitare care a fost în vigoare până la 1 iulie 2017 – deci, practic, noi închidem o perioadă cu acest proiect legislativ – și veniturile de natură salarială care au fost date fie pe baza unor acte administrative, așa cum rezultă din amendamentele din Comisia pentru muncă adică, fie prin hotărâri de consiliu local sau consiliu județean, fie ele au fost stabilite în contracte colective de muncă.

Chiar dacă Curtea de Conturi a stabilit aici crearea unui prejudiciu, există mai multe hotărâri ale instanțelor judecătorești care spun că, atunci când aceste drepturi sunt prevăzute în contracte colective de muncă, ele sunt legale și trebuie date.

Pentru a rezolva această situație o dată pentru totdeauna, acest proiect legislativ vine și rezolvă această chestiune și Grupul UDMR va susține proiectul legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm. Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L346/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doi colegi deputați.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prevedea efectuarea unui număr de 72 de ore de muncă în folosul comunității de către fiecare persoană aptă de muncă din familia beneficiară de ajutor social. În baza comentariilor Comisiei Europene, această reglementare a fost considerată ca element ce conduce la interpretarea de muncă forțată. Din aceste considerente, reglementarea a fost modificată, orele de muncă fiind efectuate ca echivalent al sumelor primite cu titlu de ajutor social.

Revenirea la forma inițială (din anul 2001) ar constitui încălcarea tuturor documentelor internaționale ratificate de România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere legislativă care vizează modificarea Legii nr. 416/2001 a venitului minim garantat.

Având în vedere avizele negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget și, sigur, punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru muncă a emis un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Pe cale de consecință vă supunem dezbaterii și votului un raport de respingere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Bună ziua, stimați colegi!

Proiectul de lege, în varianta prezentată, pleacă de la un principiu corect, acela al neîncurajării nemuncii prin legile excesiv de protective pentru cei care sunt asistați social.

De altfel, în prezent, există această obligație a prestării de muncă în folosul comunității, însă această propunere legislativă venea și completa, cumva, ceea ce este așezat acum în lege și mărea, cumva, perioada în care beneficiarii de ajutor social sunt obligați să presteze această muncă, că nu trebuie să ne ascundem după deget, ci să reușim să punem aceste forțe în beneficiul comunității.

Am înțeles punctul de vedere al Guvernului, însă vă semnalez că și Consiliul Legislativ a semnalat o chestiune legată de faptul că mai există o propunere legislativă care se află în dezbatere la Senat pe circuit.

În acest context, văzând raportul de respingere, vă solicit să dispuneți, având în vedere că încă ne putem încadra în termen, retrimiterea la comisie, pentru modificare și completare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Având în vedere că discutăm despre o propunerea legislativă cu caracter organic, rămâne pentru votul final de luni, de la ora 17.00.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Retrimitere!

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Trebuie să supui la vot retrimiterea la comisie mai întâi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

A! Vă rog să mă scuzați! Nu am fost foarte atent. Atunci, voi supune votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Termen?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Două săptămâni.

Voi supune la vot solicitarea de retrimitere la comisie.

Stimate coleg...

## **Din sală:**

E greu de crezut...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mai arătați-ne încă o dată rezultatul votului.

Domnule senator Bădulescu, mai avem o problemă! Dumneavoastră ați solicitat termen două săptămâni și ieșim din termenul de adoptare tacită.

Vă rog, haideți să faceți o nouă solicitare! Microfonul 2.

Vă solicit prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

##

Puteți să faceți o solicitare pentru prelungirea termenului o săptămână, ca să ne încadrăm în termenul de adoptare tacită? Altfel, am adoptat două săptămâni degeaba.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Domnu’ Bădulescu, nu mai fă nimic, las-o așa! Nu mai fă nimic, las-o așa! Las-o așa!

Domnule senator Vela, dacă doriți să interveniți, vă rog, la microfon.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Știu că este surprinzător faptul că nu v-a ieșit votul mai devreme. Dacă a fost propus..., a fost această propunere din partea colegului, de retrimitere la comisie, votul inițial fiind valabil, vă rog să luați act de acest vot și, evident, trimiterea la comisie se încadrează până în termenul în care expiră aprobarea tacită.

Dacă revenim cu un vot sau domnul Bădulescu repropune din nou această variantă care, evident, v-a surprins, pentru că nu ați avut voturile suficiente, părerea mea este că e doar un artificiu – să nu zic un tertip – legislativ ca această propunere să nu treacă.

Și, stimați colegi – nu am luat cuvântul la dezbateri tocmai pentru a nu acapara prea mult programul acestei ședințe, având foarte multe proiecte pe ordinea de zi –, de ce nu sunteți de acord ca primarii PSD să poată decide cât și cum să lucreze în folosul comunității cei care sunt în evidențele primăriilor ajutați, asistați social?

Există, într-adevăr, această problemă, există problema fondurilor, există problema bugetelor locale. Lăsați primarii, lăsați comunitățile locale să se dezvolte așa cum știu ele mai bine. Consilierii locali, primarii pot decide cât și cum să lucreze acești oameni. Nu trebuie să venim noi, în Parlament, și, doar pentru că este o inițiativă legislativă din opoziție, majoritatea să voteze invers.

Vă mulțumesc și vă rog să luați act că solicităm să rămână valabil votul prin care propunerea a fost retrimisă la comisie, tocmai pentru ca și majoritatea, coaliția de guvernare, să vină cu amendamente bune pentru administrația locală, în pace și bună voire, așa cum spunea domnul Corlățean acum vreo trei ședințe.

Vă mulțumesc.

## Stimate coleg,

Sigur, am luat act de rezultatul votului. Avem totuși o problemă dacă nu ne încadrăm în termenul de adoptare tacită. Adică nu înțeleg ce ne solicitați dumneavoastră: să luăm act de un vot care încalcă regulamentul?!

Bun. Sunt intervenții. Domnul senator Șerban Nicolae, domnul senator Cseke Attila.

Domnule Bădulescu, doriți să interveniți? Și domnul Bădulescu.

Cred că ne-ar fi mai ușor dacă am avea o propunere de termen de amânare pentru o săptămână, dacă ar fi și un vot favorabil și am încheia discuțiile, ca să putem să mergem la celelalte puncte de pe ordinea de zi. Altfel vom dezbate despre interpretarea regulamentului următoarea oră și jumătate.

Domnul Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, o chestiune de procedură, până ne hotărâm ce și cum. Eu aș vrea totuși ca toată bunăvoința să nu fie interpretată în sensul în care schimbăm și regulile aritmeticii elementare. Nu ne-a ieșit nouă votul?! Păi nu am solicitat noi nimic, stimați colegi! Chiar sunteți într-o asemenea eroare? A fost un vot la o solicitare a unui lider de grup parlamentar care are nevoie de un vot pozitiv de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate pentru a fi adoptată. Asta e o chestiune elementară. Îmi pare rău că trebuie să spun chestiuni de abecedarul Parlamentului.

Mă rog, din punctul meu de vedere, chestiunea ar putea să fie tranșată în sensul în care constatăm că propunerea, solicitarea făcută nu a întrunit jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate. Asta nu împiedică să se solicite o altă variantă de propunere..., un alt vot. Dar să primim lecții pe chestiuni care nu au legătură cu realitatea mi se pare deplasat.

De altfel, colegul care făcea această socoteală anapoda a intrat în dezbaterea pe fond arătând că, în realitate, dorește dezbaterea pe fond a propunerii legislative și soluționarea ei, nicidecum retrimiterea la comisie, că altfel nu ar fi făcut acea întreagă discuție legată de ce trebuie să facă primarii, ce nu trebuie să facă primarii, ce trebuie să facă coaliția majoritară sau ce nu trebuie să facă coaliția majoritară.

Așa că, până se hotărăște cu logica, măcar aritmetica să o lase în pace.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

...comisie... retrimiterea la comisie...

Microfonul 2.

...iar termen – o săptămână, ca să ne încadrăm în termenul de adoptare tacită. Termenul este 27 noiembrie. Cred că e o propunere rezonabilă.

Vă mulțumesc pentru propunere.

Voi supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

După cum observați, domnule senator Vela, „ne-a ieșit votul” de data aceasta, mai ales că ne-am unit. Cum era pe timpul USL-ului!

Continuăm dezbaterile.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L276/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiatori... Ba da.

Domnul senator Nicoară. Microfonul 3... sau 2. Aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Este vorba doar de o completare la Codul muncii și ar fi foarte bine să se înțeleagă acest lucru. Este opțiunea ca, atât la buna înțelegere dintre angajator și angajat, să poată să se ajungă la un format de lucru tot de 40 de ore pe săptămâna, dar timp de patru zile. Este o practică care în Statele Unite deja a fost îmbrățișată de aproape 50% din companii. În Europa a început să intre. Nu inventăm apa caldă, nu inventăm roata, este o metodă modernă prin care oamenii pot să aibă 3 zile libere să fie alături de copiii lor, să se relaxeze și să fie mai eficienți apoi, în zilele care au rămas. Se poate să fie beneficii și în industria turismului.

Această modalitate de lucru este, repet, tot mai răspândită și putem să fim printre țările europene promotoare ale acestui program.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legislația în vigoare permite angajatorului să stabilească programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.

Art. 116 din Codul muncii stabilește modul concret al programului de lucru integral în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate: va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.

Concluzie: Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această propunere legislativă și, în urma discuțiilor purtate, am ajuns la concluzia că este necesar să adoptăm un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale, iar votul îl vom exercita luni, de la ora 17.00. Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L273/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul deputat Răcuci Claudiu Vasile.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 448/2006 instituie dreptul tuturor persoanelor cu handicap nedeplasabile, indiferent de tip și grad, de a beneficia de evaluare și reevaluare prin examinare la domiciliu. Mai mult de atât, legislația actuală acoperă inclusiv situațiile persoanelor nedeplasabile neîncadrate în grad de handicap.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă. Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în discuție și această propunere legislativă și, așa cum a arătat și reprezentantul Guvernului, am ajuns la concluzia că nu este sustenabilă.

Pe cale de consecință, având în vedere și avizele negative de la Comisia pentru egalitate de șanse, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru sănătate publică, am adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Domnul senator Chisăliță.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

M-am uitat cu foarte mare atenție la acest proiect legislativ, pentru a vedea dacă într-adevăr reglementează situația persoanelor cu handicap grav și accentuat și a comisiilor de expertiză.

Înainte, aș vrea să luăm în calcul câteva elemente atunci când vorbim despre aceste lucruri. Se spune că aceste comisii trebuie să meargă la persoanele cu handicap grav și accentuat, ceea ce este prevăzut în Legea nr. 448, însă gândiți-vă ce se întâmplă în momentul în care, în România,

există peste 200.000 de persoane cu handicap grav și accentuat. În momentul în care aceste comisii s-ar deplasa la toate aceste persoane, există situația în care persoanele respective să nu fie găsite acasă, chiar dacă ele sunt programate, așa cum se spune în lege. Automat, acele persoane ar trebui ele să revină din nou la comisii.

Aceste comisii, în momentul de față, sunt subdimensionate și există doar un singur medic care se ocupă de un număr extrem de mare de astfel de persoane.

Un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul este faptul că există anumite tipuri de boli care fie se pot agrava, deci urcă în gradul de handicap, într-un grad de handicap superior, fie intră în remisie, deci scade acel grad de handicap. Iar ele, datorită bolii... sau bolii respective, se pot deplasa la comisie. Și, aici, aș vrea să dau un exemplu. Există tumorile oncologice pentru care se acordă gradul de handicap II sau accentuat, cu sau fără însoțitor. Aceste tipuri de boli sau aceste persoane se pot deplasa la comisie, deci nu există imposibilitatea de a ajunge la această comisie. Un alt caz – și aici vorbim de situații care sunt extrem de mediatizate – sunt cei cu amputații, amputații fie la membrele superioare, care se pot..., nu au o problemă în a se deplasa la comisii. Și aici, în funcție de protezare și funcționalitatea protezei, ei își pot menține sau nu gradul de handicap.

Ceea ce nu se vorbește este faptul că una dintre problemele de la care pleacă toate aceste situații sunt asistenții sociali care fac toate aceste dosare, care fac anchetele sociale, asistenții sociali din cadrul primăriilor. În momentul în care aceste anchete sociale sunt făcute corect, sunt făcute la aceste persoane cu handicap grav și accentuat, există posibilitatea ca persoanele nedeplasabile, printr-o simplă cerere, să beneficieze de deplasarea comisiei de expertiză la ei acasă, așa cum este cuprins în lege.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu sunt un specialist al domeniului, tocmai de aceea întreb. Și, prima dată, am întrebat colegii care au mai multe cunoștințe în domeniu și mi-au spus că legea prevede acest lucru.

De aceea, domnule secretar de stat, vă întreb următorul lucru: în cazul persoanelor cu handicap grav care nu se pot deplasa, care au nevoie de însoțitor, în situațiile în care ei nici nu pot merge la notar să semneze o împuternicire, ca pentru proceduri să fie împuternicit cineva să depună documente și așa mai departe, de ce nu se deplasează aceste comisii la locuința persoanei respective sau care este soluția? Pentru că, în cazul unei comoții cerebrale, se intră într-un cerc vicios, din care cetățenii nu mai știu cum să iasă. Persoana bolnavă nu mai poate să semneze documente, însoțitorul nu are dreptul să semneze nimic în lipsa unei împuterniciri și se învârt într-un cerc și nu găsesc ieșirea.

Dacă acest lucru este prevăzut în lege, vă rog să ne dați un răspuns, dacă nu, vă rog luați măsuri pentru a rezolva aceste probleme.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Chisăliță, doriți să dați un răspuns, eventual, pentru că intervenție în numele grupului deja există, da?

Vă rog, înainte de a-i da cuvântul domnului secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Am spus înainte că asistenții sociali din cadrul primăriilor ar trebui să meargă periodic la aceste persoane cu handicap grav și accentuat. Persoanele cu handicap grav care au certificat permanent nu mai trebuie să se deplaseze la comisie. În momentul în care acești asistenți își fac într-adevăr treaba cum trebuie, comisia de expertiză vine, pe baza unei cereri, vine la acea persoană. Așa ar trebui să se desfășoare.

Din păcate, avem o problemă cu asistenții personali din cadrul primăriilor, care, într-un fel sau altul, nu-și fac treaba așa cum trebuie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru precizări.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți sau preluați întrebarea și răspundeți în scris?

Veți răspunde în scris, da? Este în regulă.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci declar încheiate dezbaterile generale și vom exercita votul săptămâna viitoare, luni, de la ora 17.00.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L277/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Nicoară, da? Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Intervenția este simplă. Practic, există 24 de zile libere pe care le au angajații în România, în general, sub media europeană, și am venit cu propunerea ca de ziua de naștere angajații să poată să aibă o zi liberă, sigur, la înțelegere cu angajatorul.

Oricum, am pornit de la cele două observații, una, că în România avem cele mai puține zile libere sau printre cele mai puține zile libere din Europa, nu numai din Europa, și, pe de altă parte, oricum angajații, de ziua lor, în general, la mica înțelegere, să spun, profită de faptul că este ziua lor. Și atunci am spus: haideți să legiferăm și să reușim să dăm o astfel de formă legislativă încât angajații în România să aibă 25 de zile libere, din care una să fie ziua de naștere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că această propunere legislativă este inoportună, întrucât prin contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil se pot negocia și stabili și alte drepturi și obligații ale părților.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere a propunerii legislative. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, am ajuns la concluzia că vom adopta un raport și am adoptat un raport de respingere.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Fac precizarea pe care a făcut-o și domnul secretar de stat, că la acest moment există posibilitatea de a se negocia între angajator și angajat cât este concediul de odihnă, dacă include o zi de naștere sau mai multe și așa mai..., mai multe zile de concediu de odihnă sau mai puține. Pe de altă parte, atâta timp cât există posibilitatea de a se negocia prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă această chestiune, am considerat că trebuie respinsă.

De asemenea, revin la propunerea legislativă precedentă, prin care se solicitau și alte drepturi pe care să le aibă angajații. Acest lucru este prevăzut în art. 115... art. 115–118 din Codul muncii și nu era necesar a fi reglementat. Deci sunt lucruri care sunt reglementate și ar însemna o suprareglementare și, atâta timp cât ele sunt prevăzute în lege, nu era necesar a fi emisă o asemenea propunere legislativă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita luni, având în vedere că discutăm de o propunere legislativă cu caracter organic.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a art. 2 alin. (1) și art. 5 alin. (3) din anexa Contract de asigurare socială (L279/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Parlamentari PNL.

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan, domnul secretar de stat, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Reglementarea în vigoare în prezent a art. 3 din Legea nr. 186/2016 respectă întocmai dispozițiile cu caracter special ale Codului de procedură fiscală în materia prescripției plății contribuției de asigurări sociale, și anume: perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuției de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială, potrivit prezentei legi, și ultimii 5 ani anteriori acestei date.

În concluzie, Ministerul Muncii nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor purtate asupra acestei propuneri legislative de modificare a Legii nr. 186/2016, am ajuns la concluzia să adoptăm un raport de respingere, pe argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului și pe faptul că avem astăzi în vigoare legea până la un anumit moment, după care nu ne putem întoarce înapoi până la anul 2001, cum propuneau inițiatorii.

Pe cale de consecință, vă supunem dezbaterii și adoptării un raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată; legea este organică. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita luni.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare profesională agricolă (L325/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Avem inițiator? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune transmiterea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare profesională agricolă.

Inițiativa legislativă are... vine în contradicție cu prevederi constituționale, de asemenea, și cu normele de tehnică legislativă. Și ceea ce este important este că nu se precizează nici calitatea asociațiilor, astfel încât, în situația când asociațiile angajaților din centrele de prezentare publică au ori au avut statut de instituție publică, potrivit art. 874 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, dreptul de folosință asupra bunurilor proprietate publică se acordă cu titlu gratuit, nemaifiind necesară transmiterea acestor imobile.

Având în vedere conținutul inițiativei legislative, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea acesteia în forma prezentată și adresează rugămintea unui..., către dumneavoastră – și mulțumim –, unui vot de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte Silistru, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare profesională agricolă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile, după cum s-a spus, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare, în vederea realizării obiectivului principal de formare profesională agricolă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă, ceea ce face foarte rar.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a transmis un aviz negativ, iar cele două comisii, în urma dezbaterilor care au avut loc, au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere a propunerii legislative, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, votul va fi luni, la ora 17.00.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L278/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor, dacă vorbește cineva. Nu?

Vă rog.

Doamna senator Scântei. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-un context generat de sesizarea avocatului poporului în 5 ianuarie 2017, toată clasa politică proaspăt aleasă în Parlamentul României a susținut sau nu a susținut acest demers.

Avocatul poporului, în 5 ianuarie 2017, a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. În speță, avocatul poporului a criticat o cerință legală pentru ocuparea de către o persoană a calității de membru al Guvernului, respectiv cerința care preciza obligația pentru acea persoană să nu fi suferit condamnări penale.

În argumentele susținute de avocatul poporului în sesizarea adresată Curții, acesta a considerat această condiție drept „discriminatorie, restrictivă și nerezonabilă”. Mai mult, a invocat și încălcarea principiului puterilor în stat, pentru că nu se asigurau niște condiții și o egalitate de drepturi similare cu ale altor persoane care urmau să candideze sau să ocupe funcții care implicau exercițiul autorității de stat, respectiv parlamentarii, senatorii și deputații, în baza Legii nr. 208/2015, și, respectiv, ale persoanelor viitoare candidate pentru ocuparea funcției de Președinte al României, în baza Legii nr. 370/2004.

Soluția de echilibrare a acestui dezechilibru al puterilor în stat propusă în 5 ianuarie 2017 de avocatul poporului a fost una nefericită. A solicitat să se constate neconstituționalitatea art. 2 cu privire la această cerință, în loc să sesizeze, în virtutea atribuțiilor constituționale, Parlamentul României, pentru a include în mod similar în Legea privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților nr. 208/2015 și Legea privind alegerea Președintelui României nr. 370/2004 o cerință similară.

Bineînțeles, răspunsul Curții îl știm: prin Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, sesizarea avocatului poporului a rămas fără efect, fiind respinsă ca neîntemeiată.

Rămân totuși în discuție cele sesizate de avocatul poporului cu privire la această stare de discriminare între persoane care candidează în Parlament pentru ocuparea unei funcții de parlamentar, deputat sau senator în Parlamentul României și persoane care candidează pentru ocuparea funcției de președinte în raport cu cele care ar putea fi desemnate ca membri ai Guvernului.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Florin Mitulețu-Buică, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Pe fond, în ceea ce privește instituirea interdicției de a candida în cazul persoanelor care au suferit condamnări penale definitive, soluția propusă comportă o discuție mai largă. Apreciem că din textul propunerii legislative nu rezultă cu claritate dacă interdicția de a candida se aplică doar persoanelor în cazul cărora s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară și accesorie interzicerea dreptului de a fi ales ori dacă aceasta reprezintă o consecință extrapenală a oricărei condamnări penale definitive.

Conform reglementărilor internaționale, Codul de bune practici și Carta Drepturilor Omului, Carta ONU, Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 370/2004 în forma propusă de inițiatori.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul inițiativei a fost explicat, prezentat de inițiator. În ședința din 30 octombrie, Comisia juridică a adoptat, cu majoritatea voturilor, un raport de respingere.

Fără a pune la îndoială buna-credință a inițiatorilor de a găsi soluții pentru a echilibra raportul dintre puterile statului, s-a apreciat că doar o instanță de judecată poate împiedica exercitarea temporară a unui drept fundamental. Și nu putem face acest lucru prin lege, pentru că am veni în mod flagrant în contradicție cu textele Constituției. De aceea, cum spuneam, votul a fost împotriva acestei propuneri.

De altfel, și Comisia pentru administrație a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna senator Scântei, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Aș vrea să punctez că autoritatea care are competența să stabilească condiții legale pentru ocuparea unor funcții care implică exercițiul autorității de stat este doar Parlamentul, lucru pe care l-a reiterat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 304/2017.

Ceea ce menționa domnul senator, președintele Comisiei juridice, că aceste condiții trebuie stabilite... să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească, are în vedere doar interdicția drepturilor electorale. Atunci când vorbim de ocuparea unor înalte, celor mai înalte funcții în stat: premier, prim-ministru, miniștri, președinte, senatori și deputați, Parlamentul este cel care stabilește condiții speciale pentru ocuparea și exercitarea acestor înalte demnități publice. Deci nu suntem într-o contradicție în ceea ce privește competența de a legifera prin Parlament aceste condiții, nu este vorba despre interzicerea drepturilor electorale pe care instanța judecătorească le poate dispune.

În regulă. Dacă sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Microfonul...

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect se încadrează într-o serie mai lungă de încercări ale forțelor care vor progresul României, de a asana viața politică din țară.

Totul a început cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara din ʼ90. Atunci, în ʼ90, pericolul erau activiștii și securiștii. Acum, pericolul pentru România sunt cei certați cu legea care încearcă să acapareze viața politică din România. Și acum, ca și atunci, tot timișorenii formulează, prin punctul 8 al „Inițiativei Timișoara”, o soluție: „Fără penali în demnitățile publice!”

Uniunea Salvați România a fost mandatată de cei 600.000 de oameni care au votat-o să lupte pentru curățirea vieții politice și considerăm că vocea celor 600.000 de oameni care au ieșit în țară..., care au ieșit în stradă anul acesta trebuie să fie auzită. Propunerea din această lege va fi extinsă în inițiativa cetățenească de modificare a Constituției pe care USR o lansează. „Fără penali în funcții publice!” nu numai pentru instituția Președintelui, ci și pentru Parlament, și pentru administrațiile locale. Condamnații definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție nu au ce căuta în jocul politic, pe care vedem deja cum încearcă să-l distorsioneze în interesul propriu.

Vă invit, stimați colegi, dacă nu ați făcut-o încă, să ieșiți duminică seară în stradă, într-unul din marile orașe ale țării...

Stimate coleg!

...și veți vedea încotro bate vântul istoriei...

Stimate coleg!

...și vă asigur că nu bate în favoarea...

Domnule senator! Domnule senator!

...condamnaților penali...

Domnule senator! Domnule senator!

...pe care mulți dintre dumneavoastră încearcă să-i apere. Mulțumesc.

Bun.

Declarațiile politice se fac dimineața! Ăsta ar fi primul comentariu.

Al doilea. Dacă invitați la un miting spontan de la plenul..., de la tribuna Senatului, deja este... foarte grav. Și atât.

Trei. Îmi permit să fac aceste comentarii. Cred că ar trebui să vorbiți dumneavoastră după ce se va clarifica dacă s-au făcut fraude la alegeri, pentru că înțeleg că până acum nu s-a anchetat nimic, deși plângerea a venit de mult.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că este important să discutăm pe marginea acestui proiect legislativ și nu contest intenția inițiatorilor de a aduce anumite clarificări, doar că și proiectul legislativ ar trebui clarificat.

Noi avem în legislația penală, nu acum, ci de foarte mult timp, instituția reabilitării, care este reabilitare de drept sau reabilitare prin instanțe judecătorești. Cel care este reabilitat nu are cazier judiciar și se află, din punct de vedere juridic, exact în aceeași situație ca și o persoană care nu a fost niciodată condamnată. Această situație nu este reflectată în textul legislativ. Practic, prin acest text legislativ, toți cei care au avut o condamnare ar fi, ar avea această interdicție.

Încă o dată, acest lucru contravine acelui principiu al reabilitării, care... Atunci trebuie să punem în discuție legislația penală și trebuie să găsim o altă formulare.

Deci nu contestăm intenția, care poate fi bună, a inițiatorilor pe acest text legislativ, dar credem că, dacă s-ar dori într-adevăr o reglementare, atunci ea ar trebui foarte bine precizată, cu anumite precizări care să aibă în vedere și legislația penală aflată în vigoare, și principiile funcționării Codului penal.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Bădulescu, doresc să salut prezența la balcon a unui grup de invitați din județul Sibiu, invitați de domnul senator Arcaș și domnul senator Avram.

Bine ați venit în Senatul României!

Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Bună ziua, stimați colegi!

Am ascultat și replica colegului de la UDMR, domnul Cseke, cu privire la reabilitare, am ascultat și argumentele colegilor de la USR și ale celor de la PNL în favoarea acestei legi.

În principiu, trebuie să ne gândim foarte clar că Președintele României reprezintă o instituție care trebuie să fie intangibilă. Intangibilă, din ce punct de vedere? Din punct de vedere moral.

Indiferent dacă discutăm de reabilitare într-o anume manieră, totuși cred că această instituție din dreptul penal nu poate fi valabilă pentru o persoană care candidează la Președinția României.

Trebuie să vă reamintesc – și discutam mai devreme cu un coleg de-al meu – că fratele mai mic al lui Kennedy nu a putut candida niciodată la președinția Statelor Unite după moartea lui Kennedy tocmai pentru că suferise o condamnare la regimul circulației. Iată un exemplu, iar, dacă exemplul dat de democrația americană nu poate fi valabil și pentru noi, atunci mi se ridică serioase semne de întrebare în legătură cu spectrul politic din țara noastră.

PMP va vota acest proiect de lege și împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Alte invitații la miting spontan? Nu.

- Atunci declar încheiate dezbaterile generale, iar votul se

- va exercita luni, de la ora 17.00.

- Continuăm ordinea de zi.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991 (L284/4.09.2017).

- Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul

- inițiatorului, dacă este prezent.

- Din partea inițiatorilor, domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Bună ziua, stimați colegi!

În legătură cu proiectul de lege propus, aș vrea să vă spun un lucru. Este vorba de un proiect care-și dorește să pună cât de cât în ordine titlurile de proprietate care, în baza Legii nr. 18 și a reglementărilor ulterioare, au fost emise. De foarte multe ori s-au strecurat greșeli de ordin material în aceste titluri de proprietate, greșeli care nu au fost rectificate prin procedura pe care o avem la dispoziție, respectiv art. 59[1] din această lege.

Ce vrea proiectul de lege? Proiectul de lege vrea să oblige comisiile de fond funciar să facă această evaluare.

Am văzut câteva contraargumente împotriva acestui proiect de lege, dar să știți că până în acest moment oficiile de cadastru – modul în care este reglementat – nu au făcut foarte... nu au avansat foarte mult în aceste rectificări. Avem acest talmeș-balmeș, dacă mi-e dat să spun așa, în ceea ce privește fondul funciar și singurele care ar putea descurca această problemă sunt tot comisiile locale, cele care au făcut greșelile și care au emis titlurile în mod eronat.

Deja am căpătat experiență, s-a căpătat la nivel administrativ experiență în ceea ce privește comisiile și lucrurile acestea trebuie să plece de jos în sus, către oficiile de cadastru, nu de sus în jos, de la oficiile de cadastru și comisia județeană către titluri. Ăsta era principiul legii și asta își dorea să facă această modificare.

Din punctul meu de vedere, legea este bine-venită și vă rog să o apreciați ca atare.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați senatori,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 18/1991, care vizează stabilirea în sarcina comisiilor locale de fond funciar a obligației verificării din oficiu a tuturor titlurilor de proprietate, în vederea corectării erorilor materiale cu privire la acestea, indiferent dacă sunt intrate sau nu în circuitul civil, pe cheltuiala titularilor dreptului de proprietate sau a moștenitorilor acestora.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, din următoarele considerente:

– îndreptarea erorilor materiale cuprinse în actele administrative se realizează din oficiu sau la cerere, cu titlu gratuit, neputând fi în sarcina titularului acestora;

– constituirea dreptului de proprietate sau reconstituirea prin emiterea titlurilor de proprietate reprezintă un act de reparație morală, stabilit de legiuitor a se efectua cu titlu gratuit, motiv pentru care apreciem că nici îndreptarea erorilor materiale sau rectificarea titlurilor de proprietate nu pot fi efectuate cu perceperea unei taxe;

– de asemenea, Ordinul ANCPI nr. 700/2014 stabilește procedura de îndreptare a erorilor materiale și rectificarea titlurilor de proprietate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Obiectul a fost prezentat de inițiator.

Comisia juridică, în ședința din 4 octombrie, a decis să adopte un raport de respingere, cu unanimitatea celor prezenți.

Argumentele juridice au fost aduse și de reprezentantul Guvernului. Practic, soluția normativă propusă nu reușește să repare, ci, din contră, s-ar putea să riște un anumit echilibru, găsit în această lege, dar și în legile ulterioare. Soluția în sine nu este rea, numai că punerea în pagină putea fi îmbunătățită.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Ținând cont de observațiile doamnei secretar de stat Sirma Caraman și ale președintelui comisiei, domnul senator Cazanciuc, vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie. Termen – o săptămână.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Continuăm dezbaterile, dacă mai sunt intervenții.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

Am văzut că s-a refuzat retrimiterea la comisie, deși criticile proiectului sunt mai puțin vagi. Era doar o chestiune care se putea modifica și mă văd nevoit să solicit, având acest drept, să propun un amendament pe care să-l supunem dezbaterii plenului, amendament care să îndrepte și să vină pe criticile pe care le-au avut atât Comisia juridică, cât și Guvernul.

Și textul amendamentului...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Imediat, imediat.

Voi supune votului dumneavoastră, în plen, dacă se acceptă un amendament să-l

Vă rog, domnule senator, dați citire amendamentului.

Amendamentul pe care vi-l propun în plen este următorul: după art. 59[1] se introduce un nou articol, 59[1] , după cum urmează... Și urmează amendamentul pe care îl propun.

Art. 59[2] alin. (1) sună în felul următor: „Comisia locală de fond funciar are obligația verificării din oficiu a tuturor titlurilor de proprietate, în vederea corectării erorilor cu privire la acestea, indiferent dacă sunt sau nu intrate în circuitul civil.

(2) După verificare, comisia locală de fond funciar sesizează comisia județeană în vederea adoptării hotărârii prevăzute la art. 59[1] alin. (2).”

Și se leagă textele de lege conform criticilor aduse de Guvern și de Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Cazanciuc, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 5.

## Stimați colegi,

Discuția cred că are nevoie de mai mult timp și nu putem nici măcar într-o săptămână să o facem.

Au fost mai multe argumente aduse de Guvern. Au fost argumente aduse în cadrul dezbaterii din Comisia juridică împotriva inițiativei în forma în care a fost prezentată. Riscăm ca, cu toată buna-credință, să transformăm o eventuală eroare materială într-o veritabilă modificare a unor titluri de proprietate și s-ar putea, după cum spuneam, să greșim mai mult făcând acest lucru. Poate o altă inițiativă, discutată înainte cu cei de la Cadastru, cu comisiile, ar putea veni cu o soluție mai bună.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Bădulescu.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul va fi exercitat luni.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică (L331/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului.

Dacă este prezent din partea inițiatorilor cineva?

Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 în sensul modificării procedurii ce vizează trecerea unui bun din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și invers. Se propune înlocuirea dispoziției potrivit căreia trecerea bunurilor se face la cererea părții interesate.

Deci nu putem elimina prima parte, aceea a solicitării, a cererii părții interesate.

De asemenea, o a doua modificare este stabilirea unui termen prin care statul sau unitatea administrativ-teritorială este obligată a aproba hotărârea de guvern sau hotărârea de consiliu local privind trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale.

Considerăm că nu este oportună această propunere, întrucât, conform legii, procedurile de elaborare și de avizare a actelor normative presupun avize interministeriale, iar în cazul transmiterii patrimoniului public este necesară consultarea tuturor instituțiilor publice care dețin bunuri ale statului în administrare, pentru a evita o dublă înregistrare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere pe acest proiect.

În esență, ce propune soluția inovativă juridic? Demersul transfer de proprietate să fie făcut de persoana interesată. Adică, dacă Primăria Sectorului 6 dorește un bun de la

sectorul 1, să poată să ceară acest lucru, indiferent ce spune sectorul 1. S-ar încălca o prerogativă fundamentală a dreptului de proprietate, aceea a dispoziției. De aceea, votul în comisie a fost un vot unanim.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (L293/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori este cineva prezent? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Domnul Claudiu Sorin Radu-Mareș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă reglementează modificarea alin. (2) al art. 2 din actul normativ și implică:

– instituirea condițiilor suplimentare ce se doresc a fi impuse dobânditorilor terenurilor poate ridica probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în măsura în care aceste condiții nu pot fi justificate din perspectiva tratamentului nediscriminatoriu, a protecției unor obiective de interes general și a proporționalității;

– soluția legislativă propusă pentru modificarea aceasta poate constitui premisele unor vicii de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituția României.

Guvernul nu susține, în forma prezentată, propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere, adoptat în unanimitate. Inițiativa introduce criterii suplimentare pentru cei care doresc să achiziționeze terenuri agricole în România și s-a apreciat că această propunere vine în contradicție cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122/2004 (L583/31.10. 2016).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Dacă este cineva din partea inițiatorilor? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă se referă la salarizarea cu privire la Consiliul Legislativ și a intrat în procedură în anul 2016. Fac această mențiune întrucât problematica este rezolvată prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată, evident, de Parlament mult după această inițiativă legislativă. Și, având în vedere conținutul inițiativei legislative, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Comisia juridică vă propune un raport de respingere, întrucât, așa cum a menționat și Guvernul, chestiunea a fost rezolvată prin Legea salarizării unitare.

Legea este organică, Senatul este Cameră decizională.

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare, luni.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia (L385/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Alexandru Pugna, secretar de stat la Ministerul Culturii.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sărut-mâna! Bună ziua, doamnelor, domnilor senatori!

În prezent, Consiliul Național al Cinematografiei se află în dificultatea de a putea susține financiar producția de film românească și cu participare românească, dedicată evenimentelor de importanță națională, precum celebrarea, în anul 2018, a Centenarului Marii Uniri și al Primului Război Mondial.

În acest scop, în cadrul concursului de selecție a proiectelor cinematografice se creează o nouă secțiune tematică, care poate fi dedicată unor evenimente, unor personalități și acțiuni culturale, istorice, speciale, care să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Urgența intervenției legislative este dată de necesitatea creării cadrului normativ care să permită selecția, producția și promovarea producțiilor cinematografice, dedicate unor evenimente precum aniversarea Centenarului Marii Uniri și al Primului Război Mondial.

Prin prelungirea termenului de rambursare de la 10 ani la 20 de ani se preconizează o mai bună colectare a sumelor nerambursate, prin continuarea exploatării filmului de către producător.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Radu Preda, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Economic și Social. Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Comisia pentru muncă și de la Comisia pentru buget.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Alexandrescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Această inițiativă reprezintă o formulă extrem de sumară și de lacunară de reformă a cinematografiei românești. Ne amintim că, nu mai demult de acum câteva luni, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2016, promovată de Guvernul Cioloș, la care am lucrat și eu, și succesoarea mea la Ministerul Culturii, doamna Corina Șuteu, a fost respinsă în Parlament. Aceea era, într-adevăr, o încercare de reformă mai adâncă a sistemului de finanțare a producțiilor cinematografice, prin Centrul Național al Cinematografiei, și de instituire a unor noi tipuri de concursuri, care încurajau creația tânără, pe cei care sunt, de fapt, cel mai puțin... sau au cel mai puțin acces la fondurile necesare realizării unui film.

Prin acest proiect legislativ se propune, de fapt, doar instituirea unei noi categorii dedicate omagierii Centenarului, despre care avem informații că este o categorie cu dedicație. Nu se răspunde în niciun fel la chestiunile... la problemele de sistem pe care de mai bine de 10 ani le întâmpină finanțarea în cinematografia românească și nu reprezintă absolut deloc promisiunea care ne-a fost făcută atunci în Comisiile pentru cultură că în coaliția majoritară se va lucra la o nouă propunere pentru reforma în cinematografia românească.

Această inițiativă legislativă pe care o avem astăzi în dezbatere, încă o dată, nu rezolvă absolut nimic și creează... va crea o nouă clientelă a coaliției majoritare și în cultură, așa cum se încearcă în ultimele luni să se creeze în toate domeniile de activitate.

Din acest motiv, Grupul senatorilor USR va vota împotrivă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

50, dacă punem și votul domnului senator Șerban Nicolae –, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 18 pe ordinea de zi. Este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (L358/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În prezent, hrănirea persoanelor private de libertate se realizează pe baza unor norme de hrană, diferențiate din punct de vedere caloric, stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.

Prezentul proiect urmărește o serie de modificări ale actului normativ menționat, cu scopul aducerii în actualitate a normelor legale privind drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate în acord cu evoluția legislației execuționalpenale din 1994, așa cum vă spuneam, până în prezent.

Actualizarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 are în vedere aspecte precum: includerea sintagmei „persoane private de libertate” în titlul actului normativ, pe de-o parte, dar și eliminarea sintagmei „persoane contraveniente”, în condițiile în care, așa cum bine știți, în legislația română nu mai există sancțiunea cu închisoarea contravențională; eliminarea din textul legal, de asemenea, a unor sintagme care nu mai sunt în concordanță cu evoluția legislației execuțional-penale; stabilirea unor bareme valorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate.

Structura normelor de hrană specifice Administrației Naționale a Penitenciarelor, astfel cum sunt modificate prin prezentul proiect, urmează să fie realizată prin ordin de ministru al justiției și va fi elaborată în temeiul art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul senator Liviu Tit Brăiloiu.

Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din 24 octombrie, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Comisia de ordine publică și siguranță națională supune, totodată, spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Potrivit art. 75 din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 19 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate (L378/3.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Apărării Naționale, Nicolae Nasta. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

10.

A! 8.

8, da?

Da, da.

E bine.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Având în vedere angajamentele asumate de România, în calitate de stat membru NATO, este necesar să fie stabilit

regimul juridic al bunurilor realizate prin Programul NATO de Investiții în Securitate pe toată durata de existență a acestora în România.

Conform reglementărilor NATO privind dreptul de proprietate, bunurile realizate prin implementarea Proiectului NSIP sunt în proprietatea statului pe teritoriul căruia sunt realizate.

În acest sens, este necesară modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate, act normativ care reglementează, la nivel național, realizarea pe teritoriul României a obiectivelor și facilităților militare prin acest program.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Liviu Tit Brăiloiu, copreședinte. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, prin adresa nr. 378 din data de 3.10.2017, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.

În ședința din 24 octombrie a.c., membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Totodată, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță supune plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Rog stafful să ne ajute.

Nu știu cum e la dumneavoastră, dar aici, la mine, se aprind două butoane.

Statul paralel?! Aș vrea să vă supun votului dumneavoastră să exercităm un vot deschis și să încheiem lucrările ședinței, urmând ca săptămâna viitoare, până când se remediază inclusiv problema aceasta tehnică, să putem să rezolvăm.

Deci supun votului dumneavoastră votul deschis pentru punctul 19 de pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Rog secretarii să mă ajute. În unanimitate. Abțineri? Nu. Împotrivă? Nu.

OK... Voi supune votului dumneavoastră... Domnule secretar, vă rog să mă asistați și să mă ajutați. Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Cine este pentru? Mulțumesc. Cine este împotrivă?

Domnule Alexandrescu, sunteți și pentru, și împotrivă? Cine se abține?

În unanimitate, a fost adoptat acest proiect de lege.

Vă supun votului dumneavoastră încheierea lucrărilor cu 7 minute înainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Abțineri? 4. 3 abțineri.

Împotrivă?

Două voturi împotrivă. Patru voturi împotrivă. Cinci voturi împotrivă.

Cu 4 abțineri și 5 voturi împotrivă, a fost adoptat. Dacă dorește cineva să explice votul, îl așteptăm. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084211]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 166/24.XI.2017 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei