Viorel Salan

Bună dimineața! Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Modernizarea armatei va relansa și industria de apărare a României”.

În toate țările cu economie avansată, industria de apărare este unul din cele mai puternice motoare ale dezvoltării. Securitatea națională a unui stat se sprijină și pe necesitatea obiectivă de a susține infrastructura militară cu cele mai noi, mai bune și mai eficiente tehnologii. Este și motivul pentru care cercetările în domeniul militar au constituit mereu avangarda progresului general.

În România, această orientare politică a funcționat constant până în anul 1989, după care a început un sever și continuu declin al industriei naționale de apărare. Înainte de 1989, personalul din industria de apărare număra în jur

de 200.000 de oameni, iar România exporta armament, uneori, în valoare de 1-2 miliarde de dolari.

În anul 2000, în industria de apărare mai erau cuprinși doar 38.000 de angajați, dintre care 6.700 erau încadrați cu comenzi. Restul de 24.300 de salariați se aflau sub protecție socială. Din anul 2000 și până în anul 2008, România a fost în creștere economică continuă sub toate aspectele. Produsul intern s-a dublat. Cu toate acestea, industria de apărare a continuat să decadă. Nici măcar intrarea României în NATO nu a reușit să amelioreze situația industriei naționale de apărare. În 2016, numărul salariaților ajunsese la numai 1.400.

Provin din zona Orăștiei și aici exista înainte de 1989 un nucleu de întreprinderi renumite ale industriei de apărare: Întreprinderea Chimică, precum și Uzina Mecanică din Orăștie. Am văzut cum, an de an, producția a scăzut, odată cu numărul comenzilor. Am văzut îngrijorarea pe chipurile oamenilor și i-am văzut pe mulți dintre ei plecând din oraș. Mi-am dorit permanent ca lucrurile să se îndrepte cumva.

Desigur că restructurarea armatei și reducerea efectivelor ei la o treime au avut o contribuție a lor la toată această situație. Multă vreme am crezut în mod sincer că nu mai există nicio speranță de redresare pentru această ramură, altădată de elită, în România.

Decizia de a onora angajamentele României în fața Alianței Nord-Atlantice și de a aloca două procente din PIB pentru apărare începând din anul 2017 a reprezentat primul pas cu adevărat semnificativ în modernizarea armatei și relansarea industriei de apărare. Planul pentru înzestrarea armatei pentru perioada 2017–2026 cuprinde opt programe esențiale și a fost dezvoltat în concordanță cu fondurile preconizate a fi alocate.

Treptat, au început să prindă contur acțiuni guvernamentale concrete în atingerea obiectivului principal, și anume un amplu proces de înzestrare cu sisteme moderne de armament pentru toate categoriile de forțe.

Mai întâi, forțele terestre vor primi în dotare 400 de transportoare blindate amfibii, ce vor fi realizate la fabrica din Moreni de o companie mixtă româno-germană. Noul transportor se bazează pe o soluție de cercetare românească și tehnologie modernă germană, iar primul vehicul va fi gata în 2020. Armata va cumpăra și 227 de transportoare blindate Piranha, dintre care aproape 200 ar urma să fie integrate la Uzina Mecanică București.