Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 martie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Marian Pavel (PSD) și Gheorghe Baciu (PMP).

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Talpoș.

Domnule senator Marciu, poftiți.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice: „Despre Zaraza, Jean Jipa și mai mult decât atât în comuna Ogrezeni din județul Giurgiu”.

Inimos și romantic, cu o imagine care nu s-a erodat, Jean Jipa face parte organic din visele și spiritul comunei Ogrezeni. De profesie jurist, el este unul dintre primarii legendari ai județului Giurgiu. În anul 2004, când a fost ales prima oară primar, Jean Jipa era un tânăr întreprinzător particular. De atunci, în fiecare zi, el ajunge la inimile alegătorilor săi, cu care se află într-un dialog permanent în viața reală, dar și în mediul virtual, pe pagina de socializare a comunei Ogrezeni și pe cea personală.

Aflat la al patrulea mandat consecutiv în această importantă demnitate publică, putem afirma că Jean Jipa a reușit să facă din politică un izvor al binelui pentru concetățenii săi, devenind una dintre romanțele politice de succes ale comunei Ogrezeni.

Primarul are alături un consiliu local format din 10 consilieri de la PSD și trei consilieri de la PNL. Comuna are patru școli, cu aproape 700 de elevi și preșcolari, trei cabinete medicale individuale, un dispensar veterinar, 38 de agenți economici cu capital privat, ca și mici întreprinzători. A fost elaborat planul urbanistic general. Sunt în derulare procedurile privind rețeaua de canalizare și stația de epurare, precum și rețeaua de apă potabilă. Pentru înființarea rețelei de gaze naturale au fost întreprinse demersuri necesare la Ministerul Energiei.

Despre Zaraza martorii vremii spun că era cea mai frumoasă femeie din Micul Paris. La Ogrezeni, primarul a inițiat Operațiunea „Zaraza”, în cadrul căreia cadrele didactice, toți copiii din școlile de pe raza comunei, dar și locuitorii au participat la strângerea gunoaielor, amenajarea zonelor verzi, propagând din poartă-n poartă ideea menținerii curățeniei de către toți locuitorii din comună. Această acțiune a fost bine primită de către cetățeni, care au fost astfel sensibilizați, rezultatul fiind eliminarea depozitării haotice a gunoaielor, prin asigurarea de către primărie a pubelelor pentru cetățeni. Mai înainte de toate însă, Zaraza este povestea unui mit sublim de care avem nevoie cu toții. Astfel, s-a îndeplinit o dorință nemărturisită: în replică, asemenea frumoasei Zaraza, Ogrezeni a devenit una din cele mai atractive destinații de weekend din jurul Bucureștiului.

Activitatea primarului se cuantifică în multe realizări, cu sprijinul parlamentarilor PSD din județ și al consiliului județean, potrivit programului de guvernare al PSD, astfel:

– înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Ogrezeni, 12,8 milioane, prin PNDL 1, în curs de realizare;

– pentru înființarea rețelei de canalizare în comuna Ogrezeni, primăria face astăzi parte din ADI „Sănătate asigurată prin apă curată, județul Giurgiu”, în Lista de investiții prioritare 2014–2020 din județul Giurgiu – Alimentare cu apă și canalizare, aferentă Masterplanului pentru infrastructura de apă și canalizare a județului Giurgiu. Pentru comuna Ogrezeni sunt prevăzute lucrări în valoare de 5,4 milioane de euro;

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Talpoș Iustin. Se pregătește domnul senator Salan.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru faptul că suntem în Postul Paștelui, m-am gândit să dau un titlu declarației politice care să aibă legătură cu acest aspect. Titlul declarației politice... Se numește „Luați lumină de la Dragnea”.

Stimați colegi membri ai Partidului Social Democrat,

Faceți parte din cea mai numeroasă formațiune politică din țară, care, în același timp, s-a aflat cel mai mult la guvernare în epoca postdecembristă. Cu toate acestea, niciodată PSD-ul nu s-a apropiat atât de mult ca acum de ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Ați scăzut masiv în sondaje, pentru că pierdeți imaginea de partid capabil să guverneze, iar votanții voștri se simt frustrați, pentru că nu asta e guvernarea PSD la care se așteptau.

La ultimul congres PSD, cel mai mare partid al țării a devenit, mai mult decât oricând, o afacere personală: o sală cu mii de oameni ridicați în picioare și aplaudând frenetic în semn de supunere față de liderul suprem al partidului. Pe vremuri se vorbea de elita de la Scornicești. Acum, despre cea din județul Teleorman. Congresul a arătat un PSD foarte schimbat, un partid emasculat, docil și fără nerv. Au existat oameni împiedicați să candideze, iar câștigătorii s-au stabilit înainte de alegeri. S-au făcut astfel de lucruri și înainte, dar măcar exista o mică platformă de dezbatere. Unii colegi de-ai voștri sunt cumpărați cu funcții prin ministere și instituții publice, iar în multe filiale sunt președinți interimari, numiți de ani de zile. Ei sunt puși acolo de Dragnea, iau deciziile în filială, dar nu sunt confirmați prin vot, pentru că testul acesta e prea mult pentru ei, iar ei sunt supuși total.

Doar un fals lider poate să-și demită propriul guvern de două ori în mai puțin de un an de la câștigarea alegerilor. Iar singurele calități dorite azi la liderii PSD sunt servilismul și loialitatea necondiționată.

Concluzionăm că PSD are o mare problemă în ceea ce privește resursa umană. Nu ne referim aici doar la actul de guvernare, pentru că și resursa politică lipsește. Nu prea mai aveți oameni care să știe să facă politică, care să știe să extragă ce e relevant din pulsul opiniei publice sau să ducă PSD-ul la atingerea scopurilor fără să stârnească reacții virulente.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Salan Viorel. Se pregătește domnul senator Fejér.

Bună dimineața! Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Modernizarea armatei va relansa și industria de apărare a României”.

În toate țările cu economie avansată, industria de apărare este unul din cele mai puternice motoare ale dezvoltării. Securitatea națională a unui stat se sprijină și pe necesitatea obiectivă de a susține infrastructura militară cu cele mai noi, mai bune și mai eficiente tehnologii. Este și motivul pentru care cercetările în domeniul militar au constituit mereu avangarda progresului general.

În România, această orientare politică a funcționat constant până în anul 1989, după care a început un sever și continuu declin al industriei naționale de apărare. Înainte de 1989, personalul din industria de apărare număra în jur

de 200.000 de oameni, iar România exporta armament, uneori, în valoare de 1-2 miliarde de dolari.

În anul 2000, în industria de apărare mai erau cuprinși doar 38.000 de angajați, dintre care 6.700 erau încadrați cu comenzi. Restul de 24.300 de salariați se aflau sub protecție socială. Din anul 2000 și până în anul 2008, România a fost în creștere economică continuă sub toate aspectele. Produsul intern s-a dublat. Cu toate acestea, industria de apărare a continuat să decadă. Nici măcar intrarea României în NATO nu a reușit să amelioreze situația industriei naționale de apărare. În 2016, numărul salariaților ajunsese la numai 1.400.

Provin din zona Orăștiei și aici exista înainte de 1989 un nucleu de întreprinderi renumite ale industriei de apărare: Întreprinderea Chimică, precum și Uzina Mecanică din Orăștie. Am văzut cum, an de an, producția a scăzut, odată cu numărul comenzilor. Am văzut îngrijorarea pe chipurile oamenilor și i-am văzut pe mulți dintre ei plecând din oraș. Mi-am dorit permanent ca lucrurile să se îndrepte cumva.

Desigur că restructurarea armatei și reducerea efectivelor ei la o treime au avut o contribuție a lor la toată această situație. Multă vreme am crezut în mod sincer că nu mai există nicio speranță de redresare pentru această ramură, altădată de elită, în România.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator László Fejér. Se pregătește doamna senator Hărău.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea este intitulată „De ce împiedică prefectul județului Covasna sărbătorirea zilei de 15 martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni?”.

În fiecare an, comunitatea maghiară din Transilvania sărbătorește aniversarea Revoluției din 1848. Pentru noi, această zi înseamnă sărbătoarea libertății și demnității. În acest an, am constatat cu bucurie că doamna prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă a trimis maghiarilor din România un mesaj demn de această sărbătoare, un mesaj european, demn de un lider european. Vasilica Viorica Dăncilă a înțeles spiritul zilei de 15 martie. În schimb, am constatat cu regret faptul că președintele țării a ignorat complet sărbătoarea noastră, iar prefectul județului Covasna a făcut tot posibilul să împiedice organizarea comemorărilor.

Noi, cei din județul Covasna, observăm cu nedumerire faptul că, în timp ce premierul țării a transmis un salut cordial cu ocazia acestei sărbători, prefectul, reprezentantul

Guvernului, face tot posibilul să strice bucuria comunității locale, prin amendarea cu câte 10.000 de lei a primarului din Târgu Secuiesc, respectiv a celui din Sfântu Gheorghe, pentru arborarea simbolurilor comunității maghiare. A făcut acest lucru în ciuda faptului că în ultimii 27 de ani a fost posibilă sărbătorirea acestei zile folosind aceleași simboluri naționale, ca să nu mai vorbim de faptul că legislația în vigoare asigură folosirea de către minoritățile naționale din România a simbolurilor naționale ale acestora cu ocazia diverselor festivități. De asemenea, și primarul din Odorheiu Secuiesc a fost amendat pentru aceleași motive.

În Târgu Secuiesc, de 10 ani arborăm atât simbolurile naționale ale comunității maghiare, cât și drapelul României în același loc, însă în acest an se pare că unii ne contestă și acest drept. Comportamentul prefectului a jignit profund comunitatea maghiară din județul Covasna și activitatea dânsului dăunează conviețuirii pașnice dintre comunități.

Aș vrea să închei discursul citind cuvintele doamnei Vasilica Viorica Dăncilă: „Este momentul unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români și maghiari și care sprijină legăturile interumane, schimburile culturale, perspectiva europeană comună, promovarea tradițiilor și a obiceiurilor care le definesc. În Europa de astăzi, deosebirea între etnii și culturi trebuie să reprezinte o sursă de înțelegere și respect reciproc. Astfel, România promovează dezideratul european «unitate în diversitate» și susține cu determinare atât libera exprimare a identității etnice, cât și promovarea elementelor identitare de limbă, tradiție, patrimoniu cultural.”

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la faptul că „Prosperitatea unei țări nu se poate realiza decât în situația în care se stimulează, se încurajează munca și inițiativa privată a cetățenilor”.

Am constatat că de mai bine de 15 ani, din momentul în care cetățenii României au început să poată să se deplaseze peste graniță, România sângerează continuu – 300.000 de tineri pleacă, în medie, anual, prin migrație. Fiecare guvern care a venit la conducerea țării în tot acest timp a promis, pe alocuri chiar a încercat, să crească, mai mult sau mai puțin sustenabil, standardul de viață al populației. Dacă tragem linie, se observă că, în ciuda majorărilor anuale de salarii și pensii, puterea de cumpărare a populației nu a înregistrat salturi semnificative. Sunt cetățeni care sunt mai săraci decât atunci când România a intrat în Uniunea Europeană.

Din păcate, niciun guvern nu a dovedit priceperea de a umbla la rădăcinile fenomenului. Toți par, toate guvernele par a ignora faptul că doar atunci când angajații sunt bine plătiți și dotați cu elemente de capital care să aducă sporuri consistente de productivitate a muncii se poate obține o creștere durabilă, se poate pune baza durabilă a unor salarii reale mult mai consistente. Insulele antreprenoriale care au înregistrat progrese pe această linie sunt puține, izolate și datorează performanțele strict managementului lor spectaculos, într-o țară cu o politică deosebit de ostilă și cu multe obstacole puse în calea mediului privat.

În 28 de ani de la căderea comunismului, salariul mediu net a înregistrat totuși o creștere cu 90 de puncte procentuale. Dacă asta s-ar fi întâmplat în Germania sau Italia, creșterea ar fi însemnat explozie de standard de viață al populației. Doar că în România, în 1989, am pornit în economia de piață cu aproape nimic, salarii mici, foarte mici, pensii derizorii și, din păcate, am rămas tot pe acolo. Procesul nostru de creștere a standardului de viață a fost unul de tip _stop and go_ . Cu alte cuvinte, ce s-a câștigat astăzi prin măriri, prin creșteri salariale s-a pierdut mâine în procesul inflaționist.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamnă senator.

Voi da și eu citire unei scurte declarații politice. Se pregătește domnul senator Wiener.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Apel la implicare pentru evitarea eșecului proiectului cu finanțare europeană vizând amenajarea malurilor canalului Bega pe tronsonul timișorean”.

Stimați colegi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră cu o solicitare care îi vizează în primul rând pe colegii parlamentari de Timiș, indiferent de culoarea lor politică, dar și pe toți cei care doresc să ne sprijine într-un demers util și foarte necesar în acest moment Timișoarei.

Despre ce este vorba? În baza unui proiect finanțat din fonduri europene, municipalitatea din Timișoara a achiziționat mai multe vaporașe, destinate transportului de pasageri și navigației pe canalul Bega. Ulterior s-a aflat că, din pricina neclarităților legate de regimul juridic al canalului Bega și a dubiilor legate de cui ar trebui să-i aparțină viitoarea Administrație a Căii Navigabile a canalului Bega, să fie adică în subordinea Ministerului Transporturilor sau să funcționeze sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, circulația acestor vaporașe pe Bega este practic imposibilă.

Despre căile și posibilitățile legale de înființare a acestei administrații s-a tot vorbit multă vreme, într-un veritabil ping-pong al declarațiilor făcut între reprezentanții autorităților locale și județene și cei ai unor ministere. Rezultatele acestor declarații însă au tot întârziat să apară. Periclitată de această tergiversare este însăși soarta finanțării europene a proiectului. În joc se află 6 milioane de euro bani europeni, care au fost utilizați pentru reabilitarea malurilor canalului Bega și pe care, dacă proiectul eșuează, municipalitatea va trebui să-i returneze.

Probabil că nu este acum momentul potrivit să căutăm vinovați și responsabili, deși e lesne de înțeles, la o analiză atentă, că vinovățiile și responsabilitățile sunt foarte împărțite.

Adresez pe această cale un apel colegilor noștri parlamentari din PSD și ALDE, cărora le solicit să-și folosească puterea de convingere și influența conferită de majoritatea politică pe care o dețin și să ajute la inițierea și trecerea proiectului de lege sau a ordonanței de urgență a Guvernului necesare. Aș iniția eu acest proiect, dar, fiind în opoziție, șansele de a-l trece sunt foarte mici sau chiar inexistente, așa că vă solicit să-mi acordați sprijinul sau să-l inițiați dumneavoastră, fiindcă este realmente complet neimportant cine va fi inițiatorul acestui proiect, atâta vreme cât el va putea oferi o rezolvare acestei probleme. Evident că soluția cea mai rapidă ar fi adoptarea unei OUG.

Are cuvântul domnul senator Wiener. Se pregătește domnul senator Pănescu.

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mistificarea României sau infracțiunea de a vorbi despre realitatea românească”.

De cele mai multe ori, perspectiva dinspre elita politică asupra românului este una cuantificată în voturi și loialități conjuncturale. Nu am să fac referire la disparități sau desenul social anfractuos, la sistemele educațional sau sanitar inerte și cu rezultate și cost-eficiență atât de slabe și nici la costul deprofesionalizării managementului instituțional în general și nici la populismul bugetar atât de pernicios al actualei guvernări. Am să subrog toate aceste coordonate într-un index compozit pe care am să-l denumesc „antipatriotismul clasei politice”. Dacă cuvântul „patriotism” nu are vreun antonim în lexiconul uzual al limbii române, am să-mi permit acum această licență.

Felul în care arată astăzi societatea românească, funciarmente inechitabilă, inadecvările instituționale, clientelismul, valuta forte a sinecurilor atât de tranzacționată transformă orice _selfie_ cu România într-o imagine nenaturală.

Ei bine, vă invit să facem un exercițiu mental. Având în fața ochilor un astfel de _selfie_ , fără _Photoshop_ , încercați să vorbiți sincer și nedisimulat despre incriminarea delictului ideologic al defăimării de țară. Explicați românilor cum că defăimarea țării ține de cuvinte și gesturi formale care trebuie amendate și înfierate, și nu de responsabilitatea deciziei politice și administrative care să aibă ca unic scop bunăstarea lor. Încercați să asumați retorica identitară, în timp ce în județul Buzău există doar doi oncologi, iar lista de așteptare pentru o simplă consultație este de două luni. Faceți apel la nativism în cea mai săracă localitate din Uniunea Europeană, comuna Lungani din județul Iași, unde una din patru familii depinde de ajutorul minim garantat de stat și majoritatea trăiesc în case de văiugă. Explicați-le lor cum Soros și statul paralel conspiră la răul României, în timp de Guvernul și autoritățile ultimilor 28 de ani au făcut totul

pentru binele lor. Spuneți-le copiilor din Berbești, Vâlcea, care fac zilnic pe jos 10 km, pe un drum pe care autoritățile de acolo nici nu își pun problema să distrugă microbuzul școlar. Explicați-le cum arborarea drapelului național la primărie cu cel puțin cinci zile înainte de 1 Decembrie demonstrează în fapt, cu adevărat, iubirea de țară.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Pănescu. Se pregătește doamna senator Dinică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației mele de astăzi este „Controlul psihiatric obligatoriu la angajarea în învățământul preuniversitar”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Cazul de săptămâna trecută al educatoarei de 38 de ani din județul Timiș acuzată că și-a ucis fetița în vârstă de patru ani impune legiferarea unor modificări privind evaluarea psihologică obligatorie la angajarea în învățământul preuniversitar. Este o problemă care ar fi trebuit să fie, în anii de după Revoluție, deja reglementată clar, fără echivoc, și ține de responsabilitatea noastră să o tranșăm definitiv.

Meseria de profesor este una care implică o dublă expunere. Una emoțională, pentru profesor, care trebuie să dea dovadă de tărie de caracter, de răbdare și de adevărate abilități de relaționare umană pentru a putea gestiona sutele de personalități cu care intră în contact. A doua expunere este cea a copiilor, aflați în perioada vieții în care sunt cel mai impresionabili, dar și lipsiți de apărare. De aceea, legislația trebuie să-i protejeze atât pe copii, cât și pe profesori.

Din păcate, prin modificările aduse în 2011 Hotărârii de Guvern nr. 355/2007 privind supravegherea stării sănătății lucrătorilor a fost eliminată prevederea obligativității efectuării unui examen psihologic anual. În prezent, acest examen psihologic se face în baza Legii educației nr. 1/2011, care prevede la alineatul al 2-lea al art. 233 că din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care, printre altele, „sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției”.

În ce privește examinarea psihiatrică, în fișa 138, anexă a HG nr. 1.169/2011, se stipulează faptul că personalul didactic din instituțiile de învățământ poate face un examen psihiatric la angajare, la indicația medicului de medicina muncii, și tot la indicația acestuia poate face un examen psihiatric periodic.

După cum puteți observa, nu este menționată obligativitatea unei astfel de testări, ci aceasta se realizează numai la recomandarea medicului de medicina muncii. Dar această prevedere legală ridică următoarea întrebare: cum poate monitoriza un medic de medicina muncii comportamentul unui cadru didactic astfel încât să poată recomanda la timp o testare psihiatrică, în condițiile în care îl vede cel mult o dată pe an? Consider că un cabinet de medicina muncii nu poate asigura o evaluare specializată și competentă a unor tulburări de personalitate sau afecțiuni psihice care ar putea declanșa la un moment dat episoade psihotice, însoțite chiar de violență împotriva copiilor sau a colegilor.

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Silvia Monica Dinică. Se pregătește domnul senator Lupu.

Vă mulțumesc.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Misiunea publică a TVR – de la informare la manipulare”.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră și tuturor persoanelor care ne urmăresc și doresc să vă întreb: care este misiunea publică a Televiziunii Române? Considerați că televiziunea publică este sau ar trebui să fie un serviciu public? Și, mai mult decât atât, ce informații trebuie să difuzeze televiziunea la care aproape toți românii au acces?

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă atrag atenția asupra conținutului difuzat de Televiziunea Română.

În fapt, Societatea Română de Televiziune aparține sectorului public și, ca orice entitate de acest fel, prestează un serviciu finanțat de la bugetul de stat. Până anul trecut, la 1 februarie, principala sursă de finanțare a televiziunii publice era taxa radio-TV, adică taxa pentru serviciul public de televiziune, precum și penalitățile ce rezultau din neachitarea la termen a acesteia, taxe pe care fiecare dintre dumneavoastră le-ați plătit.

În prezent, școlile au rol educativ, dar influența educativă o are și mass-media, iar aceasta poate fi de multe ori mai eficientă și mai directă în transmiterea mesajului către cetățeni. Televiziunea publică, așa cum îi spune și numele, are rolul de a exercita un serviciu de interes public, nu este televiziune privată și cu atât mai puțin nu înseamnă televiziunea unui partid.

Tocmai de aceea, TVR trebuie să educe, trebuie să informeze corect cetățenii și să prezinte în mod obiectiv realitățile vieții social-politice și economice interne și internaționale și, mai mult decât atât, să fie neutră în disputele politice.

Am constatat cu profundă dezamăgire că televiziunea publică a fost contaminată de partizanat politic și a servit ca instrument de propagandă pentru interese individuale, atunci când alături de trei televiziuni private, „Antena 3”, „România TV” și „B1 TV”, a difuzat interviul acordat de Sebastian Ghiță la Belgrad. Un eveniment fără precedent ca patru televiziuni să difuzeze simultan un interviu cu o persoană care este departe de a fi un model în societate și un standard de moralitate. Am urmărit cu surprindere și chiar cu uluire cum un fost membru și deputat PSD care a activat în Comisia SRI și care a fugit din țară la finalul anului trecut a făcut dezvăluiri fără probe clare pe care să le susțină.

Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Victorel Lupu. Se pregătește domnul senator Goțiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Abandonul universitar, o problemă de strictă actualitate a învățământului superior”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am trăit și trăiesc într-un oraș cu pronunțată semnificație universitară și academică pentru întreaga țară. Știți, fără îndoială, că la Iași a fost înființată, în anul 1860, prima universitate din Principatele Române Unite. Acum Iașiul are cinci universități de stat, la care sunt înscriși, la diferite forme de învățământ, aproximativ 55.000 de studenți provenind din toată țara.

Astăzi aș vrea să trag un semnal de alarmă asupra unui fenomen pe care personal îl consider îngrijorător, și anume nivelul ridicat al abandonului universitar, care afectează majoritatea instituțiilor de învățământ superior din România.

La nivel național, statisticile evidențiază faptul că procentul celor admiși la diverse facultăți, dar care nu ajung să finalizeze studiile, reprezintă un procent de aproximativ 40%. Sunt cazuri de facultăți în țară la care procentul abandonului depășește chiar 50%, adică unul din doi studenți renunță. Consider că sunt două cauze mari care sunt la originea abandonului în învățământul superior. Unul dintre motive îl reprezintă lipsa unei informări corecte, a consilierii profesionale a tinerilor, de unde rezultă alegerea greșită pentru o anumită facultate ori o specializare. Adolescenții nu sunt orientați, nu sunt ajutați să se descopere vocațional, să înțeleagă ce carieră li s-ar potrivi, la ce sunt buni, ce ar putea să le placă, iar consecințele directe sunt fie întreruperea cursurilor, fie după absolvire ajung să lucreze în domenii cu totul diferite față de cel în care s-au pregătit ori specializat. În al doilea rând, multe dintre cazurile de abandon universitar sunt determinate de situațiile materiale. Sunt familii pentru care cheltuielile cu cazarea, masa și traiul de zi cu zi al tinerilor le depășesc posibilitățile financiare.

De regulă, un abandon intervine după primul sau al doilea an de studii de la facultate. Deocamdată, suntem încă sub media europeană, însă acesta nu este un motiv să ignorăm tendințele.

## Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihai Goțiu. Se pregătește domnul senator Alexandrescu.

## Bună dimineața!

## Stimate colege și stimați colegi,

În ultima săptămână, în spațiul public atacurile dintre foștii colegi de partid Liviu Dragnea și Victor Ponta, cu George Maior și serviciile secrete la mijloc, au atins un punct

culminant. Nu intenționez să aduc astăzi în discuție cine minte și cine spune adevărul, pentru că, din păcate, nu despre aceste lucruri este vorba în toate declarațiile explozive care au deschis buletinele de știri din ultimele zile, ci despre cum a fost și cum este condusă România.

În tot ce am citit și am văzut în ultima săptămână legat de formarea fostului Guvern USL nu s-a făcut referire cu nimic la competențele ori responsabilitățile celor care ar fi urmat să ocupe posturile de miniștri. Doar jocuri de putere, dobândirea sau consolidarea influenței în partid, accesul prioritar la resurse și distribuirea acestora către membrii fideli, sforării mai mult sau mai puțin plauzibile.

Îmi este lehamite – și vă rog să mă scuzați de exprimare – de acest mod de a face politică și mai ales de o asemenea abordare tribală. Toți cei implicați în această dispută demonstrează că nu și-au propus niciun moment să conducă România în interesul cetățenilor ei, ci să o împartă, să o jumulească cât mai mult, pentru a-și consolida pozițiile și pentru a-și putea permite concedii și extravaganțe personale în Dubai ori Rio de Janeiro. În caz de urgență, să spargă geamul și să se refugieze în Madagascar, Serbia sau Costa Rica.

Toată revărsarea de mizerii din ultima perioadă nu a făcut decât să-mi reamintească de ce am decis să intru în politică. Pentru că m-am săturat până peste cap să trăiesc într-o Românie feudală, într-o Românie a baronilor fără scrupule, într-o Românie condusă de impostori, de sforari și de hoți.

Nu e ușor lucru să schimbăm toate aceste lucruri. Dependențele create în peste un sfert de veac de feudalism sunt uriașe, dezolarea și lehamitea i-au făcut să plece pe mulți dintre cei mai activi cetățeni români, resursele pe care au pus mâna toți spoliatorii țării sunt pe măsura nemerniciei lor, iar aparatul de propagandă menit să transforme minciuna în adevăr e supradimensionat. Dar am convingerea că nu sunt singurul căruia îi este îndeajuns. Sunt sigur că în România, dar și printre cetățenii români care trăiesc astăzi dincolo de granițele țării mai există suficientă voință și energie pentru a îndrepta lucrurile. Sunt convins că împreună vom reuși să schimbăm România. În bine!

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vlad Alexandrescu.

## Domnule vicepreședinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Într-o țară în care 38,8% dintre cetățeni au risc de sărăcie și de excluziune socială, faptul că decidenții politici din fruntea Guvernului României se mândresc cu o creștere economică bazată pe consum și că aleg să mărească datoria publică pentru a susține creșterile salariale din sectorul public demonstrează populismul și incompetența majorității parlamentare.

Deși au trecut 27 de ani de la Revoluția din 1989 și 11 ani de când am intrat în Uniunea Europeană, clasa politică a reușit incredibila „performanță” să crească discrepanța dintre cei bogați și cei săraci.

După cum știți, Comisia Europeană a prezentat zilele trecute în Raportul de țară din 2018 privind România câteva statistici îngrijorătoare: 18% dintre cetățenii români părăsesc timpuriu sistemul de educație și de formare; 35% dintre concetățenii noștri, în comparație cu 60%, media UE, au contracte colective de muncă; peste 18% este rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă și aproape unul din doi copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială – ceea ce este, în opinia mea, un procent uriaș. Chiar și demnitatea umană, pe care am obținut-o cu sânge la Revoluție, a fost pusă în pericol de legile pe care unii politicieni le-au modificat doar în interesul lor.

În societatea cotidiană, educația și sănătatea reprezintă cheia către integritate și prosperitate. Din nefericire, cei aflați la putere, aproape de fiecare dată, ne prezintă soluții originale atât pentru sistemul de învățământ, cât și pentru sistemul sanitar, iar în final, după ce câștigă votul românilor, nu le aplică, din diverse motive, mai mult sau mai puțin plauzibile.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Educația și sănătatea au un rol vital pentru dezvoltarea societății românești. Orice program de guvernare, orice strategie economică și politică, dacă nu ar cuprinde soluții concrete și viabile pentru a avea un sistem de învățământ care să le ofere copiilor noștri calea către prosperitate și un sistem sanitar în care medicii să-și poată trata în condiții optime pacienții, ar fi în zadar. Investițiile în educație, sănătate și infrastructură sunt necesare pentru a ne dezvolta pe termen mediu și lung. Cu cât sunt făcute mai rapid de către vizionari, nu de către oameni politici lipsiți de etică, cu atât poate fi atins mai ușor un nivel de trai decent.

Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Dan Manoliu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Subiectul declarației politice de astăzi este „Zona montană a României constituie un teritoriu de interes național economic, social și de mediu natural”.

Legea muntelui vine să asigure un cadru legal în vederea ocrotirii arealului geografic și natural din zonele de munte. Potrivit Legii muntelui, adoptată de Senat, crescătorii vor primi bani pentru cumpărarea de animale, pentru construcția de adăposturi pentru animale, iar tinerii fermieri vor fi scutiți de impozitul agricol. Un miliard de euro vor fi alocați pentru subvenții și ajutoare, bani de care vor beneficia crescătorii de animale și tinerii fermieri din zona montană. Banii provin de la bugetul de stat și vor fi investiți timp de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii.

Propunerea legislativă privind Legea muntelui, care reglementează modalitățile de protecție și dezvoltare inteligentă, durabilă și incluzivă a zonei montane, prin punerea în valoare a resurselor naturale și umane, a fost adoptată pe 28 februarie de Senat. Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă.

Am fost unul din inițiatorii acestei legi, care are ca scop final crearea de noi locuri de muncă, evitarea exodului populației tinere, obținerea unor venituri suplimentare pentru fermieri prin posibilitatea vânzării produselor obținute în fermă, creșterea nivelului de bunăstare al populației, dezvoltarea unor parteneriate public-private cu scopul valorificării potențialului local, valorificarea pe plan local și național a produselor montane, tradiționale, agricole, ecologice, constituirea sau dezvoltarea de forme asociative, indiferent de domeniu, în vederea creșterii competitivității economice a teritoriului, creșterea calității vieții și menținerea tinerilor în zona montană, dar și creșterea ponderii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în industria agroalimentară.

Prin prezenta lege se aprobă Programul de încurajare a activităților din zona montană, pentru care se alocă un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și din Fondul Suveran de Investiții al României.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Oferta de produse autohtone, în fața dublului standard de calitate și preț al celor străine”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am constatat că în ultima perioadă s-a neglijat o problemă extrem de importantă pentru toți românii: dublul standard la care sunt supuși consumatorii din țara noastră și est-europenii de către firmele din statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene.

Ne convingem pe zi ce trece că declarațiile împotriva unor practici comerciale incorecte la care sunt supuse statele estice din Uniunea Europeană nu țin loc de soluții, iar noi, persoanele publice care îi reprezentăm pe alegătorii români, nu ne putem preface că am uitat sau că problema se va rezolva în urma unor simple proteste verbale, fără o campanie susținută.

Primim informații continuu în care ni se relevă că produsele de calitate îndoielnică sunt oferite consumatorilor din țara noastră ca și cum ar fi identice cu cele de pe piața statelor occidentale. Chiar mai mult, în ultimul timp am fost sesizată cu dublul standard nu numai în privința calității, ci și a prețurilor acestora. Persoanele care trăiesc și muncesc în statele mai dezvoltate ale Uniunii Europene mărturisesc faptul că rămân uimite când văd calitatea îndoielnică a produselor, precum și prețurile exorbitante de pe rafturile magazinelor din țara noastră, în raport cu puterea de cumpărare a românilor.

Cu câteva luni în urmă se așteptau niște analize și concluzii privind această practică a dublului standard. Mă întreb unde sunt acestea și ce s-a făcut concret în acest sens. A venit timpul ca românii, în calitate de consumatori, să nu mai fie tratați ca persoane de categorie inferioară. Dincolo de declarații, consider că autoritățile române ar trebui să se manifeste mai preocupate de felul în care unele firme tratează consumatorii. Acestea au obligația să ne spună care sunt companiile care ne aplică dublul standard. În plus, este imperios necesar ca în calitate de consumatori să fim informați corect și la timp, pentru a ne putea orienta pe piața noastră.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Cristian Ghica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

21 martie este Ziua internațională a sindromului Down, dedicată conștientizării acestei afecțiuni întâlnite la una din fiecare 800 de persoane pe plan mondial.

Sindromul Down este rezultatul unei așa-numite trisomii, adică existența unui material genetic suplimentar din cromozomul 21. Așadar, sindromul Down nu este o dizabilitate în sine, iar persoanele născute cu sindrom Down pot fi membri funcționali ai societății. Dacă acum un secol durata de viață a unei persoane diagnosticate cu sindromul Down era doar de 10 ani, astăzi durata medie de viață a unei persoane diagnosticate cu sindromul Down este de 60 de ani.

Înainte de orice însă, cei cu sindrom Down și familiile lor sunt cetățeni care au dreptul la respect și demnitate. Cu toate acestea, în România nu există nici măcar statistici oficiale cu numărul exact de persoane cu sindrom Down. Sunt contorizate impropriu în categoria celor cu dizabilități mintale. Se estimează, fără a exista o bază de date, că la nivel național ar fi în jur de 30.000 de persoane cu sindrom Down. Dintre aceste 30.000 de persoane, doar 142 au urmat o formă de școlarizare. Un număr infim și care spune foarte mult despre România, nu despre cei cu sindromul Down.

Din păcate, în 2018, în România, țară europeană, majoritatea celor diagnosticați cu sindrom Down sunt trimiși la tratament psihiatric, deși nu suferă de o boală din acest spectru. De ce? Din lipsă de centre specializate și de tratament specific.

Repet, sindromul Down este o afecțiune genetică și manifestările ei sunt variate și de diferită intensitate, incluzând afecțiuni cardiovasculare sau digestive. Conform Constituției României și legilor în vigoare, persoanele cu sindrom Down au drepturi egale cu orice alt cetățean, inclusiv dreptul la asistență și tratamente adecvate, dreptul la educație, dreptul la un trai decent. Statul are obligația și datoria să asigure aceste drepturi prin legislație, politici publice și investiții responsabile.

Am mai spus acest lucru de la această tribună. Vă reamintesc situația centrelor pentru boli rare, înființate în 2017, dar către care nu s-a făcut nicio alocare bugetară în 2018: nici de la bugetul central, nici de la bugetul local. Centrul de la Iași, despre care v-am vorbit recent, ar putea ajuta inclusiv copii născuți cu sindrom Down să se integreze și să contribuie, pe măsura capacităților proprii, la dezvoltarea comunității. Egalitatea de șanse este benefică pentru întreaga societate, nu doar pentru cei din grupuri vulnerabile precum persoanele cu sindrom Down.

Mulțumim, domnule senator. Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se numește „România exemplelor bune”. Stimați colegi,

În săptămânile trecute vă povesteam despre România de azi, despre haosul guvernărilor PSD–ALDE din sănătate, educație, economie, protecție socială, despre o Românie aflată în derivă. Este însă o vorbă: nu pot ei fura cât putem noi construi.

Așa că astăzi vreau să vă vorbesc despre două povești de succes ale românilor din diaspora, pentru că e important să-i cunoaștem. Avem nevoie de modele, avem nevoie de inspirație și, în ciuda a ceea ce fac cei din PSD la guvernare, oamenii aceștia au dovedit că pot. Și, urmându-i pe ei, vom putea și noi.

Călătoresc des în comunitățile de români din diaspora, pentru că mă interesează să mă întâlnesc cu ei, să stau de vorbă cu ei, să le ascult păsurile, și în ultima mea vizită în Spania am reușit să ajung la Barcelona, Valencia, Castellon,

Madrid. M-am întâlnit cu români din comunități, cu echipele instituțiilor statului român, consulate, ICR.

La Castellon mi s-a recomandat să mă întâlnesc cu un anume consilier municipal. Surpriză! Era un român. În sfârșit aveam ocazia să văd această „pasăre rară” – românul din diaspora implicat în viața cetății. Mă întrebam dacă voi da nas în nas cu același tip de individ care populează consiliile municipale din București sau din alte orașe din țară, cu limbajul suburban, cu rudele cu afaceri prospere cu statul, cu banii primăriei. Ei bine, nu! Am întâlnit un om cu adevărat interesat să miște lucrurile, să schimbe modul de a face politică în Spania, să lupte cu corupția din partidele clasice spaniole și mai ales convins că trebuie și poate să facă lucruri pentru românii din oraș, deși nu românii l-au trimis în consiliul municipal, pentru că foarte puțini dintre ei au fost la vot. L-au ales spaniolii din Castellon, convinși că un român le poate face comunitatea mai bună. Asta deși, dragi colegi de la PSD, până și spaniolii au auzit de isprăvile pe care le tot faceți de la o vreme încoace în România. Omul acesta se bucură de încredere și face eforturi acolo, în Spania. Imaginați-vă un astfel de consilier la București sau, de ce nu?, la Videle.

Mulțumim, domnule senator.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

În continuare voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris. Următorii senatori au depus declarații politice în scris: Stan Ioan, Chisăliță Ioan Narcis, Federovici Doina Elena, Trufin Lucian, Bodog Florian Dorel, Pațurcă Roxana Natalia, Pop Liviu Marian, Brăiloiu Tit Liviu, Vulpescu Ioan, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Dircă George Edward, Bădulescu Dorin Valeriu, Ganea Ion și Baciu Gheorghe.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Doamna Emilia Arcan, vă rog să faceți prezența. Microfonul central.

Cazan Mircea Vasile – absent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – absent Coliban Allen – absent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – absent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – delegație Cristina Ioan – absent Császár Károly Zsolt – absent Cseke Attila Zoltan – absent Dan Carmen Daniela – absentă Dănăilă Leon – absent Deneș Ioan – absent Derzsi Ákos – absent Diaconescu Renică – absent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – absentă Dinu Nicoleta Ramona – absentă Dircă George Edward – absent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – prezent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – absent Fălcoi Nicu – absent Federovici Doina Elena – absentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel – absent Fifor Mihai Viorel – absent Filipescu Răducu George – absent Ganea Ion – absent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – absentă

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, distinși colegi! Voi da citire listei de prezență.

Alexandrescu Vlad Tudor Andronescu Ecaterina Antal István Loránt Arcan Emilia Arcaș Viorel Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – absent Bădălău Niculae – absent Bădulescu Dorin Valeriu – absent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – absent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel – absent Caracota Iancu – absent

Prezent!

## **Doamna Emilia Arcan:**

Mă scuzați, doamna Gorghiu!

Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – absent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – absent Ionașcu Gabi – absent Ilie Viorel – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – absent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – absent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – absent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – absent Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – absentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent Filipescu Răducu George – prezent Nicolae Șerban – absent Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – absentă Pauliuc Nicoleta – absentă Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – absent Pîrvulescu Eugen – absent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian – prezent Popa Cornel – prezent Popa Ion – absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – absent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – prezent Romașcanu Lucian – prezent Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – absent

## **Domnul Mihai Ruse**

**:**

Prezent!

Mă scuzați! Prezent, Ruse Mihai.

Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – absentă Scântei Laura Iuliana – prezentă Sibinescu Ionuț – absent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – Guvern Nicolae Șerban – prezent Stângă George Cătălin – absent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – absent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – prezent Teodorovici Eugen Orlando – Guvern Toma Cătălin Dumitru – absent Toma Vasilică – prezent Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – absent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – prezent

Valeca Șerban Constantin – prezent Vela Ion Marcel – absent Vulpescu Ioan – prezent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – absent

Doamna Hărău, prezentă. Domnul Caracota, prezent. Fălcoi, prezent. Domnul Diaconescu, prezent.

Mulțumesc, doamnă senator. Și-au consemnat prezența 73 de senatori.

Domnul senator Botnariu, prezent. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 20 martie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până la acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 73.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu, secretari.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii legate de acest subiect? Nu.

Vă

Rugămintea – sunt cartelele în aparate –, să votați cu toții. Programul de lucru pentru această zi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule Goțiu, microfonul 2.

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi!

Faptul că, în mod excepțional – sper –, avem o zi de plen marți nu ar trebui să dea peste cap întreg programul Senatului. Avem timp și aveam timp până la ora 17.00, 18.00 să programăm comisii. Ceea ce vedem acum în sală, numărul redus și faptul că începem cu întârziere, este cauzat de faptul că la aceeași oră au fost programate comisii, ceea ce nu este normal. Sper că pe viitor acest lucru să nu se mai întâmple. Avem zile de lucru și joi, și miercuri în Senat, iar o zi de lucru nu se încheie la ora 13.00 sau 14.00 sau cel târziu 15.00. Avem timp și după plen să programăm comisii. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26–31 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 26 martie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final, la ora 17.00, pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio;

– marți, 27 martie 2018: ora 10.00, ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților, cu lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 28 martie 2018: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și lucrări în comisiile permanente;

– joi, 29 martie 2018: lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 30 martie, și sâmbătă, 31 martie 2018: activități în circumscripțiile electorale;

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Domnule Goțiu, microfonul 2, cu rugămintea, scurt.

Foarte scurt.

Din ceea ce ați citit, înțeleg că marți, de la ora 10.00, avem atât plen reunit, cât și comisii. Ceea ce propun este ca aceste comisii să fie – și să votăm – după încheierea plenului reunit.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Lucrările în cadrul comisiilor vor avea loc după plenul comun.

Vă supun aprobării programul de lucru prezentat.

Vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Termenele pentru sesizare sunt de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 20 martie 2018.

Înainte de a intra pe următoarele puncte de pe ordinea de zi, vreau să vă aduc la cunoștință că avem astăzi spre dezbatere 66 de propuneri legislative, la care se adaugă patru COM-uri, deci este o ordine de zi foarte stufoasă, cu unele dintre aceste propuneri legislative cu termen de adoptare tacită săptămâna viitoare.

Ca urmare, am rugămintea la toți să vorbim scurt, la obiect și să putem să parcurgem cât mai mult din ordinea de zi pe care o avem.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară – COM(2018) 29 final.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, da? Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării documentului Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind un cadru de monitorizare pentru economia circulară.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Dunca Marius.

Comunicarea prezintă un cadru de monitorizare compus din indicatori care reflectă elementele principale ale economiei circulare, inclusiv ciclul de viață al produselor și materialelor, domeniile și sectoarele prioritare, precum și impactul asupra competitivității, inovării și ocupării forței de muncă.

Cadrul de monitorizare are un set de 10 indicatori, grupați în patru etape și aspecte ale economiei circulare: producție și consum, gestionarea deșeurilor, materii prime secundare, competitivitate și inovare.

În urma examinării, comisia consideră că este benefică abordarea coerentă a diferitelor norme aplicabile gestionării deșeurilor, substanțelor chimice și produselor, pentru a asigura funcționarea efectivă a pieței interne și pentru a oferi un nivel ridicat de protecție a mediului și a stării de sănătate a populației.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 28 final... 29 final, scuzați-mă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator Ghica, pentru prezentare.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest proiect? Nu avem.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu – COM(2018) 10 final.

Domnule senator Ghica, din partea Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, vă rog să faceți prezentarea raportului și proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru acest COM, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Dunca Marius.

Comunicarea prezintă un plan de acțiune în vederea sporirii conformității cu legislația de mediu a UE și a îmbunătățirii guvernanței în acest domeniu.

În urma examinării, comisia consideră că ar fi utilă elaborarea unui ghid care să cuprindă liste de control orientative și propuneri de măsuri care pot fi aplicate de statele membre pentru identificarea zonelor care necesită acțiuni corective și care pot contribui la îmbunătățirea performanței și eficienței de mediu.

Ar fi utilă găsirea unei soluții care să conducă la interconectarea rețelelor active ca IMPEL, ENPE, EUFJE și EUROSAI.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu avem.

3. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară – COM(2018) 28 final.

Îl invit pe domnul senator Ghica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Vă rog, domnule senator, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot domnul senator Dunca Marius a fost raportor și la acest COM. Comisia a identificat materialele plastice ca fiind o prioritate majoră și s-a angajat să elaboreze o strategie menită să răspundă provocărilor generate de materialele plastice de-a lungul lanțului valoric și să analizeze întregul ciclu de viață al acestora.

Pentru a transforma această viziune în realitate, prezenta strategie propune un set ambițios de măsuri la nivelul UE, și anume:

- îmbunătățirea aspectelor economice și a calității

- reciclării materialelor plastice;

– reducerea deșeurilor de plastic și a aruncării gunoaielor pe domeniul public;

– orientarea inovării și a investițiilor către soluții circulare;

– valorificarea acțiunii la nivel global.

În urma examinării, comisia constată că pentru a asigura tranziția către materialele plastice ale viitorului se consideră necesare dezvoltarea programelor educaționale existente, propunerea de noi programe educaționale pentru tânăra generație, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru o piață a locurilor de muncă, care se va dezvolta, cu siguranță, după 2030.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 28 final.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții legate de acest proiect? Nu avem.

Proiectul se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

4. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Spre o utilizare cât mai largă a combustibililor alternativi – un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi, conform articolului 10 alineat (6) din Directiva 2014/94/UE, inclusiv evaluarea cadrelor naționale de politică conform articolului 10 alineat (2) din Directiva 2014/94/UE – COM(2017) 652 final.

Îl invit pe domnul senator Ghica, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7, domnule senator.

## Mulțumesc din nou, domnule președinte.

În cadrul comisiei raportor a fost domnul senator Allen Coliban. Comisia adoptă un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei prevăzute în Comunicarea intitulată „Energie curată pentru transporturi – O strategie europeană privind combustibilii alternativi”, în vederea obținerii celei mai largi utilizări posibile a combustibililor alternativi pentru transporturi, asigurând, totodată, neutralitatea tehnologică și a promovării mobilizării electrice durabile în întreaga Uniune.

În urma examinării, comisia constată că, în ceea ce privește România, documentul Comisiei Europene notează faptul că autoritățile române nu au notificat documentul-cadru național de politică privind infrastructura pentru combustibilii alternativi până la 18 noiembrie 2017, dată la care comisia a transmis Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea cadrelor naționale de politică.

Proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei privind cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România a fost elaborat și transmis de către Ministerul Energiei în procedură de avizare interinstituțională.

Comisia consideră că este necesară intensificarea comparării între statele membre, pentru a se putea garanta continuitatea transfrontalieră pentru toate tipurile de vehicule și de nave care utilizează combustibilii alternativi, încurajarea consumatorilor și asigurarea accesului la informații referitoare la infrastructura privind combustibilii alternativi.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 652 final.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–61 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale (L540/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, doamna senator, microfonul 2.

Mulțumesc.

Vă rog.

Avem aici o propunere legislativă, se numește Lege pentru abrogarea pensiilor speciale. Numărul celor care beneficiază de pensii de serviciu instituite prin legi speciale este de 184.000 de persoane, iar bugetul total pentru aceste pensii speciale este de 6,6 miliarde de lei în 2017.

Pensiile speciale ale civililor și militarilor au costat bugetul de stat peste 3 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2017. Dintre acestea, 8.668 sunt pensionari civili beneficiari de pensii de serviciu: diplomați, magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, personal aeronautic, auditori ai Curții de Conturi.

Din restul de 175.000 de pensionari, la data de 21.08.2017 erau 76.000 de militari, restul fiind pensionari din structurile Ministerului Afacerilor de Interne și altele asimilate.

În aceste condiții, trebuie amintit că pensiile reprezintă principala cheltuială a bugetului general consolidat, ajungând la 25% din cheltuielile statului. Următoarea cea mai mare cheltuială fiind sănătatea, care ocupă doar 12% din buget.

Mai mult, deficitul cauzat de... Fondul de pensii are un deficit structural de 20 de miliarde în 2016. Fondul de pensii speciale reprezintă 44% din deficitul total al fondului de pensii publice.

În aceste condiții, schimbările preconizate prin prezenta lege sunt următoarele:

– restabilirea egalității în relația cu statul prin abrogarea regimurilor de pensii speciale și revenirea la principiul contributivității;

– menținerea a două excepții de la această regulă pentru pensiile militare de stat și pentru pensiile magistraților. Pentru aceste două excepții propunem menținerea sistemului de calcul actual, dar plafonarea pensiei speciale la maximum valoarea salariului de bază brut lunar din ultima lună de activitate înainte de data pensionării;

– oferirea posibilității oricărui angajator, inclusiv statul român, să contribuie pentru angajați oricât la pilonul III, pentru a spori pensia viitoare a salariaților.

Acest lucru este încurajat prin eliminarea plafonării deductibilității contribuției pentru pensiile facultative și eliminarea impozitării lor.

Mulțumesc doamnei senator Presadă Florina pentru prezentare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Adrian Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii.

Dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit de înlocuire a salariului, ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de perioada de contribuție și nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții.

Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru prezentarea raportului, domnul senator Ion Rotaru.

Microfonul 7, domnule senator. Vă rog.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a avut o dezbatere pe această propunere legislativă.

Precizez că avem avize negative de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia de buget, finanțe.

În urma dezbaterilor și a argumentelor prezentate de reprezentanții ministerului de resort, comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu. Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Cîțu Florin, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori o clarificare de la reprezentantul Guvernului.

Am înțeles că în România pensiile se bazează pe principiul contributivității. Perfect. Aș vrea să văd care este legătura dintre aceste pensii de serviciu speciale, pe care încearcă colegii astăzi să le elimine, și acest principiu al contributivității. Cum se aliniază cele două?

Mulțumesc.

Vă rog, doamna senator Presadă. Ați dorit să luați cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor senator,

Domnilor senatori,

Acest proiect de lege pentru abrogarea pensiilor speciale a trecut prin două comisii. În una, prin votul majorității, la Comisia de buget, finanțe, a luat un aviz negativ. Sunt convinsă că raportul de respingere de la Comisia de muncă a fost luat pentru că proiectul nu a fost înțeles. Noi spunem foarte clar în acest proiect că nu abrogăm pensiile speciale pentru militari și magistrați, ci pentru corpul diplomatic, membrii Curții de Conturi și parlamentari. Pentru că este absurd să acordăm privilegii dincolo de principiul contributivității, principiul care spune că fiecare primește înapoi pe măsura contribuției avute.

Unii dintre dumneavoastră prezenți azi aici, în sală, îmi veți spune că parlamentarii au fost aleși să legifereze și că merită aceste pensii speciale. Eu una spun că nu. Și așa spun și cei care ne-au trimis astăzi aici ca să legiferăm pentru binele țării și acesta este adevăratul privilegiu. Eu zic să dăm dovadă de luciditate și să redăm Parlamentului încrederea pe care o merită, să reparăm atât cât putem imaginea șifonată a acestuia după votul pe legile justiției.

Astăzi, atât eu, cât și colegii mei din USR vom vota pentru eliminarea pensiilor speciale și nu pentru că este proiectul nostru, ci pentru că așa este corect și firesc. Am fi votat o astfel de propunere indiferent de inițiator și indiferent de culoarea politică a acestuia, pentru că, haideți să recunoaștem, nu ni se cuvin și nu merităm pensii speciale.

## Mulțumesc, doamna senator.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt înscrieri la cuvânt?

Doamna Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Consecvenți hotărârii politice de a opta, de a milita pentru pensii acordate pe bază de contributivitate, hotărâre veche a Partidului Național Liberal, susținem inițiativa colegilor de la USR. Deci vom vota pentru eliminarea pensiilor speciale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu mai avem.

Domnule secretar... Domnule președinte... Domnule președinte Chiotan, microfonul 8. Aveați un răspuns. Rugămintea, scurt, detalii, în scris.

Puteți permite ca răspunsul să-l dăm în scris?

Permit. Rugămintea, să fiți atent la dezbateri.

Mulțumesc.

Deci răspunsul în scris pentru domnul senator Cîțu. Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Ca urmare, votul asupra acesteia se va da luni, ora 17.00, conform programului.

Mergem la punctul 2, Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu–Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale (L493/5.09.2016).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777/28.11.2017.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat, din Ministerul Culturii și Identității Naționale, Gheorghe Popa.

Microfonul 9.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să constatați că legea și-a pierdut obiectul de aplicabilitate întrucât Ministerul Culturii și Identității Naționale a achiziționat „Vila Florica” în conformitate cu procedurile prevăzute de Legea nr. 422/2001 privind protejarea patrimoniului istoric.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Salan Viorel, care va prezenta raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnule senator, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate în vederea dezbaterii în fond spre reexaminare și elaborarea raportului comun asupra Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu „Vila Florica”, situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777/28.11.2017.

Curtea constată că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, a egalității în drepturi și rolului Parlamentului, reținând că este, sub acest aspect, în totalitate neconstituțională.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 777/28.11.2017, prin care legea este declarată neconstituțională în integralitatea ei.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiilor, vă supun la vot respingerea legii transmise la promulgare.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Instituția Prefectului – Județul Giurgiu în domeniul public al județului Giurgiu și în administrarea Consiliului Județean Giurgiu (L47/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Bogdan Samoilă** – _subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, întrucât, potrivit art. 860 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativteritoriale, potrivit unei legi organice, nu pot fi trecute

din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. Or, Palatul Administrativ Giurgiu este prin declarația legii, respectiv Decretul-lege nr. 30 din 1990, un bun proprietate publică a statului de interes național.

De asemenea, prin promovarea soluțiilor propuse, poate fi afectată în mod ireversibil proprietatea publică a statului, iar statul suferă o pierdere patrimonială, diminuându-se proprietatea publică a acestuia, garantată de art. 136 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator, președinte de comisie, Florin Cârciumaru.

Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 6.03.2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Pot să spun că avem din partea Consiliului Legislativ aviz favorabil. Comisia juridică a dat aviz favorabil.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Iertați-mă, nu votăm astăzi! Este lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul, luni, ora 17.00, conform programului.

Punctul 4 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind preluarea la datoria publică a sumei de 17.261.739,95 euro, parte din împrumutul extern contractat, cu garanția statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de către Consiliul Județean Suceava, în asociere cu un număr de 60 de unități administrativ-teritoriale din județul Suceava, de la Deutsche Bank AG Londra, pentru finanțarea Programului „Utilități și mediu la standarde europene în județul Suceava” (L516/4.12.2017).

Dacă sunt inițiatori prezenți în sală?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice Eleodor Mandreș, da? ## **Domnul Eleodor Mihai Mandreș** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Da.

Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la propunerea legislativă, precizăm că preluarea împrumutului la datoria publică nu este posibilă, întrucât aceasta ar conduce la o majorare a datoriei publice guvernamentale și a deficitului bugetar.

De asemenea, preluarea acestui împrumut la datoria publică ar constitui un precedent pentru alți beneficiari de subîmprumuturi sau garanții de stat în situații financiare dificile.

În contextul celor menționate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Viorel Arcaș, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a formulat o serie de observații și propuneri.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite, iar, în urma votului exprimat, majoritatea senatorilor prezenți au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Nu.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, primă Cameră sesizată.

Listă de vot pentru grupurile parlamentare.

Trecem la punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea

nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (L148/26.02.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Ciprian Roșca, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 9, domnule secretar de stat.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem adoptarea prezentei ordonanțe în forma aprobată de Guvern.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 13.03.2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

Din partea Consiliului Legislativ avem aviz favorabil.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2018 pentru modificarea Legii nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de Fundația Romanian Angel Appeal (L143/26.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat, Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se propune realocarea sumelor necheltuite din bugetul aferent anului 2016 în bugetul prevăzut pentru a fi utilizat în semestrul I al anului 2018.

Menționăm că bugetul aprobat pe anul în curs pentru Ministerul Sănătății cuprinde și sumele aferente finalizării programului.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul senator Arcaș Viorel, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de sănătate publică și Consiliul Legislativ au avizat favorabil.

Membrii Comisiei de buget, finanțe, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Întrebări pentru inițiator, dacă sunt? Nu.

Dezbateri generale.

Vă rog. Domnul... domnul senator Dănăilă, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Doru Pănescu. Microfonul nr. 3, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Programul despre care se discută în această lege a avut o importanță deosebită pentru ameliorarea situației privind tuberculoza în România, în special în ceea ce privește forma cea mai gravă a acestei boli, tuberculoza multidrog rezistentă.

S-au achiziționat încă din anul 2007 medicamente pentru pacienții cu tuberculoză multidrog rezistentă din granturile Fondului global, medicamente care au fost distribuite în mod gratuit. De asemenea, s-au achiziționat tot din Fondul global, dar și prin Mecanismul financiar norvegian aparate, echipamente de testare și teste pentru aproape toate județele. Și trebuie remarcat că echipamentele au fost dintre cele mai performante, astfel că astăzi depistarea tuberculozei multidrog rezistentă se poate face în câteva ore, ceea ce în trecut necesita peste 60 de zile.

În cadrul aceleiași strategii, în 2014 s-a inițiat un program-pilot pentru patru județe, prin care s-au înființat echipe multidisciplinare în spitalele de pneumoftiziologie pentru suportul pacienților, în prezent proiectul fiind extins la scară națională.

Ca un exemplu ilustrativ al efectelor acestei strategii, vă pot spune că, în anul 2015, în județul Iași erau cei mai mulți pacienți cu tuberculoză multidrog rezistentă, 49 de pacienți, care, altfel, ar fi fost condamnați la moarte, iar în prezent aproape toți sunt vindecați și redați societății și familiei.

Prezentul act normativ contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca îngrijirea pacienților să poată continua la aceste standarde ridicate, astfel că Grupul parlamentar al PSD va vota pentru această lege.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Domnul senator Adrian Wiener. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

## Domnule președinte,

Stimați colegi și stimate colege,

Pot să vă spun că în țara noastră cazurile de tuberculoză sunt foarte răspândite. Sunt cel mai răspândite din toată Uniunea Europeană.

Noi trebuie să depunem toate eforturile pentru a stârpi această boală care macină o mulțime de lume și care este contagioasă, face victime printre atâția oameni.

Noi avem nevoie de oameni sănătoși, oameni care să poată munci, oameni care să facă o producție și să aducă un venit pentru această țară. Orice efort este bine-venit pentru favorizarea acestor bolnavi din toate punctele de vedere. Vă mulțumesc.

N-am să fiu atât de optimist ca antevorbitorul meu în ceea ce privește tuberculoza în România.

În fiecare an avem peste 10.000 de cazuri noi de tuberculoză în România. 20% din cazurile de tuberculoză din Europa se află în România.

Avem o prevalență de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Uniunea Europeană, de altfel, depinde, în cea ce privește incidența propriilor cazuri, de rezervorul de boală din România. Din păcate, diagnosticăm în jur de 600 de cazuri de tuberculoză _multidrug resistance_ pe an, în timp ce OMS-ul ne atenționează că ar trebui să avem între 800 și 1.000 raportate. Deci depistarea acestei forme foarte agresive și cu mortalitate foarte mare de tuberculoză încă se face deficitar în România. Există mai multe lucruri în viitorul imediat pe care Guvernul trebuie să le pună în aplicare. E vorba de scrisoarea de țară pentru următorul ciclu al finanțării din Fondul global, care trebuie undeva în aprilie trimisă, urmează mici condiționalități care mai trebuie îndeplinite pentru 8 cu 48 și 49, de unde vor veni alte 4 milioane de euro pentru caravane mobile și depistare activă, dar mai există și o propunere de acordare de 40 de puncte medicilor de familie care dispensarizează pacienți cu tuberculoză și pe care sper din tot sufletul ca și Casa Națională, și Ministerul Sănătății să le... să o aprobe, pentru că marea problemă în România este faptul că avem una dintre cele mai mici rate de vindecare, din cauza insuficientei dispensarizări a acestor pacienți. Foarte mulți dintre ei cad între medici, sunt din zona rurală, departe de centrele de management al tuberculozei și, practic, departe, din păcate, și de medicii de familie, care devin din ce în ce mai rari și mai puțin motivați să se implice în sănătatea publică din România.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Avem prezenți în sală, urmăresc lucrările Senatului României, un grup de cetățeni, majoritatea pensionari, din Călărași, invitați ai doamnei senator Roxana Natalia Pațurcă.

Punctul 7 al ordinii de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar (L388/10.10.2017).

Este reexaminare la solicitarea Președintelui României. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Traian Petcu, vicepreședinte, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Microfonul 8.

## **Domnul Traian Constantin Petcu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, susține proiectul, cu amendamentul admis de Comisia de agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, doamna senator, președinte de comisie, Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea întocmirii raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu majoritate de voturi, comisia a hotărât să respingă cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare, cu un amendament admis și amendamente respinse, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României, iar, prin raportul depus, comisia de fond a respins obiecțiunile formulate în cererea de reexaminare.

Așadar raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu un amendament admis și amendamente respinse, care se regăsesc în anexele la raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu.

Raportul, cu amendamentul admis, se supune votului.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 lit. ad) și a art. 42 lit. o) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L46/5.02.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Salan. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu sprijinul dumneavoastră, în 2017 a fost adoptată Legea nr. 263/2017. Prin această inițiativă am pornit în rezolvarea unei probleme existente la nivel național, în care... au devenit foarte dese situațiile în care animalele periculoase atacă oameni sau proprietatea acestora. Astfel că, în demersurile mele, am propus și a fost modificată Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Prin această lege, parte din personalul Jandarmeriei Române a fost autorizat să dețină și să folosească arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante și alte mijloace de protecție care să permită îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care pun în pericol viața cetățenilor sau proprietatea acestora. În Sistemul unic de urgență 112, Jandarmeria Română este agenția autorizată a statului să coordoneze intervenția în cazul animalelor periculoase.

În urma adoptării acestei legi, a apărut necesitatea modificării Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Modificarea pe care o propun se referă la art. 1 lit. ad) și art. 42 lit. o) și reformulează definirea vânătorii, astfel încât să fie exceptată în mod expres îndepărtarea sau imobilizarea animalelor devenite periculoase pentru oameni sau bunurile acestora de către personalul autorizat al Jandarmeriei Române în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. De asemenea, prezentul proiect legislativ exceptează de la infracțiunea de braconaj cazurile pe care le-am menționat anterior.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Constantin Dan Deleanu, secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 9.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma analizării reglementărilor propuse cu ocazia întâlnirii de lucru a reprezentanților instituției noastre și reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne, considerăm că finalul articolului – „în îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu” – ar trebui să aibă forma „în timpul exercitării atribuțiunilor de serviciu”.

Iar în ceea ce privește punctul de vedere al Ministerului Justiției, pentru evitarea interpretărilor, propunem ca lit. o) de la alin. (1) art. 42 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 să aibă următorul cuprins: „utilizarea, indiferent de scop, a substanțelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor din fauna cinegetică, cu excepția celor prevăzute la art. 1 lit. ad)”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 1 lit. ad) și art. 42 lit. o) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului.

Lege organică, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Nu.

Dezbateri generale. Domnul senator Barna Tancoș. Microfonul 2. Am pronunțat corect?

Mai aveți, domnule președinte.

În regulă. Vă rog.

Trebuie să mai faceți exerciții. Mulțumesc mult pentru cuvânt. Stimați colegi,

Vorbim despre un act normativ care încearcă să rezolve o situație creată în momentul în care – după acel caz celebru de la Sibiu – Jandarmeria a fost implicată într-o activitate complet străină pentru instituție. Nu cred că Jandarmeria este instituția care ar trebui să intervină în cazul în care animalele sălbatice străbat străzile orașelor, satelor din România. Nu cred că Jandarmeria este instituția care are pregătirea necesară și experiența de a interveni în asemenea situații. Sunt oameni profesioniști, pregătiți pentru acest lucru – ei sunt vânătorii. Și cea mai bună soluție ar fi fost ca în acele cazuri excepționale, când aceste animale sălbatice trebuie îndepărtate din zona locuită, să intervină vânătorii.

Am scos jandarmeria din orașe și am dus-o în păduri, deja fac patrule și în păduri, fac activități sau desfășoară activități care sunt complet străine acestor forțe de ordine.

De aceea eu o să mă abțin la această propunere legislativă. Recunosc că vine și reglementează un domeniu care nu a fost legiferat până acum și le dă alte competențe jandarmilor ca să intervină în asemenea situații, dar rămân la părerea că nu Jandarmeria este instituția care ar trebui să intervină în aceste cazuri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la cuvânt pe doamna senator Eleonora Carmen Hărău.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă, din punctul nostru de vedere, al liberalilor, este bine-venită.

Nu se pune problema să trimiți jandarmeria în pădure, dar sunt foarte dese cazurile în care animalele prăduiesc pur și simplu, distrug culturile la limita..., care există la limita cu habitatul lor.

Nu cred că actul normativ are valențe de tipul „când pornesc animalele în oraș”, asta se întâmplă mai rar. Dar vă rog să mă credeți că vin dintr-un județ unde cultivatorii de grădini de legume, posesorii de vii și de pomi fructiferi sunt foarte adesea în imposibilitatea de a culege roadele muncii lor, pentru că, pur și simplu, le sunt devastate culturile. În aceste situații, până să-ți vină vânătorul care are sau n-are interes și abilitatea să facă ordine, eu cred că structura de ordine organizată, care are competențe și instrucție de specialitate în folosirea armelor de foc – Jandarmeria –, este cazul să intervină.

Vom susține această inițiativă legislativă, o considerăm benefică.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Vreau să vă anunț că la balcon se află un grup de cetățeni din comuna Finta, județul Dâmbovița, invitați ai senatorilor Adrian Țuțuianu și Titus Corlățean.

Le spunem bun venit la Parlamentul României!

Domnul senator Ionașcu Gabi. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă citim cu atenție modificarea de la lit. ad), vedem că legea face referire la anexele nr. 1 și nr. 2 din Legea nr. 407. Citind anexele respective, vom găsi acolo berze albe, berze negre, tot felul de păsări și animale care nu constituie niciun risc pentru comunități. Așadar cred că era necesar ca această prevedere să fie distinct prevăzută în lege, și nu completarea alineatului de care spuneam.

Încuviințarea liderului nostru de grup constă în faptul că noi, Grupul PMP, ne vom abține de la adoptarea unei astfel de prevederi.

Vă mulțumim.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Breaz Daniel. Microfonul 3.

## Stimați colegi,

Consider bine-venită propunerea legislativă a colegului nostru. Motivez acest lucru prin faptul că s-au întâmplat foarte multe incidente cu animalele sălbatice, uneori care s-au plimbat prin mijlocul orașului. Și avem foarte multe exemple în acest sens.

Flexibilizarea unei astfel de legi nu aduce decât un beneficiu și este spre binele cetățenilor, așa că susținem acest proiect legislativ. Acest lucru nu poate să fie decât încă o modalitate de protecție pentru cetățenii care vizitează anumite stațiuni montane și nu numai.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Sorin Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Vă rog.

Cristian Sorin Dumitrescu, domnule președinte. Domnilor colegi,

E o lege care se impune, nu numai că e o lege care e bine-venită! Și am să încerc să explic în câteva argumente, față de cele pe care le-au adus și colegii mei.

În ceea ce privește urșii în principal, în țara noastră avem o situație specială. Avem o populație, cea mai mare populație din Europa. Avem o legislație care este foarte protectivă la adresa acestor animale și este foarte bine că e așa. Avem totdeauna o societate civilă care reacționează foarte rapid la orice încercare de a face o anumită echilibrare. Avem o administrație care nu este suficient de flexibilă, în așa fel încât să rezolve această problemă, că asta e problema: dacă administrația, dacă administrațiile care se ocupă cu parcurile de protecție a acestor animale ar avea grijă și așa mai departe și ar avea, probabil, resurse, probabil că nu s-ar întâmpla acest lucru.

În această situație, a trece această activitate de urmărire și prevenire la Jandarmerie este o situație care poate să aibă nu numai flexibilitate, ci și o anumită rapiditate. Mi s-a întâmplat mie, personal, să văd urs în curte, adică..., cum să vă spun, la 10 metri de familie, venit din pădure, pentru că... Era în miezul zilei și cine se aștepta la așa ceva? Sigur că toată lumea se bucura: „Vai, ursulețul!” și așa mai departe, dar este imprevizibil și nu știm cum să acționăm.

E adevărat, vânătorii știu cum să se raporteze la animalul care este periculos, asta este foarte adevărat. Adică eu cred că, din punctul de vedere al acestei apropieri și al tratamentului animalului respectiv, vânătorii sunt cei mai îndreptățiți să se ocupe, ei știu cât sunt de periculoși, cum se acționează, cum funcționează și așa mai departe. Sigur că acest lucru îl pot face, învățând, și jandarmii și să rezolvăm situațiile..., pentru că ei au posibilitatea să-și cumpere și instrumente care sunt destul de scumpe și sunt mai speciale. Vânătorul n-o să-și ia o pușcă cu tranchilizante ca să umble cu ea prin..., că odată o să vină ursul... Sau asociația. Pe când, dacă jandarmii din zonele respective vor face o investiție, vor găsi niște..., vor realiza niște cuști și niște sisteme care să fie..., eu cred că va fi foarte bine și pentru protecția populației, a culturilor, și pentru securitatea în anumite localități, și pentru prezervarea în bune condițiuni a acestor... De aceea eu salut inițiativa colegului nostru, care chiar se pricepe, este dintr-un domeniu care îi e apropiat sau chiar dintr-un domeniu în care va avea de gestionat această problemă, și cred că este un lucru bun. Iată cum vine cineva dintr-un anumit domeniu care cunoaște lucrurile și ne spune nouă: „Iată cum vedem noi o rezolvare a unei situații!” Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumim domnului senator Cristian Sorin Dumitrescu pentru prezentare.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Domnul Fălcoi Nicu.

Domnul senator Nicu Fălcoi. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Uniunea Salvați România va susține acest proiect de lege.

Mi se pare o chestie de bun-simț ca Jandarmeria să se ocupe de aceste situații, cel puțin atâta timp cât ei vor folosi tranchilizante, spre deosebire de vânători, care nu știu altceva decât să omoare.

Știu că unii consideră vânătoarea un sport. Nu știu dacă ar mai considera-o și dacă ar fi la celălalt capăt al țevii.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc. Domnul senator Emanoil...

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Savin.

Savin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu situația o văd mult mai gravă că..., din punctul de vedere al vicepreședintelui Comisiei de mediu. Noi am avut dezbateri în luna noiembrie pe problema carnasierilor și de la Ministerul Mediului nu am..., le-am dat termen 28 februarie și nu am primit niciun răspuns.

Sigur, domnul general, colegul nostru..., inițiativa este bună, dar eu mă pun într-o situație, ca fost primar al orașului Bușteni: poliția locală e prima care ajunge la..., nu are nimic, nu are niciun instrument! Am mai spus problema asta în plen: până vine jandarmeria prin 112, ursul face ravagii. Sau ce facem la Vârful Omu, unde ciobanul are oile? Când ajunge jandarmeria acolo? După cât timp, domnule general?

Eu spun că am ajuns la un acord cu Ministerul Mediului să introducem din nou recoltarea controlată, pentru că e nevoie, chiar dacă, am văzut, colegii noștri de la USR nu sunt de acord cu vânătoarea, dar în ultimii trei ani au crescut foarte mult efectivele de urși. Cred că principalul, cel mai bine cunoaște..., proprietarul fondului de vânătoare cunoaște situația și cred că prin proprietarii fondurilor de vânătoare,

prin AJVPS-uri sau, eu știu, cum sunt constituiți vânătorii, cred că ar trebui să, eu știu, în parteneriat cu Jandarmeria, Jandarmeria – normal că în jurul localităților – să asigure prima intervenție. Iar eu consider că recoltarea controlată este singura soluție. Deci să se introducă din nou cote și să dăm drumul la vânătoare. Degeaba... O să vedeți, în două săptămâni, urșii o să iasă pe teren și ne pomenim cu toți ciobanii la Ministerul Mediului, dacă nu dăm drumul la vânătoare. O să vedeți ce necazuri avem. Nu mai spun că plătim..., anul trecut am plătit 20 de miliarde despăgubiri.

Ce spunea doamna senator e cu totul altceva, că sunt animalele care strică culturile. Acolo e vorba de mistreți, de cu totul altceva. Domnul Salan, domnul senator, se referă la carnasierele mari care atacă. Noi trebuie să avem grijă de siguranța omului, pentru că am pus înainte ursul..., am pus ursul înaintea omului!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale? Rugămintea, microfonul 2, domnule senator Coliban. Au luat cuvântul reprezentanți din toate grupurile parlamentare și vă propun ca după această intervenție să sistăm dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu se făceau afirmații referitoare la poziția grupului pe care-l reprezint, o afirmație care nu este adevărată.

Noi nu suntem împotriva vânătorii ca activitate, suntem împotriva acestei vânători, dacă nu se face pe niște baze judicioase și pe niște studii. Și am cerut încă din toamna anului trecut, am și obținut o promisiune de la minister că vom avea acel plan național de gestiune a speciei până la finalul anului și că până la finalul lunii ianuarie va exista un proiect depus pentru un recensământ (pe baza ADN) al populației de urși. Din păcate, din informațiile pe care le avem până la această oră, nu există nici una, nici alta până acum.

Pe de altă parte, revenind la problema discuției de fond la această inițiativă legislativă, am spus că vom susține orice inițiativă care vine în rezolvarea problemei într-un stil neeliminatoriu. Prin urmare să lăsăm eliminarea urșilor, omorârea lor, ca o ultimă soluție și, din această perspectivă, încurajăm dotarea Jandarmeriei și aceste măsuri de intervenție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Votul luni, ora 17.00.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană (L91/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, doamna senator Emilia Arcan.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului, doamna senator, președinte de comisie, Doina Silistru.

## Microfonul 6.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Această propunere legislativă are în vedere aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure și a plantelor medicinale. Având în vedere faptul că zona montană este marcată de numeroase dezavantaje naturale, trebuie să beneficieze de o politică specifică, distinctă, definită conform principiilor dezvoltării durabile, care să vizeze reducerea dezechilibrului între zonele montane și cele favorizate.

Astfel, prezenta propunere are în vedere ca principale obiective, în linii mari — vă enumăr câteva: înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară, valorificarea superioară a produselor montane, crearea de noi locuri de muncă în acest sens.

Așa după cum bine știți și cunoașteți cu toții, fructele de pădure și plantele medicinale aduc o multitudine de beneficii organismului uman, folosite atât în produsele alimentare, cât și în industria farmaceutică, pentru prelucrarea medicamentelor.

Pentru toate aceste motive și nu numai, noi, coinițiatorii acestei inițiative legislative, am votat pentru și vă rog și pe dumneavoastră să fiți de acord cu un vot favorabil.

## Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 10.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă implică instituirea unei scheme de finanțare prin care beneficiarii programului primesc un maxim de 40% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și a plantelor medicinale în zona montană.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte...

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și... primară..., colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și a plantelor medicinale în zona montană.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru mediu și Consiliul Legislativ, iar la Comisia pentru agricultură, în urma dezbaterilor, s-au formulat amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În urma ședinței, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului, împreună cu Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și plantelor medicinale în zona montană. Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale. Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Bună ziua!

Stimate colege, Stimați colegi,

Am vrut să iau cuvântul la acest proiect de lege pentru că eu am susținut și susțin de mult că fructele de pădure și plantele medicinale sunt o oportunitate de dezvoltare a zonelor montane și, când scriam aceste lucruri ca jurnalist, am fost întâmpinat de multe ori cu multe zâmbete.

Cu toate acestea, vă dau un singur exemplu. În anul 2012 am scris despre un centru de colectare a fructelor de pădure din județul Alba, mai exact din comuna Bistra, de lângă Câmpeni, care făcuse o investiție de 200.000 de euro – era vorba de un centru de colectare al Direcției Silvice – în aparatură, mai exact în câteva frigidere, aparate de stocare și așa mai departe.

Într-un singur sezon, în anul 2013, la acel centru de colectare se achiziționaseră fructe de pădure în valoare de 1,91 de milioane de euro și sezonul încă nu se încheiase în momentul în care aveam aceste date. Am calculat în acea perioadă că un culegător poate să culeagă fructe de pădure și plante medicinale în Apuseni, într-un sezon, în valoare de aproximativ 5 până la 10.000 de lei, în funcție de cât de mult se implică. Așadar este într-adevăr o oportunitate pentru comunitățile din zona montană.

Sper să fie implementată această măsură, chiar sugerez, poate la Camera Deputaților, să nu se acorde aceste sume doar pentru centre noi, ci și posibilitatea ca centrele deja existente să se poată moderniza prin acest program, pentru că probabil e nevoie de investiții mai mici, deoarece ele au deja o infrastructură, și acest program s-ar putea implementa mai repede.

USR susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Felicitări, domnule președinte!

Am făcut progrese.

E bine.

Nu pot decât să salut inițiativa Guvernului, pachetul de legi care vine în susținerea zonelor montane din România.

Este un pachet de programe care se bazează pe Legea muntelui și se completează reciproc, vine în susținerea mai multor domenii de activitate din zona de munte.

Trebuie însă să tragem un semnal de alarmă, în sensul că, inițial, finanțarea programului a fost prevăzută din Fondul Suveran, fond care încă nu s-a înființat. Deci este un semn de întrebare în ceea ce privește finanțarea și va fi nevoie de o activitate intensă, un lobby colosal din partea ministerului la Bruxelles pentru a obține toate aprobările pentru aceste programe.

UDMR va susține prin vot proiectul de lege și, încă o dată, este de felicitat pachetul întreg, așa cum a fost gândit, în susținerea zonei montane.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la cuvânt, microfonul 2, pe doamna senator Severica Covaciu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un astfel de proiect, prin care se vor aloca 66 de milioane de euro pentru investiții în centre de colectare și prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure și a plantelor medicinale în localități din zonele de munte, este un proiect bine-venit, ținând cont și de obiectivul acestui proiect, acela de mai bună valorificare a acestor produse.

Ca urmare Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I–IV din învățământul de stat și confesional (L50/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă avem inițiator prezent?

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Doamna Silistru.

Doamna senator Doina Silistru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această propunere legislativă, practic, vine să modifice Legea nr. 509/2006. A fost aprobată, deci, legea în 2006, lege care nu a fost niciodată pusă în aplicare, din diferite motive; motivul principal: lipsa fondurilor.

Practic, în inițiativa de bază, în legea de bază, fondurile trebuiau să fie asigurate de către Ministerul Educației. În acest moment, împreună cu Ministerul Agriculturii – am găsit sprijin la Ministerul Agriculturii, implicit, la domnul ministru Daea –, responsabilitatea desfășurării acestui program a fost preluată de către Ministerul Agriculturii, din fondurile Ministerului Agriculturii, deci va fi afectat doar bugetul Ministerului Agriculturii, din care se vor asigura fondurile pentru aplicarea acestui program.

Propunerea vine să modifice și aplicarea, modul în care se va da această miere de albine pentru copii: în borcănele – borcănelul este de 250 de mililitri, dar în acest borcănel încap 350 de grame de miere de albine –, care se vor distribui o dată pe lună.

Eu consider că mierea de albine pentru copii este un stimulent și este, practic, ca un medicament, spun unii..., marea majoritate a specialiștilor, care mărește imunitatea copiilor. Și vreau să vă spun că sunt foarte mulți copii care nu știu nici măcar gustul mierii de albine. Și nu cred că este o cantitate prea mare, nu poate să le facă rău, nu le ajunge decât maximum o linguriță pe zi, ceea ce cred că toată lumea poate recunoaște: că nu poate să facă rău o linguriță de miere pe zi.

Eu, stimați colegi, vă rog să susțineți această propunere legislativă și sunt convinsă că Ministerul Agriculturii o va pune și în aplicare.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă și o va pune în practică, conform acestei dispoziții. Vă mulțumesc.

Avem un raport comun, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Pop, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului comun.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele din datele de 20 și 28 februarie 2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse, și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I–IV din învățământul de stat și confesional.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Dezbateri generale? Da.

Domnul senator Dănăilă Leon. Microfonul 2.

## **Domnul Leon Dănăilă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Se pare că sintagma după care acolo unde curge lapte și miere ar fi benefică, în cazul de față eu nu cred că este chiar așa, prin faptul că s-a constatat statistic că în țara noastră, față de media europeană, numărul elevilor hiperponderali și obezi depășește media. Așa încât administrarea unui carbohidrat în plus față de ceea ce consumă elevii la ora actuală nu cred că este benefică.

Eu..., după părerea mea, ar fi bine ca această miere..., mai bine ar fi înlocuită cu fructe și legume, care sunt mult mai benefice, sau proteine. Sunt mult mai benefice pentru copii.

În perioada de creștere, copilul are nevoie de proteine. Proteinele sunt cele mai importante. Dacă noi creăm elevi hiperponderali sau obezi, aceștia vor deveni viitori bolnavi diabetici, cu ateroscleroză și cu boli cardiace, fapt care nu este benefic pentru viitorul acestora și nici pentru cel al părinților cărora le aparțin. Deci, după părerea mea, pentru a înlătura această maladie care s-ar extinde, aceste maladii care s-ar extinde în rândul copiilor, eu cred că este mai benefic să le administrăm fructe sau proteine.

S-a mai vânturat sintagma conform căreia copiilor este bine să li se dea o masă caldă sau laptele și cornul. Cornul care, la fel, conține carbohidrați în cantitate mare, care duc la mărirea obezității și hiperponderabilității, nu este benefic. Acest corn umplea coșurile de gunoi după orele de curs și nu ajuta la nimic.

Dacă noi venim cu această miere în plus, nu cred că este benefic pentru copii. Apoi, dacă la școală elevii, după părerea mea, au un... Se duc la școală pentru a fi educați, pentru a învăța! De ce să se ducă... Noi nu putem transforma școala în cantină. Mai bine din banii aceștia care se afectează pentru mierea de albine (care sunt în cantitate de 18 milioane, după câte știu eu) s-ar cumpăra rechizite școlare și s-ar face o echivalență între ceea ce școala trebuie să facă pentru elevi, adică să-i educe. Acesta este rolul școlii.

Deci eu nu sunt împotriva faptului să se dea un mic supliment acestor copii, dar acesta să constea în fructe și în proteine. Sau o mare deficiență: copiii, la fel, aleargă în pauză și pierd o mulțime de lichide; ar fi foarte benefic pentru copii să li se dea voie în timpul orelor să consume, mai bine, niște apă, să aibă câte o sticluță cu 250 de grame de apă pe care să o consume.

Dacă dumneavoastră observați, la ședințele de Guvern abundă apa pe masa acestora și aceștia nu fac eforturi fizice și, poate, mulți dintre ei, nici eforturi intelectuale, dar apă consumă. Și eu aș spune ca copiilor care transpiră și aleargă în timpul pauzei să li se dea voie la acest consum de apă.

Apa are un rol foarte important și mai bine banii respectivi s-ar cheltui pentru apa pe care să li se dea voie să o consume elevilor. Dacă...

Lipsa de apă să știți că duce la apariția tulburărilor de memorie de scurtă și de lungă durată, la apariția stărilor cognitive, la apariția stărilor afective, la dispariția atenției și la afectarea stării emoționale.

Deci vă rog, încă o dată, foarte mult: școala nu este o cantină, școala are un rol de a educa elevii, școala trebuie să se ocupe de procesul de învățământ. Mai bine banii să fie afectați pentru a cumpăra rechizite școlare și pentru a ajuta elevii să-și vadă de programul lor de învățământ. Toți am fost elevi și știm cum trebuie procedat și ce trebuie făcut la școală. Ei trebuie să învețe, să fie educați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea. Microfonul 3.

Cu rugămintea respectuoasă la toți să avem intervenții scurte, la obiect. Suntem la punctul 11 din 61. Vă rog, doamna senator.

1,4 milioane de copii din grădinițe și din clasele I–IV vor beneficia de acest program. Acest program vine în completarea programului „Cornul și laptele”, care, prin efortul Comisiei de învățământ, a fost..., a reușit această comisie să aducă îmbunătățiri la acel program, prin diversificarea produselor.

Consider că este un lucru foarte bun, mai ales că abandonul școlar poate fi redus prin atragerea copiilor în școală prin acele programe de _after school_ , când copiii rămân în școală o perioadă mult mai lungă de timp decât durata orelor de studiu, și venim și în sprijinul familiilor care nu reușesc, nu au timp să ia copilul de la școală și acesta este nevoit să rămână în școală.

Nu este deloc de neglijat faptul că aceste produse vor proveni din lanțul scurt, iar producătorii locali vor fi încurajați în menținerea acestui program.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Dorin Bădulescu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Discuția este un pic mai amplă. Avem câteva programe guvernamentale care se află în derulare, acesta ar trebui să fie un nou program, numai că temerea mea este că, adoptând punctual programe pe diverse alimente, pierdem din vedere chestiunile generale.

Pentru o lingură de miere nu se va reduce abandonul școlar, asta este evident, cum nu se reduce nici pentru lapte, nici pentru corn. Programul inițiat, la un moment dat, de Guvern și adoptat prin lege era acela cu o masă caldă în școli. Vreau să vă reamintesc că, deși a avut succes și s-a demonstrat că rata abandonului școlar în anumite zone s-a redus ca urmare a acestui proiect, acum, pentru anul 2018, nu avem încă o hotărâre de Guvern care să fixeze normele pentru a se putea reîncepe acest program.

Temerea mea este că, deși votăm legi aici – și votăm legi de aprobare a unor ordonanțe –, ele nu vor fi finanțate suficient și nu vor ajunge la finalitate.

De aceea, decât să dăm acte normative punctual, pe diverse alimente pentru elevi, ar fi foarte bine să prevedem un program general, să știm că este valabil pentru toate școlile din România și, astfel, să ducă la reducerea ratei de abandon școlar, dacă ăsta este scopul. Dacă ne raportăm la starea de sănătate a populației, sigur că aici pot apărea probleme, sigur că introducerea în organismul copiilor a unor

alimente... sau în meniul copiilor a unor alimente trebuie foarte bine studiată.

Există vreun astfel de studiu în legătură cu mierea? Asta este o mare problemă. Nu contestăm faptul că acest proiect de lege este unul benefic, dar, înainte de a adopta proiecte de lege de această manieră, ar trebui să avem și un studiu asupra sănătății pe un astfel de palier.

Grupul PMP va vota acest proiect de lege, deși, repetăm, există îndoieli cu privire la modul în care acest program va fi realizat și ce impact va avea asupra sănătății copiilor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Apelul meu a fost înțeles, a fost foarte concis. Mergem la domnul senator Daniel Valer Breaz. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Încep prin a readuce aminte colegilor: _mens sana in corpore sano._

Putem să ne gândim la partea de educație, la programele analitice, la ceea ce se predă în școală, dar trebuie să și avem baza, trebuie să predăm la niște oameni cu o construcție sănătoasă.

Vreau să spun că programul „Laptele și cornul”, ca cunoscător al sistemului de învățământ, a fost foarte bine primit. Îmi aduc aminte cu emoție, privindu-i pe unii dintre micii școlari care primeau cu atât de multă bucurie cornul, bucățica de măr sau laptele respectiv.

Vreau să spun că mierea este unul dintre cele mai complexe și mai complete alimente (care poate să aducă plusvaloare copiilor) și nu orice familie își permite să achiziționeze acest produs pentru a fi consumat de către copiii pe care îi are familia respectivă.

Un proiect lăudabil – și completez aici: dacă ne uităm la loturile olimpice ale diverselor țări, se constată, dacă studiați, că regimul alimentar – bineînțeles, este vorba de excelență aici – este unul extrem de bine ales și extrem de bine diversificat, astfel încât, pe lângă pregătirea din punct de vedere științific, să aibă și un tonus și, pur și simplu, practic, corpul acelor copii să fie... să suporte tot ceea ce înseamnă stresul zilnic pentru pregătirea pe care o desfășoară aceste loturi naționale. Baza, ca în orice... sau ca și în sport, pot să spun așa, pornește inclusiv de la masa copiilor din clasele primare, de la clasa pregătitoare, ciclul gimnazial.

Așa că este un proiect lăudabil – și tot ceea ce vine în această direcție – și este benefic pentru învățământ. O să susținem cu tărie.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Marussi George Nicolae. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi relua toate acele beneficii ale acestui program. Suntem de acord că mierea este un aliment foarte valoros. Nu s-au amintit acele beneficii care pot fi aduse apicultorilor. Și, pentru ca această lege să fie una benefică în totalitate, este foarte important modul în care ea se va aplica.

Nu s-a amintit nimic până acum despre necesitatea de a menționa achiziția pe lanțul scurt. Ar fi păcat să ne trezim că aducem în școli miere din Bulgaria și să nu fie această miere adusă de la apicultorii români. De asemenea, este important ca aceste achiziții să se poată face la nivel local, astfel încât să poată fi favorizați micii fermieri, micii producători.

De asemenea, s-a menționat mai devreme despre efectul negativ pe care îl pot avea aceste 10 grame în plus de miere referitor la supraponderabilitatea elevilor. Cred că nici nu se compară această linguriță cu efectul adus de o sticlă de suc carbogazos, care conține mult mai mult zahăr, un produs care nicicum nu este natural.

De asemenea, calitatea mierii distribuite este important să fie verificată în mod sistematic. Și asta se poate face fie de școală, fie de părinți, prin solicitare.

În final, Grupul USR susține această inițiativă și vom urmări modul de aplicare și credem că este foarte important cum această lege se va aplica.

Mulțumim.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale? Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Principiul este unul corect, a acorda alimente în școală nu înseamnă numai a-i hrăni pe copii, ci a-i forma și a forma un mod de viață sănătos. De aceea, din punctul de vedere al educației și al formării, programele „Fructe în școli” sau „Miere de albine în școli” sunt extrem de importante. Copiii se învață nu doar cu ideea de a mânca, ci se învață cu ideea de a mânca sănătos.

De aceea, din păcate, îmi permit să nu fiu de acord cu Excelența Sa, cu domnul profesor, în momentul în care a vorbit de excesul de carbohidrați. Nu am auzit pe nimeni să vorbească despre mișcare, despre sport, despre sănătate prin aceste elemente. A critica un asemenea program și a spune că doar prin acea linguriță de miere copilul va fi mai nesănătos sau prin faptul că a primit lapte și un corn, care, de cele mai multe ori, nici nu este comestibil, că e atât de prost calitativ, încât nu... aduce niciun pericol copilului, a vorbi despre efectul negativ al acestor programe cred că este un exces și este nelalocul lui. Haideți să vorbim, atunci, în paritate, și despre sport, de mai multe ore de educație fizică în școli și să îi creștem, într-adevăr, sănătoși pe copii.

„Miere în școli” este un program bun. Poate la capitolul cantitate de miere oferită lunar pentru fiecare copil ar trebui regândit un pic programul, pentru că s-ar putea ca acea cantitate să fie prea mare, dar ideea în sine este bună și UDMR va susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat, ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul central.

Avem două amendamente. Pe ambele le susțineți?

Nu.

## Numai pe primul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vreau să-i dau răspuns domnului academician. Există un proces de acordare a rechizitelor de circa 18 ani. Aproximativ un milion de copii din sistemul de învățământ primesc, la începutul anului școlar, rechizite gratuite, care să le fie suficiente pe tot parcursul anului școlar.

În legătură cu solicitarea pe care v-am făcut-o, domnule președinte, la art. 1, după alin. (3), aș vrea să fiți de acord să adăugăm o precizare: întrucât mierea, de foarte multe ori, poate fi falsificată, să dăm o responsabilitate ANSVSA-ului să verifice periodic mierea care se acordă elevilor. Și de aceea, în alin. (3), vă propun să continuăm, după textul pe care îl aveți dumneavoastră în față: „Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor verifică periodic calitatea mierii acordate în acest program.”

Cred că este un lucru care ne dă o siguranță suplimentară pentru calitatea mierii pe care copiii o primesc. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

propunerea legislativă a fost adoptată.

Doamna Doina Silistru.

- Microfonul central.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu aș vrea să vă spun..., să vă mulțumesc, în primul rând, pentru că a trecut această propunere legislativă.

În al doilea rând, cu toate scuzele de rigoare, domnului profesor Dănăilă aș vrea să-i spun că nu înțeleg, ca medic, cum poți să spui că mierea de albine este dăunătoare unui copil, când toate studiile Institutului Apicol de la noi din țară – deci există studii – spun că această miere de albine este un medicament, și nu ceva dăunător pentru copii. Și datele acestui institut sunt publice.

În al treilea rând, aș vrea să spun că nu am fost împotriva amendamentului doamnei Andronescu pentru că m-am încăpățânat sau noi la comisie ne-am încăpățânat. Există legislație în vigoare și scrie clar în această propunere legislativă, iar, conform legislației în vigoare, cea care..., instituțiile care răspund de controlul asupra mierii de albine sunt ANRSZ-ul – Agenția Națională de Reproducție și Selecție în Zootehnie –, ANSVSA-ul și există Legea zootehniei și Legea de înființare și organizare a ANSVSA-ului, în care, practic, scrie clar că această instituție are drept de control în ceea ce privește producerea și comercializarea mierii de albine. Deci controlează absolut tot ceea ce înseamnă miere de albine.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Rugămintea este să oprim dezbaterile.

Vă rog. Microfonul central.

Practic, este o dublă reglementare, de aceea nu-și avea rostul să specificăm încă o dată ANSVSA-ul.

## Mulțumesc.

Rugămintea este să nu se supere nimeni pe mine, nu mai dau cuvântul la nimeni, s-au exprimat toate punctele de vedere. Mai avem o jumătate de oră și suntem la punctul 10 din 61!

Vă aduc aminte că sunt cu termene de adoptare tacită peste o săptămână foarte multe.

Mergem la punctul următor, punctul 11, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susținere a producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii (L42/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Este inițiator prezent? Doamna Silistru?

Nu.

Bun. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș.

Microfonul 10.

Cu rugămintea, scurt.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de susținere a producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii și reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat prin care se acordă 40% din investițiile realizate în acest domeniu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susținere a producătorilor din sectorului pescuitului și acvaculturii.

Comisia pentru buget a trimis un aviz favorabil, Comisia pentru afaceri europene a dat un aviz negativ. Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din 13.03, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Dezbateri generale? Da.

Vă rog. Domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Este bine că discutăm astăzi, aici, în plenul Senatului, această latură de activitate a agriculturii, de susținere a producătorilor din sectorul pescuit și acvacultură.

Se știe că după ’89, prin inițiative private, în multe localități din țară acest sector să zic că a evoluat într-un mod pozitiv și a adus un plus de forță de muncă ocupată în acel sector de activitate, dar un lucru mai vizibil a fost faptul că cei care s-au ocupat de acest lucru au putut să rezolve pentru ei, familia lor, un venit în plus, iar pentru populație un aliment bun, recomandat și medical și consumat cu multă plăcere de către consumatorii din țara noastră, precum și din lume. Sunt țări unde acest aliment, peștele, și cel oceanic, și cel de apă dulce, este într-o cantitate destul de însemnată la masa de zi cu zi a acelor cetățeni. La noi încă nu s-a ajuns aici, dar, prin orice măsură pe care o aducem (de ordin financiar, prin ajutoare pentru dezvoltarea acestei afaceri), să sperăm că se va ajunge la un consum mai mare.

Partidul nostru, noi, senatorii din această grupare politică, vom susține și vom vota pentru susținerea acestei legi. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Mergem la punctul următor, 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L48/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu susține această inițiativă, deoarece prevederile acesteia au fost preluate deja în Legea nr. 44/2018.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată pentru dezbatere și elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-a luat decizia ca aceasta să întocmească, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative.

Având în vedere și cele prezentate de domnul secretar de stat, practic, această propunere a rămas fără obiect.

Lege ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu avem.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Domnul Tánczos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba despre o inițiativă UDMR a colegilor noștri deputați și a câtorva colegi din Senat și încercăm să corelăm termenele din această Ordonanță nr. 34 cu capacitatea tehnică și instituțională a Ministerului Agriculturii și a direcțiilor județene de a realiza aceste studii și aceste amenajamente. Am înțeles că între timp, printr-o ordonanță de urgență, lucrul s-a reglementat.

Este bine-venită această reglementare, însă trebuie să subliniem faptul că capacitatea instituțională a ministerului nu era pregătită pentru acest termen. Drept urmare, am considerat necesară depunerea unei inițiative legislative. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Mergem la punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2018 pentru completarea art. 4 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 (L123/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat, microfonul 8, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

## **Domnul Nicolae Tudose** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege, oportunitatea și urgența actului normativ sunt determinate, în principal, de evenimentul special care a fost produs în luna ianuarie în municipiul Tulcea, unde operatorul de transport public local a fost în imposibilitatea de a presta serviciul de transport din cauza afectării parcului auto de un incendiu puternic.

Prin completarea art. 4 al Legii nr. 92/2007 cu cinci alineate, dorim să dăm posibilitatea ca, în situații de urgență care nu țin de voința operatorului sau a autorității contractante, acesta să poată beneficia, prin contract de comodat, de mijloace auto oferite de alte autorități contractante, precum și de alți operatori. În momentul de față, legea statuează faptul că operatorul poate efectua servicii de transport public local numai cu mijloace auto deținute în proprietate, prin contract de leasing...

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

...și înmatriculate în județul respectiv.

Deci dăm astfel posibilitatea ca, în conformitate cu Codul civil, prin contract de comodat, acesta să poată fi sprijinit cu mijloace auto, nu pe o perioadă mai mare de doi ani de zile, situația de urgență să fie declarată de către autoritatea locală și contractul să fie încheiat în baza hotărârii autorității locale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru transporturi și energie, domnul Butunoi Ionel Daniel. Microfonul 6.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă face referire la exceptarea de la prevederile aplicabile operatorilor de transport la nivelul statelor membre a transportului în cont propriu pentru transportul necomercial de cai.

Așadar, având în vedere Regulamentul nr. 1/2005 al Consiliului European, Ghidul de evaluare în vederea înregistrării autorizării sanitar-veterinare a mijloacelor de transport rutier de animale vii, Regulamentul nr. 1.071/2009 al Parlamentului European, precum și datorită numărului redus al întreprinderilor care efectuează transport necomercial de cai, impactul financiar nesemnificativ și exceptarea acestui tip de transport de la prevederile aplicabile operatorilor de transport la nivelul statelor membre, Ministerul Transporturilor consideră oportună modificarea Ordonanței de urgență nr. 27/2011 pentru dezvoltarea unor noi activități de nișă.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Rugămintea, o prezentare mai scurtă decât a domnului secretar de stat.

Foarte scurt, domnule președinte. Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere și textul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 19 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere (L537/11.12.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Maria Magdalena Grigore.

Microfonul 9.

Rugămintea, scurt.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Butunoi Ionel. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și în cazul acestei propuneri legislative Comisia de transporturi și energie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

În consecință, supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului acest raport de admitere. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L479/20.11.2017). Dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, microfonul 5, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi, Prezenta inițiativă legislativă, spun eu, se încadrează într-o mult discutată temă, și anume descentralizarea.

Trasarea de atribuții prin cadrul legislativ autorităților publice locale cred că este o măsură depășită și, dacă privim acest lucru și prin prisma cutumei legislative la nivel guvernamental, pentru orice atribuție pe care o dai, orice lucru pe care vrei să-l statuezi prin lege, trebuie să le dai și sursa de finanțare și să indici sursa de finanțare.

Bugetele locale, și în principal cele ale municipiilor și orașelor, se resimt în acest an, știm cu toții, iar această inițiativă vine să reglementeze un fapt și mai important. Când vorbim de regimul drumurilor naționale în România, trebuie să avem o abordare unitară, și nu segmentară, pe parcursul acelui drum național, respectiv în intravilanul municipiilor, respectiv al orașelor, calitatea acelor șosele să fie diferită, de multe ori în sens negativ, adică într-o calitate mult mai slabă, și toți cetățenii care circulă pe un drum național trebuie să resimtă calitatea acelui drum național de la început și până la destinație în aceeași calitate.

Eu consider că inițiativa legislativă este bine-venită și că arată faptul că orice unitate administrativ-teritorială poate să ia în administrare acel segment dacă consideră că poate să facă o investiție, dacă consideră că are anumite interese deosebite și poate să aducă plusvaloare acelei porțiuni de șosea.

Mai mult, vreau să precizez că, din liniile de finanțare existente la dispoziția UAT-urilor astăzi, în afară de municipiile reședință de județ, care sunt în număr de 40, până la 103 municipii din România, toate celelalte nu au nicio linie de finanțare care să poată fi folosită pentru reabilitarea, reamenajarea străzilor sau drumurilor.

Eu susțin acest...

Vă mulțumesc, domnule senator.

Deci inițiator, un grup de deputați și senatori. A prezentat inițiativa domnul senator Ilie Viorel.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Transporturilor dorește să facă precizarea că totuși această modificare propusă prin propunerea legislativă, de fapt, nu rezolvă problema deficitului de fonduri pentru finanțarea lucrărilor pe drumurile naționale respective, astfel încât se schimbă, practic, solicitantul. În cazul de față, CNAIR va trebui să solicite suplimentarea alocațiilor bugetare.

De asemenea, o consecință a acestei inițiative legislative ar putea fi afectarea Programului național de dezvoltare și modernizare a rețelei de transport, inițiat de Ministerul Transporturilor, care privește în principal construcția variantelor de ocolire a municipiilor, soluție care rezolvă, într-adevăr, necesitățile de trafic ale utilizatorilor de drumuri într-o măsură mult mai eficientă din punct de vedere tehnic și economic.

Astfel, având în vedere cele spuse mai sus...

Vă mulțumesc.

...vă comunicăm că Ministerul Transporturilor nu susține.

## Vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru transporturi și energie și al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Îl invit pe domnul senator Butunoi Ionel, pentru prezentarea raportului comun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vă spun de la început că, până să ajungă la raport, această propunere legislativă a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe și din partea Comisiei juridice.

În cadrul dezbaterilor au fost discutate și respinse, prin votul majorității senatorilor prezenți, amendamentele susținute de către un reprezentant al inițiatorilor.

Au participat la dezbateri și din partea Ministerului Transporturilor, și din partea CNAIR, și din partea inițiatorilor și, în data de 13.03.2018, membrii celor două comisii, cea de transporturi și energie și Comisia pentru administrație, au hotărât, cu 9 voturi pentru raportul de respingere și 8 voturi împotrivă, să adopte un raport comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse.

Raportul comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, este supus dezbaterii și aprobării plenului Senatului.

Este o lege din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Scuze, domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Drumurile naționale și județene fac parte din rețeaua de drumuri naționale, respectiv drumuri județene. Administrațiile locale, cel puțin în anul curent, știm foarte bine că au bugete mici. Singurele surse de finanțare a infrastructurii rutiere din bugetele locale sunt veniturile din impozitul pe venit, care a scăzut de la 16% la 10%, și din veniturile proprii. În situația drumurilor naționale și a drumurilor județene, dacă administrația locală dorește în vecinătatea sectorului de drum respectiv să investească sau să emită o autorizație de construire, trebuie, bineînțeles, să trimită la aviz pe investitorul respectiv la drumurile naționale sau drumurile județene. În situația aceasta, ne aflăm într-o situație, spun eu, paradoxală: unii finanțează, iar alții avizează. Un fel de copil cu două moașe.

Dincolo de aspectele pe care antevorbitorul susținător al proiectului de lege..., asistăm că în intravilanul localităților, de la o infrastructură rutieră corespunzătoare, traversăm un sector de drum de foarte proastă calitate. Dincolo de aspectele de finanțare, sunt cele de contractare a lucrărilor respective. Asistăm de multe ori la constructori diferiți, calitate diferită a lucrărilor de infrastructură. Și, atunci, este firesc ca și administrarea să se întoarcă la reprezentantul proprietarului, respectiv consiliul județean, în cazul drumurilor județene, și, respectiv, Compania Națională a Infrastructurii Rutiere, când vorbim de drumuri naționale.

Situația se complică și mai mult atunci când avem de-a face cu sectoare de drum național... european, iertați-mă! Și aici aș vrea să dau un exemplu: drumul național 2, care traversează Bârladul, spre exemplu, unde până la intrarea în intravilan este corespunzător, iar în interiorul orașului are o altă calitate. Așadar grupul nostru, al Partidului Mișcarea Populară, susține proiectul de lege în forma prezentată de inițiator. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Promit că este ultima pe ziua de astăzi. Domnule președinte, Dragi colegi,

Este un subiect extrem de complicat, pentru că, pe de o parte, vorbim de o infrastructură rutieră care deservește întreaga țară, să spun așa, este vorba de un drum național, de exemplu, pe de altă parte, sub acea infrastructură rutieră se află foarte multe conducte, canale, care sunt, practic, proprietatea municipalității și ele trebuie administrate.

Vă dau un singur exemplu. În 2007–2008 a fost lansat BEI VI, program de reabilitare a drumurilor naționale. Pe DN 12, de la Chichiș până la Reghin, au fost cinci municipii prin care a trecut acel drum național și în cadrul cărora pe segmentul de drum care este în intravilanul municipalității s-a reabilitat drumul pe banii CNADNR-ului. Prin hotărâre de Guvern, s-a transferat drumul de la municipalitate la CNADNR, s-a reabilitat și, după ce s-au terminat lucrările de reabilitare, s-a preluat iarăși de municipalitate, pentru administrare. Astăzi această posibilitate există. Nu ar trebui să facem modificare legislativă pentru a lucra în felul acesta.

În același timp, trebuie știut faptul că aceste municipii, mai ales cele care au doar titulatura de municipii și sunt orașe mici, cu 20.000, cu 30.000, cu 60.000 de locuitori, nu o să aibă niciodată surse financiare pentru a reabilita așa cum trebuie un drum național, la standardele și la caracteristicile impuse de legislația specifică pentru drumurile naționale. Vorbim de foarte multe ori de drumuri cu patru benzi în interiorul orașului, de lungimi de câțiva kilometri, și o reabilitare de genul acesta ar mânca bugetul pentru repararea străzilor pe 10 ani cel puțin în municipalitatea respectivă. Deci situația este destul de complicată.

A trece de la principiul de bază care guvernează astăzi administrarea acestor drumuri, de a avea un administrator municipiu și doar în cazuri particulare să treacă la CNADNR pe perioade scurte, la celălalt principiu, de a avea tot timpul

aceste drumuri la CNADNR și doar în situații de excepție să revină la municipalitate, este o propunere interesantă. Cred că ar putea să funcționeze și în felul acesta. Municipalitatea ar avea o siguranță în plus astăzi că există bani pentru repararea acestor tronsoane de drum din cadrul orașului și, ulterior, există posibilitatea ca ele să treacă în administrarea municipalității, pentru a avea grijă de conductele de apă, de canalizare, de curent și alte asemenea, trotuare și alte infrastructuri specifice.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Listă!

Stimați colegi, este ora 13.00.

Vă mulțumesc mult pentru participare. Încheiem dezbaterile de astăzi.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă reamintesc că la ora 15.00 are loc Biroul permanent al Senatului. Pentru membrii Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084907]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/29.III.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei