Remus Mihai Goțiu

## Bună dimineața!

„Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”

## Stimate colege,

## Stimați colegi senatori,

În urmă cu doar o săptămână, împreună am votat, cu cvasimajoritate, ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice, încheiat la 12 decembrie 2015 și semnat la New York la 22 aprilie 2016. Larga majoritate – 105 voturi pentru, respectiv două împotrivă – ar fi trebuit să fie motiv de bucurie. Dar nu a fost așa.

Faptul că nu am știut să marcăm cum se cuvine și că nu ne-am gândit să atragem atenția asupra ratificării Acordului de la Paris nu scade însă cu nimic din importanța istorică a acestui document și, de asemenea, nu diminuează cu nimic responsabilitățile și obligațiile pe care ni le-am asumat prin acord, atât față de partenerii noștri internaționali, cât și, mai ales, față de copiii și nepoții noștri. Pentru că, deși am început și noi să simțim efectele schimbărilor climatice pe propria piele, cei care le vor suporta la modul cu adevărat tragic vor fi generațiile care vor veni după noi.

Mi-aș fi dorit ca proiectul de lege privind ratificarea Acordului de la Paris să fi stârnit dispute în contradictoriu încinse, precum în cazul altor subiecte. Poate că printr-o dezbatere pro și contra s-ar fi înțeles mai bine problematica pe care o acoperă documentul și, mai ales, la ce ne angajăm prin asumarea lui.

Am o temere majoră: că nici noi și nici o mare parte a alegătorilor noștri nu am conștientizat și nu conștientizăm implicațiile votului pe care l-am dat, ci mai degrabă am votat pentru că așa dădea bine ori ca să le facem pe plac partenerilor internaționali.

Să luăm doar două exemple, cât se poate de recente și fierbinți.

Peste 12.000 de cetățeni români au semnat petiția „Salvăm pădurile din Certej!”, lansată de comunitatea De-clic.ro, printr-o fericită coincidență simbolică, chiar săptămâna trecută, cu ocazia votării ratificării de către

Parlamentul României a Acordului de la Paris. Peste 165 de hectare de pădure de foioase, unul dintre plămânii din nordul municipiului Deva, riscă să dispară pentru a face loc haldelor de steril, cianuri și metale grele ale proiectului minier de exploatare a aurului și a argintului de la Certej. Eldorado Gold, prin subsidiara Deva Gold, încearcă în aceste zile o șmecherie legislativă: să obțină autorizații de mediu pe bucăți, astfel încât să eludeze prevederile Codului silvic care ar impune evaluarea impactului defrișării întregii suprafețe.

## Stimate colege și colegi,

165 de hectare de pădure valorificată sustenabil ar asigura o parte importantă a veniturilor comunității locale pe alte zeci și sute de ani. Cele 165 de hectare de pădure de la Certej, care ar urma să fie rase, au redus și ar reduce considerabil în continuare efectele bolilor respiratorii ale locuitorilor din Deva, Simeria, Orăștie, Geoagiu, Hunedoara, Ilia, Brad, Certeju de Sus, Băița, Vețel, Mintia, Șoimuș și alte comune din zona oricum grav afectată de poluarea Combinatului de la Mintia și a Fabricii de ciment de la Chișcădaga. Și aici, pe de o parte, vorbim de sănătatea oamenilor, pe de altă parte, de cheltuieli de la bugetul de sănătate, pe care toate firmele private le lasă în sarcina bugetelor publice pe zeci și, uneori, chiar sute de ani. Asta, pentru a nu mai vorbi de cât de căutate vor mai fi produsele agrozootehnice și oferta turistică pe zeci de kilometri în jurul haldelor de steril, rocă, cianuri și alte mizerii toxice care vor lua locul sutelor de hectare de pădure.