Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 martie 2017
Senatul · MO 46/2017 · 2017-03-21
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· Declarații politice · adoptat
· procedural
· procedural
42 de discursuri
Bună dimineața! Stimați colegi,
Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 martie 2017.
Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.
Îl invit la microfon pe domnul senator Stan Ioan, din partea Grupului PSD, pentru a prezenta declarația politică. Vă rog, domnule senator.
Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața tuturor!
Am următoarea declarație politică:
Doamnelor și domnilor,
Chiar dacă s-ar părea că reacționăm doar la dezvăluirile mass-mediei cu privire la subiecte de impact cutremurător, cum este cel al condițiilor de muncă în care concetățenii noștri lucrează în afara țării, categoric nu este așa. Cel puțin în ceea ce mă privește.
Eu sunt aici trimis de suceveni, cetățeni ai unui județ cu o pondere de 8% din numărul total de români ce muncesc în străinătate, un județ din care sunt plecați la muncă cei mai mulți părinți și în care sunt cei mai mulți copii rămași acasă în grija rudelor. Nu am fost și nu pot fi indiferent când Institutul Național de Statistică din Italia publică cifre ce atestă că la sfârșitul lunii noiembrie 2015 circa 8,3% din populația Italiei sunt străini, respectiv 5.014.437 de cetățeni, iar din aceștia 22,6%, respectiv 1.131.839, sunt români. Iar faptul că dintre aceștia un număr impresionant sunt femei nu face decât să-mi amplifice preocuparea. Așa încât lamentările patetice ale unor persoane care se cred îndreptățite să cheme la ordine ministrul de interne, ministrul afacerilor externe,
Guvernul, cu adresă acuzatoare la doamnele din Guvern și la social-democrație, nu le consider nimic altceva decât manifestări ale situației de opozant la care votul din 11 decembrie i-a obligat.
Revenind la problema cu adevărat importantă, trebuie să fac uz și de câteva precizări menite să clarifice însemnătatea muncii acelor oameni pe care angajatorii nu se sfiesc să-i exploateze ca în epoca sclavagistă.
În contextul în care Italia este cel mai mare producător și exportator de fructe și legume din Europa, provincia siciliană Ragusa este al treilea mare producător și exportator în domeniu. În această provincie muncesc mai bine de 7.500 de femei plecate din România, cu speranța unui trai mai bun pentru ele, dar mai ales pentru copiii rămași acasă. Abuzurile greu de imaginat, dar mai ales de suportat, la care aceste femei sunt uneori, dar nu de puține ori, supuse nu lasă indiferent un guvern care de abia dacă a fost lăsat să înceapă a munci. Și, pentru că noi chiar vrem să intervenim în sprijinul celor care au nevoie de asta, dar vrem să o facem la modul înțelept, spre binele celor în cauză, am început prin a ne informa, cât mai complet, pentru a ne asigura cooperarea autorităților italiene, prin consultarea cu asociațiile implicate în apărarea drepturilor muncitorilor străini și combaterea abuzurilor de către acestea.
Ministrul pentru românii de pretutindeni a lansat, în această idee, o consultare pe teme concrete, privind cooperarea și dialogul bilateral româno-italian, într-o întrevedere cu șeful misiunii diplomatice italiene la București.
Ministrul afacerilor externe a precizat că Ambasada Română a semnalat autorităților italiene problemele legate de condițiile de muncă și de viață ale românilor din provincia Ragusa. De asemenea, consulul român la Catania a solicitat o întrevedere cu prefectul din Ragusa, cei doi oficiali urmând să se întâlnească.
Aceste demersuri au pregătit și vor susține prezența și activitatea delegației române, alcătuită din reprezentanți ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și ai Ministerului Afacerilor Interne, care s-au deplasat în Italia în perioada 15–17 martie anul curent, din dispoziția premierului Grindeanu. Misiunea acestei delegații este de a discuta problemele grave legate de condițiile umilitoare și tratamentul agresiv la care muncitorii – și, mai ales, muncitoarele din România – sunt supuși în provincia incriminată, și nu numai.
Nu este lipsit de importanță să precizăm că Parlamentul italian a fost sesizat cu aceste aspecte încă din anul 2015, când parlamentarul Marisa Nicchi a lansat o anchetă parlamentară cu privire la condițiile de sclavie în care muncesc lucrătorii români din Ragusa, acțiune, de altfel, rămasă fără rezultat.
Departe de a fi indiferenți la soarta conaționalilor noștri aflați la muncă peste hotare, cooperând cu organizațiile de români aflați la muncă în Italia, pe baza concluziilor cu care delegația română se va întoarce de la fața locului, vom putea vorbi de înființarea unui centru de asistență pentru victime. Alte măsuri ce vor putea fi luate se vor putea contura la revenirea delegației, al cărei raport propun să ne fie prezentat în plen.
Sunt convins că numărul sporit de locuri de muncă, ce va deveni realitate ca urmare a aplicării programului de guvernare, poate constitui un semnificativ mod de a diminua exodul forței de muncă românești și de a împiedica perpetuarea unei atari situații.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, din partea Grupului PSD.
Nu doriți?
Nu.
Bun, rămâne depusă în scris declarația. Atunci o invit la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici.
Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”.
Stimați colegi,
În ultima perioadă am văzut numeroase declarații publice venite dinspre opoziție sau dinspre Administrația Prezidențială care pun la îndoială sustenabilitatea economică a programului de guvernare angajat de PSD în timpul campaniei electorale și pus în aplicare de actualul Guvern, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu.
Mulți dintre criticii programului au găsit un argument forte în estimările pesimiste ale reprezentanților Fondului Monetar Internațional, care indică un deficit de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru anul următor, în orice caz, mult peste pragul de 3%, care ne permite să sperăm că mai putem intra în zona euro.
Vă mărturisesc însă că sunt foarte surprinsă de toate aceste prognoze și estimări pesimiste, în condițiile în care toate datele economice reale indică o evoluție bună
a economiei și un grad ridicat de încredere a antreprenorilor față de programul de guvernare.
Îmi este greu să înțeleg criticile unor reprezentanți ai opoziției care spun că prin creșterea accelerată a salariului minim pe economie vor fugi investitorii din România, pentru că nu vor mai găsi aici forță de muncă ieftină. Nu știu pe ce se bazează aceste critici, în condițiile în care, de la începutul anului până în prezent, la inspectoratele teritoriale de muncă s-a înregistrat o creștere a contractelor de muncă. Avem cu circa 44.000 mai multe contracte de muncă înregistrate în România față de aceeași perioadă a anului trecut, iar datele ne arată că e vorba de contracte în sectoare de activitate cu valoare adăugată mare, deci unde avem salarii mai bune pentru români.
Vă dau doar câteva exemple de investitori care contribuie sau intenționează să contribuie la creșterea numărului locurilor de muncă pe care am observat-o în acest an. Elvețienii de la Alu Menziken vor scoate în Satu Mare primele piese pentru Audi, BMW, Bentley, Daimler. Investiția va însuma peste 44 de milioane de euro. Românii au început să producă pentru Airbus. Compania belgiană Sonaca a inaugurat joi, la Moldovenești, județul Cluj, o fabrică unde vor fi produse și piese pentru aeronavele de tip A320 ale companiei Airbus, investiție în valoare de peste 52 de milioane de lei, urmând să ducă la crearea a peste 200 de locuri de muncă în anii următori. Și exemplele pot continua.
Vă mulțumim, doamna senator, pentru prezentarea declarației.
Îl invit la microfon, din partea Grupului ALDE, pe domnul senator Ilie Viorel.
Vă rog, domnule senator.
Onorat prezidiu, Stimați colegi,
Bună dimineața!
Declarația politică pe care am s-o susțin astăzi am intitulat-o „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”.
În foarte multe cazuri, aleșii locali, ordonatori principali de credite, fie ei primari sau președinți de consilii județene, sunt cercetați și anchetați penal pentru că în prealabil... fără ca în prealabil să fi fost anulate în instanțele de contencios administrativ actele pentru care sunt responsabilizați că le-ar fi semnat nelegal.
Potrivit Legii administrației publice locale, secretarul unității administrativ-teritoriale semnează și răspunde pentru legalitatea actelor respective, fie ele hotărâri ale consiliului, dispoziții, autorizații sau alte avize prevăzute de lege. De aceea, legea impune ca secretarul unității administrativteritoriale să fie un bun jurist, selectat prin concurs la nivelul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
În privința legalității plăților, aprobării și semnării contractelor plătite din bani publici, legea obligă să existe viza de legalitate a controlului financiar preventiv, prescurtat CFP, organizat la nivelul aparatului propriu de specialitate al consiliului județean sau al primăriei.
Așadar, pentru legalitatea actelor administrative, potrivit legii, răspunde de legalitate secretarul unității. Apoi urmează controlul de tutelă administrativă exercitat de către instituția prefectului.
În condițiile legale descrise mai sus apare ca neprincipial, nelegal și abuz să fie responsabilizat doar ordonatorul principal de credite, fie el primar sau președinte de consiliu județean, pentru acte semnate de el care au în prealabil viza de legalitate a secretarului și/sau viza conformă de legalitate a plăților dată de CFP sau de alt funcționar public de conducere, respectiv arhitect-șef, șef serviciu juridic etc.
Pentru a putea fi răspunzător omul politic ales, ordonator principal de credite, președinte de consiliu județean sau primar, ar trebui ca în prealabil actul administrativ să fie anulat sau declarat ca nelegal de către o instanță de contencios administrativ. Abia apoi este firesc să se declanșeze cercetarea celui ales prin vot, pentru a se vedea în care anume circumstanțe s-a emis actul anulat de instanța de judecată sau constatat nelegal.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Vă asigur că secretariatul tehnic va comunica Guvernului declarația dumneavoastră politică.
Continuăm prezentarea declarațiilor politice și îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel. Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,
Am intitulat declarația mea politică „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”.
Stimați colegi,
Vom sărbători în curând Ziua Poliției Române și Ziua Jandarmeriei Române. Știm cu toții că menținerea ordinii și siguranței publice este realizată astăzi, în primul rând, prin colaborarea dintre aceste două instituții de bază din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Putem să afirmăm, fără să greșim, că Poliția și Jandarmeria contribuie împreună la respectarea legii și menținerea autorității de stat pe teritoriul național.
Poliția este una dintre instituțiile fundamentale ale oricărei societăți. Îi revine responsabilitatea de a păstra ordinea și legalitatea, iar cetățenii unei țări trebuie să vadă în ea un sprijin, garantul traiului lor pașnic. Prin comportamentul lor, polițiștii sunt cei care au misiunea de a întreține încrederea și a oferi ajutor în caz de nevoie. Menirea lor este să prevină actele antisociale și să ofere protecție celor care nu sunt destul de puternici pentru a se apăra singuri.
Jandarmeria este o armă de elită a Ministerului Afacerilor Interne și acționează pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor. Jandarmeria își asumă permanent un număr impresionant de misiuni, fie că este vorba despre acțiuni de amploare de ordine publică sau de răspunsuri la solicitări individuale efectuate prin numărul unic 112.
Și rezultatele vorbesc de la sine. Bilanțul activității polițiștilor hunedoreni pe anul trecut a fost unul pozitiv. La nivelul județului, în mediul rural a fost înregistrată o scădere cu 9,07% a numărului total de fapte de natură penală față de anul anterior. În perioada supusă analizei, infracțiunile contra patrimoniului au scăzut cu 7,34%. Din totalul acestor infracțiuni, furturile au scăzut cu 6,20%, furturile din locuințe au scăzut cu 9,04%, furturile comise din societăți comerciale au scăzut cu 3,6%, cele de pe rafturile magazinelor au scăzut cu 9,01%, furturile din autoturisme au scăzut cu 30,95%, în timp ce numărul infracțiunilor de înșelăciune a scăzut cu 7,35%. Este important de precizat faptul că în toate cazurile infracțiunilor grave, comise cu violență, autorii au fost identificați și deferiți justiției.
Mulțumesc, domnule senator.
Continuăm declarațiile politice și îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică am intitulat-o „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Într-un stat democratic, mecanismul de guvernare are ca fundament principiul separației puterilor în stat.
O condiție esențială pentru o bună guvernare o reprezintă modul în care fiecare autoritate a statului respectă cadrul constituțional și legal în care își desfășoară activitatea.
Funcționarea statului român a fost bulversată în ultimul timp tocmai din cauza faptului că autorități ale statului și-au depășit sfera de competență statuată prin Legea fundamentală sau prin cadrul legislativ în materie. Puterea unei autorități publice și amplitudinea prerogativelor sale, gradul de interferență cu alte autorități depind de legitimitatea și reprezentativitatea acesteia, conferite de votul direct care a stat la baza constituirii sale.
Curtea Constituțională, autoritate îndrituită să garanteze supremația Constituției, a repus în matcă, prin deciziile sale, principii fundamentale după care funcționează și se guvernează un stat.
Astfel, prin Decizia nr. 68/2017 a Curții Constituționale referitoare la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, precum și prin Decizia nr. 63/2017 referitoare la cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, precum și dintre autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de președintele Consiliului Superior, principiul separației și echilibrului între puteri a fost reafirmat ca o piatră de temelie pentru orice construcție democratică solidă.
Mai actuală decât oricând, teoria separației puterilor în stat trebuie să fie readusă în atenția opiniei publice, care nu trebuie să uite afirmațiile lui Montesquieu: „Atunci când în mâinile aceleiași persoane sau în ale aceluiași cor de dregători se află întrunite puterea legislativă și puterea executivă, nu există libertate, deoarece se poate naște teama ca același monarh sau același senat să întocmească legi tiranice, pe care să le aplice în mod tiranic. Nu există, de asemenea, libertate dacă puterea judecătorească nu este separată de puterea legislativă și cea executivă. Dacă ea ar fi îmbinată cu puterea legislativă, puterea asupra vieții și libertății cetățenilor ar fi arbitrară, căci judecătorul ar fi și legiuitor. Dacă ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea avea forța unui opresor. Totul ar fi pierdut dacă același om sau același corp de fruntași, fie ai nobililor, fie ai poporului, ar exercita aceste trei puteri: pe cea de a face legi, pe cea de a duce la îndeplinire hotărârile obștești și cea de a judeca infracțiunile sau litigiile dintre particulari.”
Felicitări, domnule senator, pentru cursivitate!
O invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen.
Vă rog, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Această declarație politică este ocazionată de frecvența cu care au ajuns la audiențe în cabinetul parlamentar, în ultimele două săptămâni, structuri asociative sindicale, sindicaliști din industrie, siderurgiști, energeticieni, mineri, preocupați de ceea ce ei numesc a fi „România cu două viteze”, după modelul „Europei cu două viteze”, respectiv România cu viteză bugetară, din perspectiva creșterii salariale, și România cu perspectivă industrială lucrativă, din mediul privat, care pare să rămână mai mică decât viteza bugetară, deși trage tot angrenajul socioeconomic după ea.
Și m-am preocupat, fără discuție, de monitorizarea a ceea ce doamna ministru Lia Olguța Vasilescu declară. Și relativ recent, în 15 ianuarie 2017. La „România TV”, Domnia Sa declară următoarele: „Legea salarizării unitare va fi discutată cu partenerii sociali.” Care nu par a fi mulțumiți de discuțiile care se realizează; nici Blocul Național Sindical, nici CNSLR-Frăția..., mă rog.
Zice doamna ministru: „Avem 32 de miliarde de lei prinse în următorii trei ani pentru creșterile de salarii, începând din februarie. După ce terminăm cu bugetul de stat, pentru că asta e prioritatea zero pentru noi, vom intra în discuții cu partenerii. Termenul dat e trimestrul al doilea. Deci până în iunie suntem obligați să avem legea dată în Parlament. Nu avem de ce s-o amânăm. Pornim de pe legea Rovanei Plumb și de aceea trebuie un pic periată. Dar nu vom merge pe legea tehnocraților. Acolo e creștere de 19,5 miliarde de lei. Noi am prognozat 32 de miliarde de lei.” Ulterior, mai face următoarele declarații: „Până la pragul de 4.000 de lei, salariile se dublează. După 4.000 de lei, creșterea e de 45%, iar după 7.000 de lei creșterile nu sunt foarte mari.”
După aceste promisiuni, mai mulți oameni responsabili, cu picioarele pe pământ, inclusiv premierul, au început să atragă atenția asupra trecerii ministrului muncii printr-un mediu neomogen ce periclitează starea financiară a națiunii. Astfel, doamna ministru Lia Olguța Vasilescu revine și ne spune: „Vor crește treptat salariile, începând de la 1 ianuarie 2018 până la 1 ianuarie 2021.”
Mulțumim, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, din partea Grupului USR.
## Bună dimineața!
„Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”
## Stimate colege,
## Stimați colegi senatori,
În urmă cu doar o săptămână, împreună am votat, cu cvasimajoritate, ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice, încheiat la 12 decembrie 2015 și semnat la New York la 22 aprilie 2016. Larga majoritate – 105 voturi pentru, respectiv două împotrivă – ar fi trebuit să fie motiv de bucurie. Dar nu a fost așa.
Faptul că nu am știut să marcăm cum se cuvine și că nu ne-am gândit să atragem atenția asupra ratificării Acordului de la Paris nu scade însă cu nimic din importanța istorică a acestui document și, de asemenea, nu diminuează cu nimic responsabilitățile și obligațiile pe care ni le-am asumat prin acord, atât față de partenerii noștri internaționali, cât și, mai ales, față de copiii și nepoții noștri. Pentru că, deși am început și noi să simțim efectele schimbărilor climatice pe propria piele, cei care le vor suporta la modul cu adevărat tragic vor fi generațiile care vor veni după noi.
Mi-aș fi dorit ca proiectul de lege privind ratificarea Acordului de la Paris să fi stârnit dispute în contradictoriu încinse, precum în cazul altor subiecte. Poate că printr-o dezbatere pro și contra s-ar fi înțeles mai bine problematica pe care o acoperă documentul și, mai ales, la ce ne angajăm prin asumarea lui.
Am o temere majoră: că nici noi și nici o mare parte a alegătorilor noștri nu am conștientizat și nu conștientizăm implicațiile votului pe care l-am dat, ci mai degrabă am votat pentru că așa dădea bine ori ca să le facem pe plac partenerilor internaționali.
Să luăm doar două exemple, cât se poate de recente și fierbinți.
Peste 12.000 de cetățeni români au semnat petiția „Salvăm pădurile din Certej!”, lansată de comunitatea De-clic.ro, printr-o fericită coincidență simbolică, chiar săptămâna trecută, cu ocazia votării ratificării de către
Parlamentul României a Acordului de la Paris. Peste 165 de hectare de pădure de foioase, unul dintre plămânii din nordul municipiului Deva, riscă să dispară pentru a face loc haldelor de steril, cianuri și metale grele ale proiectului minier de exploatare a aurului și a argintului de la Certej. Eldorado Gold, prin subsidiara Deva Gold, încearcă în aceste zile o șmecherie legislativă: să obțină autorizații de mediu pe bucăți, astfel încât să eludeze prevederile Codului silvic care ar impune evaluarea impactului defrișării întregii suprafețe.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumim, domnule senator.
Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Pavel Marian.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Marian Pavel:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi are titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”.
Având în vedere că de foarte multe ori au existat voci care au criticat pe bună dreptate vânzarea masivă a terenului agricol către străini, PSD și-a asumat, prin programul de guvernare, măsuri care să vină în sprijinul producției autohtone și al producătorilor agricoli și al celor din sectorul piscicol, persoane fizice sau juridice.
Astfel, Guvernul a adoptat o ordonanță prin care fermierii vor beneficia de credite de stat pentru achiziționarea de terenuri agricole în limita a 3 milioane de euro pentru fiecare solicitant. Garanția statului va fi de 80% din valoarea creditului, iar restul de 20% va fi garantat cu terenul achiziționat.
Prin acest program se dorește o creștere cu 10% a producției interne. Prin actul normativ, practic, se crește procentul de garantare a creditelor acordate fermierilor, prin achiziția de teren agricol, de la 50% la 80%. Se propun măsuri de reducere a comisionului de garantare de la 3,8 la 2 și se extinde categoria potențialilor beneficiari atât în sectorul agricol, cât și în acvacultură.
Toate acestea au ca scop facilitarea accesului la credite și, implicit, asigurarea condițiilor pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României pentru agricultură și piscicultură.
În sectorul agricol primar există o nevoie acută de resurse financiare. Salut, astfel, conlucrarea dintre Guvern și sistemul
bancar din România, care oferă în momentul de față singura modalitate de susținere a fermierilor români.
Cu deosebită considerație, senator PSD de Ialomița, Marian Pavel.
Vă mulțumesc, domnule senator.
O invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Scântei Laura Iuliana.
Vă rog, doamna senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege senator,
Stimați colegi senatori,
Declarația mea politică de astăzi are ca obiect ședința comună a guvernelor din România și Republica Moldova, stabilită pentru data de 23 martie 2017, la Piatra Neamț.
„Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru”, spunea în 2011 Majestatea Sa Regele Mihai, adresându-se Parlamentului reunit.
Pentru a doua oară de la instalarea sa, Guvernul Grindeanu-Dragnea dă o nouă palmă Iașiului și ieșenilor. Nu a fost suficientă alocarea pentru Iași a celui mai mic buget dintre bugetele pentru infrastructura județeană aprobate pentru cele șase județe ale Moldovei, nici refuzul de a acorda banii necesari pentru realizarea autostrăzii Târgu-Mureș– Iași–Ungheni sau pentru extinderea Aeroportului Internațional Iași cu linie cargo. Săptămâna aceasta, Guvernul, în data de 23 martie 2017, va organiza la Piatra Neamț ședința comună a guvernelor din România și Republica Moldova, în contextul marcării, pe 27 martie, a unirii din 1918 a Basarabiei cu România.
Lipsa de cultură istorică a Guvernului PSD ar fi fost, poate, salvată de existența în intențiile acestui Guvern a unor proiecte și soluții concrete pentru dezvoltarea Moldovei, dar, în lipsa unor bugete solide pentru dezvoltarea județelor din regiunea Moldovei, Guvernul Grindeanu-Dragnea se mulțumește să-și răsplătească liderii obedienți ai unor filiale PSD, cum este cea de la Neamț, cu ședințe de guvern care sfidează istoria și cetățenii.
Puțin probabil ca ieșenii, nemțenii și locuitorii din celelalte județe ale Moldovei să mai creadă că prin ceremonii și ședințe de partid deghizate în ședințe de guvern mai pot primi atenție și respect de la actualul Guvern. Cei 4,5 milioane de locuitori ai Moldovei sunt martori la neputința de a guverna a actualului Cabinet, la o lipsă de viziune și de proiecte pentru întreaga Moldovă.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
„Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie”, spunea Regele Mihai.
Pentru cei care mai au morală, credință și memorie, le reamintesc că, în martie 1917, Iașiul era, de aproape cinci luni, capitala României, iar oamenii politici ai vremii, cu adevărat iubitori de țară, precum I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri, Emanoil Porumbaru, președintele Senatului, ceilalți senatori și deputați înțeleseseră că venise timpul jertfelor supreme pentru realizarea unui ideal al tuturor românilor. La Iași, Senatul, întrunit acum o sută de ani, în aula Universității „Alexandru Ioan Cuza”, și Adunarea Deputaților, în sala Teatrului Național din Iași, aveau să adopte cele mai importante decizii politice pentru salvarea României din cumpăna războiului și pentru realizarea Marii Uniri din 1918.
Mulțumim, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian, din partea Grupului PSD.
Vă rog, domnule senator.
O pagină și jumătate. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice: „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În campania electorală, în care am candidat în numele Partidului Social Democrat, m-am întâlnit cu foarte mulți fermieri din județul Botoșani, care mi-au spus problemele lor și care mi-au cerut să-i reprezint cu adevărat dacă voi fi ales senator.
Cea mai spinoasă problemă pe care o aveau fermierii botoșăneni în acea perioadă era legată de acordarea subvențiilor agricole, care se achitau cu foarte mare întârziere. Unii dintre ei și-au pierdut banii cuveniți, iar alții și-au primit banii doar după nouă luni.
Din acest motiv, unii au renunțat la anumite lucrări, alții au vândut o parte din terenul agricol, alții au făcut credite, iar costurile de producție le-au crescut cu 10–15%, ca urmare a dobânzilor plătite. Aceștia au efectuat lucrări cu întârziere și, din acest motiv, agricultorii români au ajuns la sapă de lemn.
Cum să concurezi cu șanse egale cu fermierii europeni când tu trebuie să plătești dobânzi bancare pentru că statul tău, statul care ar trebui să te sprijine și să te protejeze, îți dă banii cu atâta întârziere? Cum să obții un preț competitiv în condițiile acestea?
De ce ne mirăm acum că piața noastră este invadată de produse de import inferioare ca valoare nutritivă, dar care sunt mai ieftine decât alimentele românești?
Evident că sunt mai ieftine, pentru că fermierii francezi sau germani își primesc subvențiile la timp și nu fac credite pentru a desfășura campaniile agricole. Deci evident că prețurile lor vor fi mai mici, iar România devine o piață atractivă de desfacere, pentru că ei pot fi mai competitivi față de fermierii români.
Iată de ce consider că ceea ce a făcut Guvernul Grindeanu în câteva săptămâni, în care a repus în funcție sistemul de plăți pentru subvenții, reprezintă o măsură de o importanță uriașă pentru agricultura românească. Astăzi, la această oră, peste 90% din fermierii români și-au primit subvențiile, iar restul le vor primi până la finele lunii, așa cum ne-am angajat în campania electorală. Anul trecut pe vremea aceasta, Guvernul tehnocrat, care, culmea!, era condus de un fost ministru al agriculturii, domnul Dacian Cioloș, nici măcar nu începuse demersurile pentru acordarea subvențiilor.
Felicitări, domnule senator!
O invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna vicelider Pațurcă Roxana Natalia.
Vă rog, doamna vicelider.
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația politică de astăzi subliniază importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol.
Doamnelor și domnilor senatori,
Un aport considerabil la dezvoltarea economică a țării, mai ales în zonele de câmpie, îl au fermierii români. Această clasă de persoane trebuie încurajată spre dezvoltare pentru a putea amplifica beneficiile pe care aceștia, prin activitatea lor, le oferă României.
Știm foarte bine că sectorul agricol reprezintă o linie de prioritate pentru PSD prin programele de ajutorare și motivație pe care urmează să le lansăm și, mai ales, prin respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat vizavi de fermieri.
În programul de guvernare există un întreg capitol dedicat agriculturii, pentru că ne dorim să oferim șanse egale agriculturilor români față de cei europeni, pentru că ne dorim dezvoltarea unui motor de creștere economică, pentru că suntem conștienți de potențialul acestui domeniu de a asigura locuri de muncă pentru tineri, de a produce hrană sănătoasă pentru români.
România, datorită activității din sectorul agricol, este privită ca un competitor destul de important în piața de desfacere europeană. În prezent exportăm aproximativ 80% din producție, din cauza insuficienței unui consum local.
Aceste date sunt de apreciat, dar în același timp trebuie să ne atragă atenția asupra faptului că nu reușim să păstrăm în țară producția proprie. Producția din România
înregistrează cifre semnificative, dar din tot ce înregistrăm poate doar o cantitate infimă este cea care rămâne pentru consumul propriu, după onorarea comenzilor din export. Cred că suntem destul de capabili astfel încât să reușim să acoperim consumul propriu, dar să și exportăm cantități importante, astfel încât să devenim un competitor major nu doar pe piața externă, ci și pe cea internă.
Toate aceste date ne îndreaptă atenția asupra deficienței înregistrate în balanța import-export și de aceea ne propunem, prin programul de guvernare, refacerea acestei balanțe, începând cu programe de susținere a produselor considerate deficitare. Este greu de înțeles motivul pentru care până acum nu s-au luat măsuri în legătură cu acest dezechilibru, această deficiență fiind semnalată de nenumărate ori de către oamenii de specialitate.
Vă mulțumesc, doamna senator.
O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului PSD.
Vă rog, doamna senator.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!
Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „«Balena albastră» care «înoată» prin România”.
Vreau ca astăzi să prezint în fața dumneavoastră un subiect la zi, un subiect extrem de arzător, legat de jocul morții, care începe să-i acapareze, pe lângă tinerii din mai multe state din fosta Federație Rusă, și pe cei din România.
Este vorba despre modelul unei calamități care poate lovi ca un flagel societatea actuală, care prezintă riscul de a cuprinde nu numai adolescenții, în fața cărora noi, adulții, indiferent de ocupație, de responsabilități, nu trebuie să devenim neputincioși.
Plecând de la subiectul legat de jocul „Balena albastră”, care ar putea fi numele unui basm de copii sau poate al unui roman, dar, din păcate, nici unul, nici altul, este doar numele unui joc sinistru, care, în majoritatea cazurilor, se încheie prin sinuciderea „câștigătorului”... De câteva săptămâni, din nefericire, și-a găsit adepți și la noi, în România, și vă supun atenției pericolele unor derapaje sociale pe care le poate genera un internet fără reguli.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Iată, în astfel de situații ne dovedim lipsa de control asupra spațiului virtual generat de internet și sunt de părere că a venit timpul să punem la punct o legislație care să asigure folosirea responsabilă a acestuia, care să îl includă mai ferm în categoria spațiului public, în care nu trebuie să fie permisă atingerea gravă a vieții sociale.
Copiii noștri care cad în capcana mentorilor de la „Balena albastră” se trezesc șantajați dacă vor să se smulgă din ghearele trimiterii spre sinucidere, fiind amenințați că, dacă vor să abandoneze jocul, familiile lor vor avea de suferit.
Am aflat astăzi de „Balena albastră”, dar mâine poate fi ceva mult mai grav dacă nu există reguli.
Este drept că internetul nu are limite, dar nu înseamnă că nu putem identifica soluții pentru a ne apăra copiii și societatea în ansamblul ei. Mă adresez dumneavoastră nu doar în calitate de senator, ci și de mamă și cu toții trebuie să ne gândim la copiii noștri. Deși nu e plăcut, dar vă rog să vă imaginați cum v-ați simți să vă vedeți copilul căzut într-o astfel de capcană.
Mulțumim și noi, doamna senator.
O invit la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela, din partea Grupului PSD.
Vă rog, doamna senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi va fi despre „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”.
Auzim prea adesea falși profeți foarte interesați și ecourile lor inconștiente, care tot repetă: Uniunea Europeană și-a făcut datoria, Uniunea poate să moară.
Nu împărtășesc acest punct de vedere.
Pe 25 martie se împlinesc 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, unul dintre tratatele fondatoare ale Uniunii Europene, așa cum este ea astăzi. Am ajuns, cum s-ar spune, la vârsta înțelepciunii, a înțelegerii trecutului și a proiectării viitorului. Din păcate, nu dovedim totdeauna această înțelepciune.
Prea adesea guvernele statelor membre și chiar marile partide europene au un dublu discurs. În țările lor afirmă că tot ce se face bun vine de la ele și tot ce se face rău vine de la Bruxelles, uitând să spună cine decide la Bruxelles, guvernele noastre fiind principalul decident la nivel european, pentru că ele constituie și decid în Consiliul Uniunii Europene, iar partidele alcătuiesc majoritatea parlamentară în Parlamentul European. Adesea se declară proeuropene așa cum sunt misoginii, care se apără de acuze spunând că ei iubesc femeile, în timp ce le exclud de la decizie și adesea le lovesc. În cazul acesta, cetățenii sunt femeile.
Evaluarea de 60 de ani ar trebui să arate ce a fost bine și ce s-a pierdut pe parcurs. Or, multe lucruri s-au pierdut pe parcurs, mai ales memoria.
Intențiile declarate ale fondatorilor au fost ca Uniunea să fie..., la acel moment..., să fie doar o primă etapă spre o federație europeană, care să ducă în final la o Europă politică, la o Europă a popoarelor, nu a băncilor, care să adauge pieței comune o politică economică și de coeziune, o politică socială și de apărare comune, cu valori comune și împărtășite, cu instituții comune și democratice.
E adevărat că s-ar putea să tragem concluzia că metoda pas cu pas pe care au imaginat-o Schuman și Monnet nu mai este astăzi utilă. UE nu mai este un drum, nu mai poți face încă 10 km, cum facem noi la autostrăzi. Uniunea Europeană este o construcție. Din cauza gradului mare de integrare, ne trebuie un proiect și un calendar de parcurgere, pentru că altfel, tot adăugând când câte o cărămidă, când câte o cameră, ba într-o parte, ba în alta, fără să întărim temelia, s-ar putea ca respectiva construcție să facă implozie cu adevărat.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Doamnelor și domnilor,
Nemaifiind în sală colegi care doresc să susțină declarațiile politice, închidem aici prima parte a programului nostru de lucru pe ziua de astăzi.
Doresc doar să menționez faptul că sunt colegi care au depus declarații la secretariat, care vor rămâne înregistrate în scris. Este vorba de:
– domnul senator Bodog Florian Dorel, de la PSD, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Butunoi Ionel Daniel, domnul senator Oprea Radu Ștefan, tot de la PSD;
– iar de la PNL, domnul senator Șoptică Costel, domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Caracota Iancu, domnul senator Nicoară Marius Petre și domnul senator Țapu-Nazare Eugen.
Aceștia sunt colegii care au depus declarațiile în scris. Încheiem aici prima parte a ședinței. Reluăm activitatea la 10.30.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 21 martie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Ioan Iustin Talpoș.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 90, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită și o aveți în mape.
Sunt comentarii vizavi de ordinea de zi de astăzi? Dacă nu,
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
Programul de lucru pentru această zi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente. Dacă vizavi de programul de lucru aveți comentarii? Dacă nu aveți,
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 27 martie – 1 aprilie 2017.
Pentru această perioadă, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:
– luni, 27 martie 2017: 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;
– marți, 28 martie 2017: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;
– miercuri, 29 martie, joi, 30 martie 2017 – lucrări în comisii permanente;
– vineri, 31 martie, sâmbătă, 1 aprilie – activități în circumscripțiile electorale. Intervenții vizavi de acest program?
Dacă nu sunt,
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.
1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 87/217/CEE a Consiliului, a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (UE) nr. 1.257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a Directivei 86/278/CEE a Consiliului și a Directivei 94/63/CE a Consiliului în ceea ce privește normele procedurale în domeniul raportării cu privire la mediu și de abrogare a Directivei 91/692/CEE a Consiliului – COM(2016) 789 final.
Doamna președinte a comisiei, Gabi Crețu. Microfonul 7.
Vă rog, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în temeiul Protocolului nr. 2 al Tratatului de la Lisabona, pentru raport cu privire la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 217/1987 a Consiliului, a directivelor 87/2003, 31/2009, a Regulamentului nr. 1.257/2013, a directivelor 278/1986, 63/94 și 692/1991, prin această propunere cu nr. 789 final.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost colegul, domnul senator Allen Coliban.
La lucrările comisiei din data de 8 martie 2017 au participat și reprezentanți de la Ministerul Mediului.
Au fost analizate punctele de vedere exprimate de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Mediului și fișele de sinteză realizate de serviciile Senatului.
Propunerea de decizie are ca scop o simplificare legislativă prin abrogarea unor prevederi de raportare care au devenit caduce. Ele sunt, așa cum ați observat, că nu întâmplător am pronunțat anii documentelor supuse modificării, încă dinainte de Tratatul de înființare a Uniunii Europene, dar care continuă să fie oficial în vigoare, deși efectele lor juridice au fost de mult epuizate. Ele afectează mai multe sectoare ale politicii de mediu din Uniunea Europeană: deșeurile, politicile climatice, emisiile de gaze cu efect de seră, controlul asupra riscului de accidente majore și apa.
Eliminarea actelor care nu mai sunt aplicabile sau relevante va permite o prezentare mai accesibilă și o consultare mai eficientă și mai rapidă a instrumentelor care facilitează accesul la legislația Uniunii Europene în vigoare.
În urma examinării, membrii Comisiei pentru afaceri europene constată că propunerea de decizie respectă principiul subsidiarității și al proporționalității și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea prezentului raport la COM 789 final pe 2016.
Comisia pentru afaceri europene deci supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre, în conformitate cu art. 34 din Regulamentul Senatului, aprobat în 2015, cu modificările și completările sale ulterioare. Mulțumesc.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
## Mulțumesc, doamnă președinte. Sunt intervenții?
Nu avem intervenții.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
La punctul 2 avem Proiect de hotărâre cu privire la Proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012 și (UE) nr. 2015/2.365 – COM(2016) 856 final.
Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna președinte Gabi Crețu. Aveți cuvântul, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum am prezentat și anterior, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru raport în temeiul Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona.
Trebuie să explic, pentru că avem foarte mulți colegi, de ce precizez totdeauna în virtutea cărui protocol.
Rolul parlamentelor naționale în Tratatul de la Lisabona este prevăzut într-un articol 12, în mod special, și în protocoalele nr. 1 și 2. Protocolul nr. 1 stabilește dialogul politic, Protocolul nr. 2 – dreptul parlamentelor naționale de a face controlul de subsidiaritate și proporționalitate. Deci de fiecare dată când spun că e vorba de Protocolul nr. 2 înseamnă că noi supunem un document, o propunere de legislație europeană – atenție, deci un document legislativ, nu orice document –, o propunere de legislație europeană examinării în vederea stabilirii dacă nivelul european este cel competent pentru a legifera sau nivelul național poate este cel competent pentru a legifera și pentru a stabili dacă formula aleasă – directivă, regulament, decizie – este cea potrivită pentru domeniul luat în considerare.
Deci în acest caz ne aflăm într-o procedură de verificare a subsidiarității și proporționalității unei propuneri legislative, și anume e vorba de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru privind redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a regulamentelor nr. 1.095/2010, 648/2012, 2015..., pardon, scuzați!, 2.365/2015. Deci e vorba de COM(2016) 856 final, propunerea pe care o avem în examinare.
La lucrările comisiei din data de 15 martie 2017 au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Băncii Naționale a României.
Au fost analizate avizul, de asemenea, al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și fișa de sinteză furnizată de serviciile de afaceri europene ale Senatului.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:
– se consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității;
Mulțumesc, doamnă președinte.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Sunt intervenții? Doamna senator, microfonul central. Doamna senator Gabi Crețu.
## **Doamna Gabriela Crețu:**
## Stimați colegi,
Permiteți-mi să vă explic mai pe românește, pentru că este un element extrem de tehnic, întrucât am fost și raportor pe acest document.
Documentul face parte din reglementările europene care urmăresc să tragă concluziile și să adopte măsurile de pe urma crizei financiar-bancare din anii 2008–2009, astfel încât să repete..., să prevină, mă iertați, repetarea crizei cu aceeași amploare și, mai ales, să prevină costurile publice pe care asemenea crize le generează, pentru că, din cauza efectelor sistemice pe care le au, statele se simt obligate totdeauna să salveze din bani publici asemenea instituții aflate în dificultate.
Așa cum vă amintiți, data trecută am discutat pachetul privind cerințele de capital și redresarea și rezoluția băncilor, sistemului bancar. E vorba despre un pachet format din două regulamente și două directive, care a fost elaborat în 2013 și este supus modificării în acest moment pentru ameliorare.
Acum, cu acest regulament intrăm în altă zonă. E vorba de casele de compensații, de intermediarii de pe piețele financiare, care au un cu totul alt specific decât băncile, pentru că operează cu un cu totul alt tip de valori – valori mobiliare. E vorba însă și de foarte multe operațiuni pe care le numim noi speculative, la termen, option, așa-numitele „operațiuni futures”. La nivel global, actualmente sunt tranzacționate pe puțin 500 de miliarde de euro pe asemenea titluri. Intrarea în dificultate a unui asemenea intermediar poate să genereze efecte în lanț, pentru că au un caracter transfrontalier foarte puternic. Și nu e vorba doar de Uniunea Europeană. Cele 17 contrapărți centrale, denumire generică care există în Uniunea Europeană, tranzacționează peste 50% din ansamblul tranzacțiilor globale.
Este o piață perfectă, la care prețul imediat fluctuează – foarte apropiată de piața perfectă –, pentru că e vorba de bani și titluri mobiliare, e vorba de titluri la purtător, pe care nu le putem controla altfel, că nu știm ale cui sunt și încă nu am ajuns la faza în care să facem un fel de cadastru al titlurilor globale, care este cea mai nouă propunere pentru a controla excesele pieței financiare. Noi nu avem nici cadastrul pământului până la acest moment.
Vot · Amânat
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc, doamnă senator.
Mai sunt intervenții?
Dacă nu mai sunt intervenții, vă
Vot · approved
Declarații politice prezentate de senatorii: – Ioan Stan (PSD) – declarație politică având ca temă aspecte privind condițiile de muncă și de viață ale românilor din Italia; – Doina Elena Federovici (PSD) – declarație politică având ca titlu „Sustenabilitatea economică a programului de guvernare”; – Viorel Ilie (ALDE) – declarație politică cu titlul „Anomalii privind modul de abordare a răspunderii aleșilor în administrația publică locală”; – Viorel Salan (PSD) – declarație politică intitulată „Poliția și Jandarmeria – pilonii stabilității interne și siguranței cetățeanului”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Principiul separației și echilibrului puterilor în stat, reafirmat prin deciziile Curții Constituționale a României”; – Eleonora Carmen Hărău (PNL) – declarație politică având ca temă necesitatea adoptării unei legi corecte și sustenabile a salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar; – Remus Mihai Goțiu (USR) – declarație politică având ca titlu „Salvați pădurile de la Certej! Și semnificația unui acord istoric”; – Marian Pavel (PSD) – declarație politică cu titlul „Măsuri guvernamentale de protejare a capitalului agricol autohton”; – Laura Iuliana Scântei (PNL) – declarație politică referitoare la organizarea la Piatra Neamț, în data de 23 martie 2017, a ședinței comune a guvernelor din România și Republica Moldova; – Lucian Trufin (PSD) – declarație politică având ca titlu „90% din subvențiile agricole la nivel național pentru anul 2016 au fost achitate în conturile fermierilor noștri”; – Roxana Natalia Pațurcă (PSD) – declarație politică având ca temă importanța și necesitatea investițiilor în sectorul agricol; – Emilia Arcan (PSD) – declarație politică având ca titlu „«Balena albastră» care «înoată» prin România”; – Gabriela Crețu (PSD) – declarație politică intitulată „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”
Vă informez că mâine, la ora 11.00, avem plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului și, întrucât ordinea de zi a fost epuizată, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 21 martie 2017.
Vă mulțumesc.
## _Ședința s-a încheiat la ora 11.10._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#89846„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|944596]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/30.III.2017 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei
Cu siguranță, îmi veți spune că alți investitori și-au închis afacerile în România. Da, am auzit și eu aceste știri, însă toate, absolut toate se refereau la industria de lohn, care se bazează pe exploatarea la maximum a muncitorilor români și pe externalizarea profitului către firma-mamă. Provin dintr-o zonă în care acest tip de industrie este foarte răspândit, iar eu îmi doresc ca în Botoșani să începem să avem afaceri cu valoare adăugată mare, cu salarii decente pentru salariați.
Revenind însă la prognozele pesimiste invocate de opoziție, vă mai dau un indicator – intenția antreprenorilor de a face noi angajări. Studiul ManpowerGroup ne arată că circa unul din trei antreprenori din antreprenorii intervievați intenționează să facă angajări în trimestrul următor, fiind pentru prima oară în ultimii nouă ani când se înregistrează o creștere a optimismului angajatorilor în toate regiunile țării și în toate cele 10 mari sectoare de activitate.
Da, veți spune, dar cei de la FMI nu cred în aceste date economice reale și prevestesc că programul de guvernare propus de PSD va produce mari dezechilibre economice, ce vor conduce la un deficit de 3,7% pentru acest an. Pentru cei care invocă acest argument, aș vrea să vă reamintesc prognozele FMI pe ultimii patru ani privind creșterea economică a României. Toate au fost greșite și toate au indicat valori mai mici decât în realitate. Marja de eroare a fost de circa un punct procentual, ceea ce în termeni economici este extrem de mult.
Iată prognozele FMI și cifrele reale. În 2013, creșterea economică prognozată de FMI – 2,5%, în timp ce creșterea reală realizată a fost de 3,5%, într-un an în care au avut loc majorări de pensii și salarii la fel ca în anul 2017. În 2014, prognoza FMI – 2,2%, creșterea economică realizată a fost de 3,1%. În 2015, prognoza FMI – 2,5%, creșterea economică realizată – 3,9%. Adică cu 1,4 puncte procentuale mai mult. În 2016, prognoză FMI – 3,9%, creșterea economică reală – 4,8%. Așadar vă recomand să privim cu rezerve atunci când Fondul Monetar Internațional spune că va fi mai rău decât anticipam noi.
Vă mai dau un singur exemplu. În anul 2015, când Guvernul PSD a redus CAS la angajator și a diminuat TVA la alimente, și atunci FMI ne spunea că vor avea loc dezechilibre majore. Și atunci FMI estima venituri mai mici la buget, manifestându-și îngrijorarea că majorările de salarii și pensii decise în anii anteriori nu vor mai putea fi susținute. În acel an, veniturile estimate de FMI și trecute ca atare în buget au fost cu 11 miliarde de lei mai mici decât cele care au fost realizate. 11 miliarde înseamnă circa 1,5% din produsul intern brut, iar această estimare eronată ne-a costat foarte mult, pentru că veniturile suplimentare realizate nu erau bugetate și, din acest motiv, spre finalul anului, aveam excedent bugetar. Prin urmare, pentru că estimarea FMI a fost greșită, 11 miliarde de lei au stat pe loc și nu au putut fi reintroduse în economie pentru a dinamiza creșterea și dezvoltarea economică a României.
Așadar vă recomand să priviți cu multă reținere ceea ce spune Fondul Monetar Internațional. Mai bine să ne uităm la cifrele economice reale: creșterea producției industriale cu 5,8%, după ce în 2016 aveam minus 1,8%, creșterea cifrei de afaceri din industrie cu 9,1%, creșterea salariului mediu net pe economie cu 18%. Deci iată că toate categoriile de angajați încep să simtă creșteri salariale, nu doar cei din sectorul public. Și vorbim de luna ianuarie, când încă nu intrase în vigoare creșterea salariului minim pe economie. Creșterea numărului de contracte de muncă – plus 44.000.
Subliniez încă o dată, toate acestea sunt date economice reale, nu estimări, nu prognoze. Deci, dacă vrem să vorbim despre sustenabilitatea programului de guvernare, cred că de aici ar trebui să începem.
Așadar, stimați colegi, în calitate de senatori, este important să adoptăm cât mai repede, în comisii și apoi în plen, toate proiectele inițiate de Guvern sau de Parlament care contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă. Vă mulțumesc.
Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.
Este un abuz de drept să fie cercetat penal politicianul ales, ordonator de credite, președinte de CJ sau primarul, cât timp actele la care se face referire sunt în vigoare și prezumate ca legale, semnate de secretar, vizate de compartimentele de specialitate și controlate de legalitate de instituția prefectului. Sigur, fac excepție de la cele mai sus amintite situațiile flagrante care au ca scop comiterea de infracțiuni.
Am făcut analiza de mai sus deoarece sunt tot mai dese situațiile în care procurorii acuză și cercetează demnitarii aleși locali cât timp actele semnate pentru care sunt acuzați sunt în vigoare și prezumate ca fiind legale.
Legea alegerilor locale nu impune ca aleșii locali, primari sau președinți de CJ, să aibă o anume profesie și specializare, cum ar fi juriști sau economiști.
Semnătura pe care o dă ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale este semnătura care învestește cu autoritatea reprezentantului comunității locale sau județene. Semnătura acestuia nu este semnătură de legalitate, ci este semnătura de autoritate publică locală, în numele comunității locale, ca persoană juridică. Semnătura de legalitate o dă secretarul, împreună cu șeful CFP sau arhitectul-șef.
Doar dacă împotriva refuzului de viză de legalitate sau a refuzului de viză de CFP ordonatorul principal de credite, primarul sau președintele de CJ, deși sesizat în scris că actul nu este legal, ar semna totuși singur actul administrativ, doar atunci el ar răspunde juridic în mod direct și personal chiar înaintea anulării de către instanță a actelor respective. Am făcut aceste precizări pentru a fi aduse la cunoștința Guvernului, a prim-ministrului, a ministrului justiției și a ministrului administrației și internelor, cu scopul de a găsi formula juridică prin care să se precizeze legislativ aceste responsabilități juridice menționate anterior.
Rog secretariatul Biroului permanent al Senatului să comunice această declarație politică Guvernului.
Viorel Ilie, sunt senator ALDE de Bacău. Vă mulțumesc.
La rândul lor, în județul Hunedoara jandarmii au executat 9.431 de misiuni de menținere a ordinii publice, în creștere cu 42,5% față de anul precedent. Din acestea, 2.703 au fost patrule mixte polițiști-jandarmi. Numărul patrulelor mixte a fost cu 115% mai mare față de anul precedent.
Aplicarea conceptului de patrule mixte poliție-jandarmerie, concomitent cu utilizarea patrulelor independente de jandarmi în sistem integrat, a avut un rol important în creșterea gradului de siguranță a cetățenilor. Astfel, în 2016 a continuat scăderea infracționalității stradale, față de anul precedent, cu 19,45%.
O colaborare și mai strânsă între cele două structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, dar și cu autoritățile locale din teritoriu, va duce cu certitudine la creșterea în continuare a siguranței cetățeanului și va reduce vulnerabilitățile pe care acesta le resimte individual sau împreună cu familia. Sunt convins că reorganizarea și modernizarea în continuare a celor două instituții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor continua.
Programul actualului Guvern, așa cum a fost prezentat la învestirea sa, prevede, printre altele, alocarea de fonduri substanțiale pentru dotarea tehnică. Se are în vedere, de asemenea, punerea în aplicare a celor mai eficiente forme de pregătire de specialitate. Toate acestea pentru a oferi poliției și jandarmeriei o prezență nu numai vizibilă, dar și eficientă în viața de zi cu zi a cetățenilor.
La ceas aniversar, țin să le mulțumesc polițiștilor și jandarmilor pentru atitudinea responsabilă, devotamentul, dăruirea cu care își onorează statutul și pe care le-au manifestat mereu.
De asemenea, doresc să le transmit tot respectul și toată considerația, fiind totodată convins că vor fi și de acum încolo prezenți la datorie, pentru a asigura ordinea și liniștea publică, pentru a aplica legea cu fermitate și intransigență, în litera și în spiritul ei.
Viorel Salan, senator PSD de Hunedoara. Vă mulțumesc.
Viața socială și statele democratice, în general, se bazează pe ideea de echilibru: echilibru între puteri, între partidele politice, între patronat și sindicate, între autoritatea publică și drepturile omului. Rațiunea care stă la baza echilibrului social este împiedicarea manifestării hegemoniei unei puteri constituționale în detrimentul celorlalte, dar și evitarea încălcării ordinii constituționale stabilite prin voința națiunii.
Separația puterilor în stat rămâne panaceul de la care se așteaptă armonia activităților etatice, afirmarea democrației liberale și protecția individului într-un stat de drept. Nimeni nu poate exercita întreaga putere, nimeni nu poate pretinde că deține adevărul absolut. Astfel, oricât de înverșunate ar fi forțele politice într-o societate democratică, acestea nu pot fi decât adversari asociați în vederea realizării obiectivului fundamental al oricărei democrații – binele comun.
Delegarea legislativă nu este o negare a rolului constituțional și a puterii legislative a Parlamentului, nici o dezînvestire
temporară a acestuia de competența exclusivă de a adopta legi. Înainte de a fi o formulă juridică cu modalități și norme procedurale de înfăptuire, delegarea legislativă este o soluție politică în fond, pe care Guvernul o pune în aplicare în temeiul unei legi a Parlamentului și cu sprijinul unei majorități parlamentare care îl susține. Împuternicirea Executivului cu atributul de a legifera a fost determinată de necesitatea adoptării rapide a unor măsuri legislative pentru rezolvarea unor probleme acute.
Delegarea legislativă a fost definită ca o modalitate de conlucrare între Parlament și Guvern, în virtutea principiului separației și al colaborării puterilor în stat, în temeiul căruia Guvernul este învestit cu exercitarea, în anumite condiții, a unei funcții legislative.
Constituția a instituit, prin art. 115 alin. (1) și (3), competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare.
Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive, deoarece prin emiterea de ordonanțe Guvernul duce la îndeplinire legea de abilitare, cu specificul pe care-l implică o asemenea lege în ce privește aprecierea limitelor abilitării acordate.
Transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar.
Prin legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, Parlamentul nu numai că-și păstrează funcția legislativă și rolul constituțional, dar își asumă o răspundere directă în fața națiunii pentru acceptarea solicitărilor Guvernului.
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul Grindeanu, prin emiterea ordonanțelor de urgență, nu a încălcat nicio dispoziție constituțională, fapt constatat și de instanța de contencios constituțional. În virtutea calității lor de acte de reglementare primară, deci echivalente legii, ordonanțele de urgență sunt supuse controlului de constituționalitate, prevăzut de art. 146 lit. d) din Constituție.
Având în vedere aceste aspecte, în temeiul dispozițiilor constituționale și legale care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pot face obiectul controlului de legalitate a posteriori, pe calea invocării unei excepții de neconstituționalitate, o ordonanță în ansamblul său ori doar anumite dispoziții din aceasta.
Controlul vizează aspecte de constituționalitate extrinsecă, și anume procedura de adoptare a actului, și aspecte de constituționalitate intrinsecă, respectiv conținutul normativ al actului. Cu alte cuvinte, cercetarea aspectelor de legalitate a ordonanțelor simple sau de urgență ale Guvernului vizează exclusiv raportarea la Legea fundamentală, care consacră procedura de adoptare a acestui tip de act normativ, precum și drepturile și libertățile fundamentale pe care conținutul acestuia trebuie să le respecte.
Prin derapajele care au existat în ultimul timp și prin intruziunea unor autorități ale statului – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție – în sfera de competență exclusivă a altor autorități publice, în speță Guvernul României, s-au adus atingeri grave statului de drept.
Imixtiunea în deciziile de natură politică a fost sancționată dur de către Curtea Constituțională, care a statuat că niciun ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu regim de lege. A admite contrariul este, în opinia instanței constituționale, facilitarea posibilității intruziunii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării separației puterilor în stat. Exonerarea de răspundere pentru activitatea de legiferare este o garanție a exercitării mandatului față de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de parlamentar sau de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor ce-i revin potrivit Constituției și legilor.
Curtea a extins imunitatea către miniștri, care exercită putere de legiferare. Această imunitate care vizează actul decizional de legiferare este aplicabilă _mutatis mutandis_ și membrilor Guvernului, în activitatea lor de legiuitor delegat.
Doamnelor și domnilor senatori,
Miniștrii Guvernului trebuie trași la răspundere pentru acțiunile lor politice, iar aceasta reprezintă modalitatea democratică corectă de a asigura angajarea răspunderii lor în cadrul sistemului politic. Procedurile penale trebuie aplicate doar faptelor penale.
Acest fapt este întărit și de Comisia pentru democrație prin drept, de la Veneția, care a susținut că: „Atunci când se trage linia între răspunderea penală și cea politică trebuie să se țină seama și de particularitățile procedurii de luare a deciziilor politice și de jocul politic. Este important pentru o democrație ca miniștrii să aibă marjă de manevră pentru implementarea politicilor pentru care au fost aleși, cu o marjă largă de eroare, fără a fi amenințați de sancțiuni penale. Într-o democrație funcțională, miniștrii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor politice prin mijloace politice, nu recurgându-se la dreptul penal.”
Instituțiile statului român trebuie să aibă o colaborare loială, bazată pe principiul separației și echilibrului între puteri și cu unicul scop acela de a realiza binele comun al societății.
Parlamentul nu legiferează în numele său și pentru sine, ci în numele poporului și pentru popor, sub controlul poporului. Legiferarea este o împuternicire pe care națiunea i-a conferit-o.
Raporturile instituționale între participanții la viața publică trebuie să se desfășoare în forme civilizate, pentru a se asigura și pe această cale promovarea valorilor supreme consacrate și garantate în art. 1 din Legea fundamentală. Doamnelor și domnilor senatori,
Într-un stat de drept, nu separația puterilor înlătură posibilitatea apariției tiraniei, ci echilibrul și controlul reciproc al acestora descurajează tendințele excesului de putere și personalizarea acesteia dincolo de limitele formale ale Constituției.
A învăța democrația, a-i reanima, dacă este cu putință, crezurile, a-i purifica moravurile, a-i regla mișcările, a înlocui puțin câte puțin lipsa ei de experiență cu știința treburilor
publice, instinctele ei oarbe cu cunoașterea adevăratelor ei interese, a adapta guvernarea ei timpurilor și locurilor, a modifica această guvernare în funcție de împrejurări și de oameni, iată cele dintâi îndatoriri impuse în zilele noastre celor aflați la cârma societății.
Vă mulțumesc.
Senator Adrian Țuțuianu.
Ne-ar fi foarte util să avem totuși pentru discuții publice Legea salarizării unitare, care pare să fie o fata morgana de câțiva ani de zile. Și este un act normativ deosebit de necesar, stimați colegi.
Noi, românii, cei care trăim în viața reală, nu prea mai vrem să fim amăgiți și nici manipulați. De aceea dorim ca doamna ministru să se gândească la o lege a salarizării bugetarilor corectă, reală și sustenabilă și să precizeze și sursele de finanțare, pentru că altminteri modul acesta de comunicare aruncă în aer speranțele românilor.
Acum, dacă este să te referi ca politician și să faci caz de engleza Domniei Sale, de la ONU, este un lucru neserios. Până la urmă, dovedește o încredere prea accentuată în sine și o supraevaluare a posibilităților Domniei Sale din punctul de vedere al cunoașterii limbii engleze. Dar a se supraevalua în calitate de ministru și mai ales a fi supraevaluată de cei care au numit-o și o susțin acolo, asta este într-adevăr o problemă politică, la care cred că suntem datori să reflectăm cu toții, Domnia Sa și mai ales politicienii din arcul guvernamental.
Vă mulțumesc frumos.
## Stimate colege și colegi,
165 de hectare de pădure valorificată sustenabil ar asigura o parte importantă a veniturilor comunității locale pe alte zeci și sute de ani. Cele 165 de hectare de pădure de la Certej, care ar urma să fie rase, au redus și ar reduce considerabil în continuare efectele bolilor respiratorii ale locuitorilor din Deva, Simeria, Orăștie, Geoagiu, Hunedoara, Ilia, Brad, Certeju de Sus, Băița, Vețel, Mintia, Șoimuș și alte comune din zona oricum grav afectată de poluarea Combinatului de la Mintia și a Fabricii de ciment de la Chișcădaga. Și aici, pe de o parte, vorbim de sănătatea oamenilor, pe de altă parte, de cheltuieli de la bugetul de sănătate, pe care toate firmele private le lasă în sarcina bugetelor publice pe zeci și, uneori, chiar sute de ani. Asta, pentru a nu mai vorbi de cât de căutate vor mai fi produsele agrozootehnice și oferta turistică pe zeci de kilometri în jurul haldelor de steril, rocă, cianuri și alte mizerii toxice care vor lua locul sutelor de hectare de pădure.
Tot în aceste zile și săptămâni se încearcă un atac la adresa Ordonanței nr. 51/2016, cea care a instituit, la sfârșitul anului trecut, amenzi și alte măsuri stricte împotriva tăierilor ilegale de lemn din pădurile României. Fără alerta dată de parlamentarii USR și mobilizarea partenerilor noștri din societatea civilă, Ordonanța nr. 51/2016, care și-a dovedit o eficiență majoră în stoparea furturilor de lemne în ultimele luni, risca – și riscă în continuare – să fie abrogată, urmând să așteptăm alte Paști și copite de cai roz pentru o legiferare asemănătoare.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Faptul că în săptămâna în care am votat cu o largă majoritate ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice încă mai există discuții și controverse publice și parlamentare în privința unor subiecte precum cele prezentate anterior dovedește cât de puțin înțelegem din ce am votat.
Dacă chiar vrem să lăsăm copiilor și nepoților noștri o lume cât de cât respirabilă, nu mai avem timp de jumătăți de măsură, nici de discuții ori controverse și cu atât mai puțin de continuarea unor politici de exploatare a resurselor care s-au dovedit catastrofale pe termen mediu și lung pentru comunitățile locale, pentru economiile naționale și, în cele din urmă, la scară mondială. Iertată să-mi fie supărarea, dar nu mă mai pot abține: chiar trăim în Epoca de Piatră?
Cât de proști, tâmpiți, avari sau tâlhari sunt cei care nu sunt în stare să învețe din greșelile altora și vor să le repete, greșeli care ne-au adus pe toți pe marginea prăpastiei?!
Stimate colege și stimați colegi,
Motivarea Acordului de la Paris, pe care l-am și l-ați adoptat, arată cât se poate de clar că trebuie să ne așteptăm la schimbări majore în economie și în modul în care dorim să ne dezvoltăm sustenabil – sau nu – pe termen mediu și lung. În același timp, nu trebuie însă să ne speriem. Dacă suntem inteligenți, mediul și protejarea mediului pot reprezenta o oportunitate pentru economia globală, europeană și, implicit, economia României.
Precum întreaga omenire, suntem la o cotitură – la o cotitură în care trebuie să decidem nu doar pentru noi, ci pentru multe generații de acum înainte. De fiecare dintre noi, nu doar de „frații mai mari”, depinde viitorul oamenilor, în general, și al nostru aici, în România, în particular. E opțiunea noastră dacă vom lăsa copiilor și nepoților noștri halde cu steril, iazuri cu cianură, munți de gunoaie și deșeuri toxice ori păduri verzi, ape cristaline și șansa unei vieți sănătoase și fericite.
Suntem generația care nu mai are nicio scuză că n-am ști și nu am cunoaște efectele acțiunilor noastre. Suntem generația căreia i se va mulțumi ori care va fi blestemată pentru deciziile luate.
Eu am ales. Dumneavoastră?
Mulțumesc.
Tot la Iași, în urma Proclamației Regelui Ferdinand din 23 martie 1917 – o coincidență nefericită cu 23 martie 2017 –, acesta promitea pământ țăranilor și „o mai largă participare la trebile Statului”. Parlamentul avea să adopte la Iași primele legi reformatoare ale țării: Legea agrară și Legea electorală.
Tot la Iași, în 8 iunie 1917, în urma unei mari manifestații în Piața Unirii, la care au participat alături de deputați și senatori, voluntarii ardeleni și bucovineni au depus jurământul de fidelitate pentru țară în prezența regelui, iar un ziar al vremii spunea: „Unirea Ardealului și Bucovinei cu Țara s-a făcut la Iași.”
Un an mai târziu, Guvernul României, aflat în plin proces de negociere a păcii cu Puterile Centrale, a susținut puternic liderii basarabeni să pregătească actul unirii cu România pentru a salva Basarabia de la dezmembrare, iar la 27 martie 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. Iar până la 1 decembrie 1918 România avea să se întregească cu Bucovina și Transilvania.
Decizia actualului Guvern de a organiza ședința comună a guvernelor din România și Republica Moldova în orice alt oraș decât Iași în acest an, mai cu seamă în anul în care aniversăm Centenarul „Iași – Capitala Regatului României”, arată cât de mici sunt unii politicieni ai timpurilor noastre, care nu pot depăși animozitățile din propriul partid, care sunt în stare să șteargă cu buretele istoria unui popor și să trateze un oraș regal ca Iașiul precum o filială de partid.
Iașiul pare pierdut, poate, în propria istorie, având în fruntea administrației județene oameni fără coloană vertebrală, cu o voce politică la fel de influentă și sonoră ca lătratul unui pudel și incapabili să convingă propriul Guvern să țină la Iași o ședință comună aniversară a românilor din stânga și din dreapta Prutului, incapabili să apere o istorie și onoarea unui oraș, darămite să-l ducă pe un drum al dezvoltării.
Ați vrut să crucificați un primar pentru orgoliu prea mult și prea puțin pentru merite locale. Iașiul și ieșenii însă vor plăti din nou cu propriul obraz un cinism al guvernanților PSD, interese meschine și înguste de partid și lașitatea unor bărbați așa-zis politici, pentru care disprețul față de propriii cetățeni este singura politică de stat.
Nu întâmplător am invocat în cuprinsul acestei declarații câteva rânduri din discursul Majestății Sale Regele Mihai. Avem nevoie, Iașiul și ieșenii, de o alinare în fața lipsei de respect arătate zilele acestea de Guvernul GrindeanuDragnea și de o speranță că Iașiul rămâne, așa cum spunea Nicolae Iorga, „o capitală a rezistenței până la capăt”.
## Dragi colegi,
Vă reamintesc și dumneavoastră, „politica este o sabie cu două tăișuri”, spunea Regele Mihai. Politica garantează democrația și libertățile doar dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă să aducă prejudicii cetățeanului dacă este aplicată în disprețul intereselor acestuia, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor statului. Dacă România a mers
mai departe, s-a întâmplat doar datorită idealurilor unor oameni politici ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.
Un singur mesaj. Și ultimul.
Se cuvine să rezistăm și să pregătim viitorul, doar uniți între noi și cu vecinii de la Neamț, de la Suceava, de la Botoșani, de la Bacău, cu vecinii și frații noștri de dincolo de Prut, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.
„Rezist!” este mesajul ieșenilor pentru respectarea de către Guvernul României a istoriei, a identității, a demnității orașului lor, Iași.
Iulia Scântei, senator al Circumscripției nr. 24 – Iași. Vă mulțumesc.
Iată care este, stimați colegi, diferența dintre un guvern politic și unul tehnocrat. Iată care este diferența dintre un guvern care poartă pe umeri răspunderea politică angajată în schimbul votului primit și un guvern care nu răspunde în fața nimănui, pentru că membrii săi nu au trecut prin testul de foc al unei campanii electorale.
Îl felicit pe domnul ministru Petre Daea și vă spun că aceleași cuvinte de mulțumire le-au avut toți fermierii români cu care am discutat în această perioadă.
Chiar a făcut un lucru deosebit, care le acordă o șansă agricultorilor noștri în competiția cu cei europeni. Avem o șansă în plus ca în farfuriile noastre, pe masa noastră să ajungă hrană românească sănătoasă, așa cum era pe vremea părinților și bunicilor noștri.
Vă mulțumesc.
Senator Lucian Trufin... O pagină și jumătate.
Toate măsurile pe care programul de guvernare le propune sunt sustenabile și foarte bine formulate, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor ambițioși.
Susțin demersurile dedicate agriculturii, pentru că știu că vor exista și fermieri călărășeni care vor profita de toate aceste pârghii pentru a ajuta cu adevărat România.
Îmi doresc cu adevărat să încurajăm autenticitatea și identitatea românească, pentru că și noi putem să le oferim copiilor noștri, părinților, bunicilor sau prietenilor gustul autentic al legumelor și fructelor românești, proaspete și naturale. Cred cu tărie în relansarea agriculturii românești și că putem ajunge la nivel de performanță în aceste domeniu.
Județul Călărași este unul dintre principalele centre urbane din Câmpia Bărăganului și, fiind un județ de câmpie, principala activitate economică o reprezintă agricultura.
În prezent, în acest județ există peste 400.000 de hectare de teren agricol și din cultivarea acestui teren s-a înregistrat în anul 2016 o producție ce ar putea cu ușurință a fi catalogată ca fiind suficientă pentru necesarul țării.
Reprezintă un real avantaj pentru acest județ atragerea de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii și implementarea diferitelor proiecte pentru agricultură, pe care Guvernul a început deja să le promoveze prin măsurile adoptate, și refuz să cred că nu există posibilitatea ca noi să reușim să dezvoltăm acest sector economic important, astfel încât să eliminăm acest deficit de consum.
Pe lângă faptul că avem fermieri ce ar putea ajuta la relansarea agriculturii românești, oameni care muncesc în acest domeniu cu pasiune și grijă, în județul Călărași există și un adevărat stâlp al cercetării agricole, reprezentat de Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, institut care are rezultate impresionante, realizând de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale; acest institut pe care îl avem la îndemână, însă nu-l putem valorifica din cauza investițiilor necesare pentru ca această facilitate să atingă performanța.
O altă problemă din sectorul agricol, problemă existentă și în județul Călărași, este legată de sistemul de irigații, aproape inexistent.
Din păcate, anual se irigă din ce în ce mai puțin, din diverse cauze, precum lipsa racordării la rețeaua electrică, astfel având stații de pompare nefuncționale, sau din cauza infrastructurii nefuncționale din cauza canalelor colmatate cu resturi vegetale. De asemenea, există cel puțin două organizații desființate în județ. Pe lângă toate aceste motive, se adaugă și faptul că există costuri foarte ridicate ale energiei electrice necesare pompării apei din Dunăre către stațiile de pompare și mai departe către beneficiari.
Astfel, s-a ajuns în prezent în județul Călărași, județ cu potențial agricol enorm datorită poziției în Bărăgan, să se irige doar 10% din suprafața agricolă. Consider că fără sprijin financiar din partea statului român, prin intermediul bugetului de stat și al fondurilor europene, situația infrastructurii sistemului de irigații nu va fi îmbunătățită și suprafețele irigate vor rămâne în continuare nesemnificative. Aceste investiții sunt imperios necesare pentru ca activitatea agricolă să aibă continuitate, valoarea investițiilor fiind prea mare pentru a fi acoperită de către fermieri.
Știu că există în programul de guvernare măsuri pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații, măsuri programate începând cu anul 2017, dar aș dori să atrag atenția asupra urgentării acestor măsuri, dat fiind faptul că agricultorii și-au început activitatea și suntem datori să le ușurăm munca.
Laud inițiativa Guvernului de a oferi posibilitatea cumpărării terenurilor agricole cu credite garantate de stat, dar lipsa sistemelor de irigații îngreunează productivitatea în acest caz.
Mă voi implica personal în promovarea și prezentarea proiectelor Guvernului către fermierii călărășeni. Și mi-aș dori ca și colegii mei să identifice zone cu potențial pe care am putea să le exploatăm pentru creșterea nivelului de trai, pentru păstrarea identității românești și pentru a promova într-adevăr bogățiile pe care România ni le oferă.
Pațurcă Roxana, Circumscripția nr. 12 – Călărași.
Avantajele aduse de noul model de comunicare cu mijloacele internetului sunt certe, dar trebuie să ne punem serios întrebarea: ce trebuie să facem pentru a nu se expune unor riscuri atât de mari?
Îmi doresc ca internetul să fie un loc sigur, în care responsabilitatea să fie asumată și chiar impusă, pentru a nu ajunge să constatăm că somnul rațiunii naște monștri.
Sper să depășim repede, ușor și fără victime această etapă a „Balenei albastre” care „înoată” prin România, dar totodată avem încredere în maturitatea adolescenților de astăzi, pentru că sunt mai maturi decât alte generații și va conta să se țină departe de un joc periculos, care riscă să le pună în pericol viața, tinerii ce sunt tentați să intre într-un asemenea joc nebun al morții, care pune stăpânire pe suflete nevinovate și pe minți slabe. Iar noi, cei de aici, să găsim soluții pentru a-i apăra de dușmanii virtuali, care deocamdată rămân nepedepsiți.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Sunt senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.
Vă mulțumesc.
Se vorbește adesea de faptul că cei mai optimiști ar vrea să coopereze între ei și să meargă mai repede mai departe. Cooperarea întărită este o procedură acceptabilă dacă avem un obiectiv comun și un set comun de valori. În caz contrar, un grup de state decide să o ia într-o direcție cu totul diferită.
Ce anume se poate face în cazul unei asemenea cooperări? Cine decide? Orice modificare semnificativă într-un sistem modifică întreg sistemul. Asta înseamnă că fiecare element, adică fiecare stat membru, este afectat. Consecința este că fiecare stat membru trebuie să participe la decizie.
Dar astăzi facem foarte, foarte multe confuzii. Facem confuzie între scop și mijloacele sau calendarul, viteza atingerii sale. Facem confuzie între deficitul democratic instituțional, care nu există, și deficitul democratic funcțional, care, da, există.
În realitate, noi avem o problemă de răsturnare a raportului dintre politic și economic. Prevalența politicului asupra societății este specificul democrației. Prevalența economicului este specificul plutocrației, în diversele ei forme. În cazul de azi trăim o plutocrație financiar-bancară.
Trebuie să recunoaștem apoi că nu extinderea Uniunii, ci triumful neoliberalismului, ca unică ideologie, a creat problemele. Ca urmare, ieșirea din probleme nu este marginalizarea unor state, ci schimbarea politicilor greșite.
Părinții fondatori ai Uniunii Europene nu și-au imaginat niciodată că numele de Europa vine de la euro și că ansamblul politicilor trebuie direcționat într-un singur scop:
să salveze moneda comună. Euro vine de la Europa și noi trebuie să creăm o monedă unică care să servească dezvoltării acestei Europe.
Pilonul social trebuie construit urgent. Autonomizarea în plan internațional a Uniunii, printr-o politică externă și de apărare comună, este de realizat încă; democrația și instituțiile democratice – luate în serios.
Un lucru însă ar trebui să ne fie clar și sigur: trebuie să mergem înainte, nu înapoi! Înapoi am mai fost. O Europă a națiunilor am mai avut. Prima jumătate a secolului XX o mărturisește. S-a soldat cu două războaie, de o violență și amploare în care nu s-au mai recunoscut națiune cu națiune, nici societate cu societate. A trebuit fiecare să se construiască de la zero după aceea.
O parte a acestei reconstrucții a fost Uniunea Europeană. Ea a asigurat 70 de ani de pace și dezvoltare pentru cetățenii săi, 70 de ani nemaiîntâlniți niciodată în istorie. Acest lucru nu trebuie uitat! Trebuie păstrat și întărit!
La mulți ani, cetățeni europeni din România!
– se constată că propunerea armonizează legislațiile naționale privind redresarea și rezoluția contrapărților centrale, pentru a se asigura că acestea sunt supuse acelorași instrumente și proceduri la nivel european pentru soluționarea unei situații potențiale de intrare a lor în dificultate. Prin implementarea acestor măsuri se vor respecta principiile Consiliului de Stabilitate Financiară, aprobate de G20, în ceea ce privește nevoia de coordonare și supraveghere eficace a contrapărților centrale pentru a contracara efectele de propagare transfrontalieră ale intrării acestora în dificultate.
O contraparte centrală intervine – este intermediarul de pe piața financiară –, intervine între participanții la piețele financiare, acționând în calitate de cumpărător pentru vânzător și de vânzător pentru cumpărător pentru un anumit set de contracte, realizând tranzacții financiare cu diferite clase de active, cum ar fi instrumentele de capitaluri proprii, acțiuni, obligațiuni, instrumentele derivative, acordurile repo etc. Contrapărțile centrale gestionează riscurile inerente piețelor financiare – de exemplu, riscul de contraparte, riscul de lichiditate, riscul de piață – și, prin urmare, îmbunătățesc stabilitatea și reziliența generală ale piețelor financiare, devenind noduri critice ale sistemului financiar.
Analizând documentul, apreciem că scopul și măsurile propunerii sunt menite să mențină capacitatea sistemului financiar de a finanța dezvoltarea economică, să evite costurile socioeconomice ale unui posibil colaps financiar, să asigure continuitatea funcțiilor critice ale contrapărților
centrale, protejând contribuabilii în primul rând, dar și investitorii, în caz de intrare în dificultate a unei instituții care se confruntă cu probleme financiare, atunci când procedurile de insolvență ar fi insuficiente pentru atingerea acestor obiective.
După analize și cu instituțiile, autoritățile naționale implicate în supravegherea piețelor financiare, recomandăm explorarea posibilității instituirii unei contrapărți centrale punte la nivel european, și nu la nivelul fiecărui stat membru, cum se discuta actualmente în Consiliu, în condițiile în care în Uniunea Europeană sunt autorizate în acest moment doar 18 contrapărți centrale, iar unele dintre ele nu funcționează, cum este și cea din România, de exemplu, precum și explorarea posibilității unor proceduri simplificate pentru constituirea unei contrapărți centrale care să ofere facilități de compensare multimonedă, multimarket și pentru o multitudine de alte instrumente, această din urmă prevedere fiind la sugestia autorității noastre, și nu venind dinspre Comisie.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la Regulamentul nr. 856/2016.
Comisia pentru afaceri europene supune deci plenului spre dezbatere și aprobare proiectul de hotărâre conținând această opinie.
Din acest motiv, Comisia Europeană vine cu propunerea să realizeze un mecanism de rezoluție care să organizeze un eventual faliment, să nu lase respectivele instituții să falimenteze brusc, cu efecte asupra agenților economici și a tuturor celor care investesc, dar mai ales, repet, cu efecte asupra contribuabililor, adică asupra folosirii banului public. Pentru că, așa cum vă spuneam și data trecută, Comisia
Europeană, în evaluarea postcriză, a ajuns la concluzia că statele, inclusiv instituțiile europene, au mobilizat în timpul crizei, pentru prevenirea unor efecte sistemice, 3,73 trilioane de euro din bani publici.
Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție și