Valeriu Ștefan Zgonea

Bună seara!

Dați-mi voie să încep ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Avem 7 teme ale interpelărilor.

Domnule deputat, aveți răbdare!

Totul se rezolvă cu răbdare. Nu așa ne-a spus președintele Camerei?

Prima interpelare este a domnului deputat Florin Pâslaru către Ministerul Administrației și Internelor referitoare la școlile din România.

Doamna secretar de stat este aici, doamna Irina Alexe, șeful Departamentului pentru relația cu Parlamentul.

Domnul deputat nu este prezent.

Am înțeles că a primit răspunsul în scris.

Să sperăm că nu va fi nemulțumit.

Domnule președinte, și eu vă mulțumesc.

Acum, singura mea nedumerire este legătura dintre Institutul Național de Statistică și cofinanțările la proiecte. Sunteți Comisia Națională de Prognoză. Am înțeles.

Regulamentul Camerei Deputaților spune că secretarul de stat în relația cu Parlamentul de la ministerul respectiv, dacă nu este ministrul de resort.

- L-am văzut pe domnul Marin Anton.

- Bine ați venit printre noi!

- Bună seara!

Domnul deputat Giurgiu Mircia, care a rămas cu mâna pe telefon să vă cheme de la Guvern, are o interpelare: „Deversările toxice din Ungaria”.

Dacă domnul deputat are ceva de spus înainte?

Dacă nu, domnule ministru, vă rog, răspunsul dumneavoastră. ## **Domnul Anton Marin** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Accidentul de la iazul de decantare din Ungaria a afectat direct ecosistemul acvatic și terestru din zona contaminată, producând mortalități în masă ale faunei terestre pe o suprafață de circa 1.000 de hectare, cât și ale faunei piscicole din râul Marcal, aval de zona afectată.

S-au înregistrat, până acum, zece decese ale localnicilor din localitățile direct afectate, Kolontár și Devecser, fiind spitalizate mai mult de 100 de persoane care au suferit arsuri ale pielii din cauza scurgerii a circa un milion de tone de deșeuri de șlam roșu caustic, toxic, cu PH de 12-13, ca urmare a cedării unei porțiuni a digului de la iazul de decantare din industria aluminiului de lângă localitatea Ajka.

Având în vedere faptul că circa un milion de persoane de pe teritoriul național român consumă apă în scop potabil și în scop menajer din Dunăre, prin intermediul unor stații de tratare a apelor, preponderent prin clorinare și sedimentare, fără sisteme avansate de tratare sau prin consum în mod direct, în zona biosferei Rezervației „Delta Dunării”, zona de protecție specială acvafaunistică și de interes UNESCO, acestea trebuie protejate în mod adecvat.

Din cauza periculozității potențiale cauzate de PH-ul puternic alcalin și a prezenței metalelor grele în șlamul toxic deversat, în special fier, aluminiu, arsen și mercur, înregistrând depășiri pe râul afectat Marcal, înainte de a se dilua la confluența cu râul Rába, conform datelor de la Budapesta, strategia adoptată de Ministerul Mediului și Pădurilor pentru limitarea impactului ecologic constă, în principal, în luarea unor măsuri preventive pentru limitarea unui eventual impact asupra calității apei fluviului Dunărea, deopotrivă pentru asigurarea unei calități corespunzătoare a apei destinate consumului uman, dar și pentru protecția ecosistemelor acvatice, luându-se următoarele măsuri imediate.