Dan Ștefan Motreanu

## Bună seara!

Deschid ședința de astăzi, 21 septembrie, în ședință dedicată răspunsurilor orale la întrebări, dar și, în partea a doua, pentru a prezenta noi interpelări din partea colegilor.

Avem astăzi două răspunsuri primite de la Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Parlamentarul care a primit răspuns este domnul Gheorghe Florin, din partea Partidului Social Democrat.

Dacă secretarul de stat este aici, domnul Stanciu Aurel, domnul secretar de stat?

Vă rog să-i răspundeți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Aurel Stanciu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Domnilor deputați,

Răspund la întrebarea domnului deputat Gheorghe Florin. Întrebarea Domniei Sale a fost înregistrată atât la Camera Deputaților, cât și la Ministerul Transporturilor.

Stimate domnule deputat,

Sistemul de transport naval de care România dispune – și mă refer, în principal, la Portul Constanța, Canalul Dunăre–Marea Neagră și fluviul Dunărea – reprezintă o oportunitate geoeconomică exploatată în prezent pentru a atrage mărfurile caracterizate prin volume foarte mari din Hinterlandul Portului Constanța, dar și pentru a distribui mărfuri sosite pe cale maritimă către centrul Europei.

Din analiza traficului înregistrat pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, se observă că există o tendință de creștere a traficului, iar în anul 2015 estimările, dar și realizările pe primele opt luni, depășesc cifrele înregistrate în anul precedent, deși traficul pe Dunăre a avut de suferit în lunile iulie și august din cauza condițiilor hidrologice extreme, care au condus la scăderea adâncimilor de navigație pe Dunăre.

Menționăm și faptul că traficul depinde, într-o mare măsură, și de dezvoltarea economică a României și a țărilor care constituie Hinterlandul Portului Constanța.

Așa cum v-am mai menționat, în domeniul transportului naval, îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dar și pentru Comisia Europeană, iar proiectele identificate sunt incluse în documentele strategice, cum ar fi: Masterplanul general de transport și planul de lucru al coordonatorului european pentru coridorul rețelei centrale Rin–Dunăre.

Sectoarele de Dunăre în care adâncimile minime de navigație de 2,5 metri, recomandate de Comisia Dunării, nu pot fi asigurate pe toată durata anului sunt sectorul comun româno-bulgar și sectorul Călărași–Brăila.

Pentru sectorul comun româno-bulgar al Dunării, Administrația Fluvială a Dunării de Jos – Galați a anulat licitația pentru selectarea unui consultant care să întocmească studiul de fezabilitate pentru revizuirea soluțiilor tehnice necesare îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare, din cauză că nu a fost elaborat cadrul legislativ privind implementarea proiectelor cuprinse în programa financiară 2014–2020.