Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 septembrie 2015
Camera Deputaților · MO 156/2015 · 2015-09-21
· other
1 discurs
## Bună seara!
Deschid ședința de astăzi, 21 septembrie, în ședință dedicată răspunsurilor orale la întrebări, dar și, în partea a doua, pentru a prezenta noi interpelări din partea colegilor.
Avem astăzi două răspunsuri primite de la Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Parlamentarul care a primit răspuns este domnul Gheorghe Florin, din partea Partidului Social Democrat.
Dacă secretarul de stat este aici, domnul Stanciu Aurel, domnul secretar de stat?
Vă rog să-i răspundeți.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Aurel Stanciu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor_ **:**
Bună ziua, domnule președinte de ședință! Domnilor deputați,
Răspund la întrebarea domnului deputat Gheorghe Florin. Întrebarea Domniei Sale a fost înregistrată atât la Camera Deputaților, cât și la Ministerul Transporturilor.
Stimate domnule deputat,
Sistemul de transport naval de care România dispune – și mă refer, în principal, la Portul Constanța, Canalul Dunăre–Marea Neagră și fluviul Dunărea – reprezintă o oportunitate geoeconomică exploatată în prezent pentru a atrage mărfurile caracterizate prin volume foarte mari din Hinterlandul Portului Constanța, dar și pentru a distribui mărfuri sosite pe cale maritimă către centrul Europei.
Din analiza traficului înregistrat pe Canalul Dunăre–Marea Neagră, se observă că există o tendință de creștere a traficului, iar în anul 2015 estimările, dar și realizările pe primele opt luni, depășesc cifrele înregistrate în anul precedent, deși traficul pe Dunăre a avut de suferit în lunile iulie și august din cauza condițiilor hidrologice extreme, care au condus la scăderea adâncimilor de navigație pe Dunăre.
Menționăm și faptul că traficul depinde, într-o mare măsură, și de dezvoltarea economică a României și a țărilor care constituie Hinterlandul Portului Constanța.
Așa cum v-am mai menționat, în domeniul transportului naval, îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dar și pentru Comisia Europeană, iar proiectele identificate sunt incluse în documentele strategice, cum ar fi: Masterplanul general de transport și planul de lucru al coordonatorului european pentru coridorul rețelei centrale Rin–Dunăre.
Sectoarele de Dunăre în care adâncimile minime de navigație de 2,5 metri, recomandate de Comisia Dunării, nu pot fi asigurate pe toată durata anului sunt sectorul comun româno-bulgar și sectorul Călărași–Brăila.
Pentru sectorul comun româno-bulgar al Dunării, Administrația Fluvială a Dunării de Jos – Galați a anulat licitația pentru selectarea unui consultant care să întocmească studiul de fezabilitate pentru revizuirea soluțiilor tehnice necesare îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării și studii complementare, din cauză că nu a fost elaborat cadrul legislativ privind implementarea proiectelor cuprinse în programa financiară 2014–2020.
Proiectul a obținut finanțare în proporție de 85% din Mecanismul de interconectare a Europei, iar licitația va fi reluată după clarificarea aspectelor menționate mai sus.
Pentru sectorul Călărași–Brăila, în perioada 2012–2014 au fost executate lucrări hidrotehnice, apărări de maluri, diguri de dirijare, dragaje și praguri de fund în trei puncte critice – Bala, Epurașu și ostrovul Lupu.
În februarie 2015, Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos – Galați a contactat un consultant pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru soluții tehnice alternative complementare la punctul critic Bala, necesar pentru identificarea unor soluții tehnice care să rezolve redirijarea debitelor din zona Bala. Acest contract este în derulare și se va finaliza în iunie 2016. Finanțarea este asigurată prin Programul 2007–2013.
În perioada 2014–2020 vor fi continuate proiectele de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre,
iar principalele obiective de investiții noi pentru care vor fi accesate fonduri europene nerambursabile sunt:
1. modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța, valoarea estimată – 47.302.150 de euro; sursa de finanțare este Programul Operațional Infrastructură Mare; perioada de implementare 2016–2018; amplasament Portul Constanța;
· other
18 discursuri
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Dacă domnul deputat Gheorghe Florin vrea să mai adauge ceva?
Nu.
Vă mulțumesc frumos.
Celălalt răspuns este adresat doamnei deputat Intotero Natalia Elena.
Văd că dânsa nu este în sală, așa că-l rog pe domnul secretar de stat sau pe reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să-i transmită răspunsul în scris.
Cu aceasta, încheiem prima parte a ședinței, consacrată răspunsurilor orale.
Trecem la partea a doua – prezentarea interpelărilor.
Avem 24 de colegi înscriși astăzi pentru a susține interpelări.
Am să încep cu primul înscris, domnul deputat Iriza Scarlat.
Este în sală?
Nu este.
Atunci vă rog ca interpelările să fie depuse ministerelor – sunt două – cărora li se adresează. Domnul Octavian Marius Popa?
Nu este în sală. Domnul Cristian Buican? Nu este în sală. Domnul Mihai Tararache – opt interpelări depuse. Vă rog, poftiți la microfon. Aveți dreptul să susțineți maximum două, pe scurt. Vă mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt două interpelări ce privesc problemele Constanței. Prima este adresată ministrului tineretului și sportului, doamna Gabriela Szabo, și tema este „Utilizarea bazelor sportive ale statului de către unitățile de învățământ de stat”.
## Doamna ministru,
În școlile din toată România ne confruntăm în continuare cu o problemă în ceea ce privește baza materială, multe dintre aceste instituții de învățământ nu beneficiază de o sală de sport, așa cum și dumneavoastră cred că știți.
Pentru buna desfășurare a orelor de educație fizică este necesară, de cele mai multe ori, o sală de sport, lipsa acesteia punând în pericol siguranța elevilor, deoarece în lipsa unei săli de sport, de cele mai multe ori, este utilizată o sală normală de clasă. Cred că așa se întâmpla când eram și eu copil și nu s-a schimbat nimic.
Pentru a desfășura activități sportive, gimnastică și pentru ca elevii să fie evaluați la această disciplină în municipiul Constanța, pentru o școală ce nu beneficiază de o sală de sport și dorește să desfășoare aceste ore la una din bazele sportive – pentru că avem foarte multe baze sportive și în Constanța, care sunt aflate în administrarea Direcției Județene de Sport și Tineret, ce se află în imediata apropiere –, este nevoie ca aceasta să achite tariful standard pentru folosirea acestei săli.
Să vă dau un exemplu concret: Școala nr. 30 are o bază sportivă aflată lângă școală, gard în gard. Poate să folosească una dintre sălile de acolo, dar trebuie să achite școala – dacă vă vine să credeți! – un tarif de 40–50 de lei pe oră. Adică, dacă facem un calcul sumar, trebuie să achite vreo 30–40 de mii de lei pe an doar ca să desfășoare orele de sport într-o bază pe care statul român o deține.
Și eu vreo s-o întreb pe doamna ministru – pentru că dânsa are o carieră în sportul românesc și a făcut cinste numele dânsei, a dus numele României peste hotare –, vreau să vă întreb, doamna ministru, dacă ați căutat soluții pentru remedierea situației prezentate și, dacă da, care sunt soluțiile identificate.
Și, stimată doamnă, pentru că sunteți un reprezentant de seamă al sportului românesc și, astăzi, aflată într-o funcție de decizie care poate sprijini sportul și activitatea sportivă din România, vă cer, în numele copiilor și elevilor constănțeni, să remediați în cel mai scurt timp – este urgentă solicitarea mea – aceste nedreptăți și anomalii care-i împiedică pe aceștia să aibă o viață sportivă și sănătoasă încă din primii ani de școală.
Eu vă mulțumesc anticipat și sper că veți lua decizia potrivită.
Solicit răspuns în scris în termenul prevăzut de lege.
Deputat de Constanța, Mihai Tararache.
Și a doua interpelare pe care vreau să o prezint este adresată ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, doamna Sevil Shhaideh. Tema este „Reabilitarea Cazinoului din Constanța”.
## Doamna ministru,
Așa cum bine știm, la începutul anului 2015, viceprimarul pe atunci al Constanței, domnul Decebal Făgădău, a anunțat cu surle și trâmbițe că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a alocat suma de 9,5 milioane de euro pentru reabilitarea Cazinoului din Constanța, iar banii vor fi transferați de către minister Companiei Naționale de Investiții, care se va ocupa de tot ce înseamnă proceduri, licitații pentru reabilitarea acestuia.
Vă mulțumesc.
Voi continua lista cu parlamentarii înscriși pentru a prezenta interpelări.
Doamna Roberta Anastase, două interpelări depuse.
Nu o văd în sală.
Să fie trimise către ministere.
Domnul deputat Viorel Blăjuț?
Nu-l văd în sală.
Domnul Eugen Tomac, două interpelări depuse.
De asemenea, nu-l văd în sală.
Domnul deputat Cornel George Comșa, trei interpelări depuse.
Nu este în sală.
Doamna deputat Niculina Mocioi, o interpelare. Nu este în sală.
Doamna deputat Maria Dragomir, o interpelare depusă. Nu este în sală.
Domnul Daniel Gheorghe. Poftiți, aveți o interpelare.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea, pe care o voi susține strict verbal, se adresează domnului ministru al transporturilor, Iulian Ghiocel Matache.
Este o re-revenire la interpelarea cu numărul 2.273B/2015, cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa și Otopeni, în zona drumului național 1.
Din păcate, după ce Ministerul Transporturilor a întârziat câteva luni bune cu un răspuns la primele două interpelări cu această problemă, răspunsul din luna iunie nu mă mulțumește absolut deloc și mi se pare – părerea mea – de-a dreptul halucinant. Domnii responsabili ai transporturilor din Guvernul României susțin nici mai mult, nici mai puțin că ridicarea acestui separator de trafic, care ar avea drept rezultat împiedicarea accidentelor grave și a tragediilor rutiere pe DN 1, nu ar face decât să crească riscul accidentelor rutiere și al celor grave, deoarece ar crește viteza cu care se deplasează autovehiculele în zona DN 1 și, totodată, ar reprezenta o piedică pentru mașinile de urgență.
Bineînțeles că pentru mașinile de urgență se pot face intrări speciale din kilometru în kilometru pe această zonă, dar chestiunea cu menținerea acestei borduri pe mijlocul DN-ului, o bordură care este responsabilă, din păcate, pentru zeci de accidente grave și pentru nenumărate tragedii rutiere în ultimii cinci ani, reprezintă, după părerea mea, o gravă iresponsabilitate și o dovadă de dezinteres pentru ceea ce
înseamnă siguranța cetățeanului și ceea ce înseamnă dreptul cetățeanului român de a beneficia de un trafic civilizat și normal pe principala intrare rutieră în capitala României.
Ceea ce este interesant, în același timp în care Ministerul Transporturilor argumentează în acest stil inept această chestiune, această cerere a mea – interpelarea cu privire la separatorul de trafic –, separatoare de acest gen sunt montate în câteva segmente de pe DN 1, în zona județului Prahova, dar și în județul Ilfov, în zona Balotești–Săftica.
Apoi să înțelegem oare că separatorul de sensuri poate salva vieți doar pe anumite tronsoane de drum? Iar între Băneasa și Otopeni ori Tâncăbești și Ciolpani nu mai salvează vieți?!
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule deputat. Domnul Laurențiu Nistor, patru interpelări depuse. Nu-l văd în sală.
Domnul Constantin Adăscăliței, două interpelări. Le susțineți?
Nu.
Domnul deputat Ion Eparu, două interpelări depuse. Nu este în sală.
Domnul Sorin Avram Iacoban.
Poftiți la microfon, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului, domnului ministru Mihai Tudose, privind recuperarea prejudiciilor de la FNI. ## Stimate domnule ministru,
Deși au trecut mai bine de 14 ani de la prăbușirea Fondului Național de Investiții, sunt încă păgubiți FNI care au câștigat în instanță, prin hotărâri devenite între timp executorii, dar care nu au beneficiat de sumele hotărâte de instanțe ca parte a prejudiciului suferit.
Președinții AVAS, respectiv AAS, au promis, de-a lungul timpului, că vor insista asupra promovării unor acte normative care să rezolve problema și pentru cei 25% din păgubiții care nu au mai reușit să fie despăgubiți.
AAS a efectuat o serie de plăți voluntare până în urmă cu patru ani, când politica acestei autorități s-a schimbat și datorită faptului că unii dintre păgubiți s-au adresat diferitelor cabinete de executori judecătorești pentru executarea creanței exigibile. Din păcate pentru cei care au apelat la executarea silită, AAS a blocat plățile, susținând oficial că autoritatea nu face decât plăți voluntare, pentru dosare de executare silită răspunzând doar executorii judecătorești.
Domnule ministru,
În conformitate cu OMF nr. 2.336/2011, executarea silită a debitoarelor instituții publice se face după o procedură specială, conform căreia instituția de stat debitoare este singura care dă dispoziție trezoreriei dacă să efectueze sau nu plata în dosarele de executare silită.
Așadar, în cazul păgubiților FNI din Dosarul nr. 125/2010, aflat la BEJ Culcea Raluca Mariana, trezoreria ar fi virat sumele necesare dacă AAS ar fi dat dispoziție.
De asemenea, a indica creditorilor să se adreseze executorilor judecătorești pentru consemnarea sumelor nu este în concordanță nici cu situația de fapt și nici cu cea juridică de drept, deoarece, conform ordinului ministrului finanțelor mai sus menționat, doar AAS va răspunde dacă va efectua sau nu plăți în dosarele de executare silită.
Având în vedere cele precizate, ținând cont de faptul că AAS este în subordinea ministerului pe care-l conduceți, vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele două întrebări:
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Continui lista parlamentarilor înscriși pentru interpelări. Violeta Tudorie, trei interpelări depuse?
Nu este în sală.
Doamna deputat Raluca Turcan, o interpelare. Nu este în sală.
Doamna deputat Lucia Ana Varga, două interpelări depuse.
Nu este în sală.
Domnul deputat Ioan Oltean, trei interpelări depuse. Nu-l văd în sală.
Domnul deputat Marin Gheorghe, o interpelare. Nu este în sală.
Doamna deputat Valeria Schelean, o interpelare. Nu este în sală.
Domnul Vasile Horga, o interpelare. Poftiți la microfon.
Interpelarea mea se adresează ministrului finanțelor publice, Eugen Teodorovici.
Achizițiile publice reprezintă pentru orice economie unul din motoarele dezvoltării sale. Din păcate, România ultimilor 25 de ani nu a fost preocupată suficient de problema achizițiilor publice, lăsând loc liberului arbitru să hotărască în locul statului. Așa s-a ajuns în situația în care banul public este tranzacționat în condiții total netransparente de către cei care ar trebui să-l gestioneze cu simț de răspundere. Acest lucru a devenit posibil ca urmare a adoptării, sub diferite forme, a unor reglementări legale favorizante acțiunilor unor grupuri de interese transpartinice al căror singur scop este atentatul asupra banului public.
Este momentul să punem stavilă acestor practici de spoliere a banilor publici, prin revizuirea completă a legislației achizițiilor publice și transpunerea directivelor Uniunii Europene referitoare la acest domeniu într-un cod unic normativ, care să fie promotorul relansării achizițiilor publice în condiții de transparență totală a procedurilor, ca o premisă a dezvoltării economiei României.
Vreau, în numele cetățenilor României, să întreb Guvernul Ponta când preconizează să finalizeze pachetul de acte normative care să facă posibilă organizarea procedurilor de achiziții publice în condiții de totală transparență și eficiență a cheltuirii banului public.
Cu stimă și considerație, deputat Vasile Horga, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița.
Întrebările le punem acum sau...? Întrebările pot fi puse acum?
Nu, nu, nu. Acum este doar sesiunea de interpelări.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Continuăm lista parlamentarilor înscriși pentru interpelări cu domnul Florin Gheorghe, care este, de asemenea, prezent.
Vă rog, poftiți la microfon. Aveți cuvântul.
Florin Gheorghe
#21009Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o interpelare adresată ministrului fondurilor europene, domnul Marius Nica.
Obiectul interpelării: închiderea exercițiului financiar 2007–2013.
Domnule ministru,
Este notoriu faptul că România, la data de 31 decembrie 2015, când va face bilanțul utilizării fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2007–2013, nu va putea spune că a utilizat în întregime resursele financiare puse la dispoziția țării noastre.
În spațiul public se vorbește despre sume importante pe care România nu le va mai putea utiliza, sumele mergând până la 8 miliarde de euro.
Pentru a elimina orice speculație formulată în spațiul public, vă rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări:
1. care sunt sumele care vor trebui decontate din bugetul național pentru proiectele care nu se finalizează până la data de 31 decembrie 2015?
2. care sunt sumele care, nefiind atrase din bugetul 2007–2013, vor fi fazate pe seama resurselor financiare alocate României pentru perioada 2014–2020?
3. care sunt programele operaționale care au avut cea mai slabă eficacitate ca atragere de fonduri și ce modalități de optimizare intenționați să implementați pentru ca în noul exercițiu financiar România să atingă un grad important de absorbție?
Florin Gheorghe, deputat UNPR. Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat, pentru operativitate.
Ultimul înscris pe listă, astăzi, din partea colegilor parlamentari, este domnul deputat Aurelian Mihai, care are o interpelare.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Bună seara!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Interpelarea se adresează domnului Liviu Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social.
Obiectul interpelării este acela privind abuzurile pe piața muncii din Italia.
Stimate domnule ministru,
În calitate de ministru delegat pentru dialog social, ca reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în luna iunie 2015 ați încheiat trei noi acorduri-cadru de asociere transnațională cu reprezentanții legali ai sindicatelor italiene: UIL Federația Puterilor Locale – UIL FPL și cu Federația Națională a Muncitorilor Constructori, precum și cu reprezentantul legal al instituției de asistență ITAL UIL.
Aceste acorduri de parteneriat transnațional aveau ca obiective: cooperarea și colaborarea pentru a consolida politicile și practicile în ceea ce privește piața muncii din perspectiva dialogului social; consolidarea capacității protagoniștilor pieței muncii din România – organizații sindicale și patronale, autorități publice, ONG-uri, urmând a se dori un rol semnificativ în promovarea ocupării și incluziunii sociale a tinerilor, a persoanelor vârstnice și a altor categorii de grupuri vulnerabile pe piața muncii, prin implementarea politicilor ce vizează ocuparea acestora.
De pildă, prin aceste acorduri, tinerii ar fi trebuit să fie ajutați să reintre pe piața muncii în România sau în Italia, în funcție de opțiunile, oportunitățile și competențele dumnealor.
Din momentul semnării acestor acorduri, cetățenii nu percep nicio schimbare și cum anume pot fi ajutați cetățenii români în urma prevederilor acestor acorduri, neexistând beneficii palpabile semnificative de pe urma acestui proiect nici până în prezent.
Așadar, după vizita întreprinsă zilele trecute în Italia și având un dialog concret cu cetățenii români pe teme legate de problemele existente pe piața muncii, privind nerespectarea contractelor de muncă, chiar lipsa, în multe cazuri, a acestora, cetățenii români regăsindu-se într-o situație delicată, neavând protecție socială nu din voința dumnealor, ci din constrângeri venite din rațiuni de evitare a legalizării acestor contracte de muncă din partea angajatorilor, din ceea ce se afirma în luna iunie cu privire la îmbunătățirea dialogului între angajat și angajator, astfel încât să se elimine eventualele abuzuri, dar și o bună cooperare cu patronatele și sindicatele italiene, care vor fi acum mână în mână cu cele românești, ceea ce ar trebui să-i facă imparțiali și obiectivi, fără să mai stea de partea patronilor italieni, așa cum se specula până acum, din nemulțumirile muncitorilor români care au avut astfel de probleme de muncă și au fost nevoiți să se îndrepte către un patronat italian, constatăm că efectele sunt aproape nule.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Cu această interpelare am epuizat lista colegilor parlamentari înscriși astăzi, 21 septembrie, pentru a prezenta interpelări.
Închei ședința.
Vă urez o după-amiază plăcută!
## _Ședința s-a încheiat la ora 16.41._
|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---|---| ||||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|920|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|60|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|550|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.600|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55| |8.|Colecția Legislația României|4|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75|
N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.
||**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**|**— Prețuri pentru anul 2015 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||
Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.
Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#29604„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
> și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|814882]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/24.IX.2015 conține 8 pagini.**
Prețul: 20,00 lei
În același context, tot domnul Făgădău a anunțat că lucrările de reabilitare la edificiul-simbol al Constanței vor începe în toamna acestui an. A câta promisiune, eu deja le-am pierdut șirul.
Dar, după cum am aflat din presă, la acest moment, procedurile sunt blocate în faza de licitație a proiectului, fiind posibilă chiar reluarea licitației; nici vorbă de începerea lucrărilor. Dar, pentru buna informare a constănțenilor și pentru ca toate aceste minciuni să înceteze, vreau să vă întreb, doamna ministru:
1. în ce fază se află acum proiectul de reabilitare a Cazinoului?
2. care sunt pașii următori ai procedurii – și vă rog să specificați pentru ambele situații, că rămâne licitația în picioare, că se va relua licitația, termene aproximative, ca timp, pentru fiecare dintre etape;
3. când se poate trece efectiv la începerea lucrărilor de reabilitare? Și, la fel, vă rog să dați un termen aproximativ;
4. cum a fost estimată, ca timp, finalizarea lucrărilor acestui edificiu?
Solicit răspuns în scris în termenul prevăzut de lege. Deputat de Constanța, Mihai Tararache.
Mi se pare total aiuritor acest tip de a înțelege necesitățile cetățenilor și de a înțelege urgența fluidizării traficului și a asigurării unui trafic rutier sigur.
Eu doresc ca domnul ministru Iulian Ghiocel Matache să vină aici și să-mi explice verbal dumnealui de ce nu susține acest punct de vedere pe care mi l-am exprimat prin această interpelare.
Din nou, cer public ridicarea unui separator de sens între Băneasa și Otopeni, și nu doar, și pe alte tronsoane din nordul județului Ilfov, pe raza localităților Snagov și Ciolpani. Și consider că, dacă nu se vor lua măsuri, sunt pregătit oricând să strâng semnături din partea cetățenilor din județul Ilfov în legătură cu această situație, care nu mai poate aștepta, pentru că, Doamne, ferește!, oricând se pot produce dezastre de acest tip și nu este cazul.
Vă mulțumesc.
Cam atât am avut de spus.
1. Când va da dispoziție AAS Trezoreriei naționale pentru virarea sumelor necesare acoperirii prejudiciilor produse, cu actualizarea sumei la rata inflației, pentru păgubiții FNI parte în Dosarul de executare silită nr. 125/2010, aflat la BEJ Culcea Raluca Mariana?
2. De ce în ultimii patru ani AAS susține o discriminare de tratament între creditorii care nu au optat pentru executarea silită a instituției și pentru care se realizează plăți voluntare și creditorii care au apelat la măsura executării silite și pentru care au fost poprite conturile autorității, dar pentru care nu s-au realizat plăți?
Deputat de Iași, Sorin Avram Iacoban.
Solicit răspuns scris și oral în termenul prevăzut de lege. Vă mulțumesc.
Această situație nefericită o aduc astăzi la cunoștința dumneavoastră, pentru că un act cu bune intenții, cum poate s-a dorit a fi acela consacrat prin prezența dumneavoastră în luna iunie în Italia, acest act nu este urmat de rezultate temeinice, cetățenii români fiind în continuare văduviți în foarte multe cazuri de acele drepturi care derivă din legislația italiană în domeniul muncii și protecției sociale.
Rezumând, domnule ministru, românii din Italia s-au săturat de zâmbete și strângeri de mână între reprezentanții Guvernului român și oficialități italiene, în urma cărora nu se întâmplă mai nimic spre beneficiul românilor noștri, care se află departe, aproape abandonați de către statul român.
Aștept din partea dumneavoastră evaluarea eventualelor rezultate de pe urma acestor acorduri și un răspuns ferm, în care dumneavoastră să mă contraziceți și să contraziceți românii din Italia cu privire la existența acestor abuzuri pe piața muncii suferite de românii noștri din acel stat.
Vă mulțumesc și vă solicit răspuns în scris.