George Cătălin Stângă

Bună seara, domnule președinte!

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să prezint și întrebarea, și interpelarea, foarte pe scurt.

Întrebarea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului, obiectul întrebării constituindu-l „Starea avansată de degradare în care se află taberele școlare din județul Galați”.

Cele două tabere școlare din județul Galați, de la Buciumei și Gârboavele, au ajuns monumente ale nepăsării. De câțiva ani, cele două obiective au rămas fără utilități, fără personal și zac în conservare, ruinându-se pe zi ce trece.

Amplasate în zone naturale de o frumusețe rară, taberele școlare din județul Galați au ajuns o pată rușinoasă pe blazonul ministerului, fiind lăsate de izbeliște de mai bine de două decenii, timp în care au primit finanțări modice. Astfel, obiectivele s-au degradat constant, sfârșind prin a fi parțial distruse, iar în acest moment niciuna dintre cele două tabere nu mai funcționează: cea de la Buciumeni, din 2003, cea de Gârboavele, din 2010.

Menționez faptul că obiectivele au fost solicitate în administrare, în repetate rânduri, de către autoritățile locale gălățene, însă Ministerul Tineretului și Sportului a refuzat transferul, preferând să lase patrimoniul să se distrugă.

În acest sens, vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați are în vedere alocarea de fonduri guvernamentale sau atragerea de fonduri europene în vederea reabilitării infrastructurii taberelor școlare de la Buciumeni și Gârboavele. Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția nr. 18 Galați.

O să trec și la interpelare, care este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Obiectul interpelării este „Posibilitatea înființării unui port turistic în municipiul Galați”.

Dezvoltarea turistică a municipiului Galați este una extrem de redusă, în ciuda potențialului existent, municipiul fiind limitat doar la stadiul de port comercial.

Din momentul acostării primelor nave de croazieră fluvială în România, administrația locală a afirmat în nenumărate rânduri că municipiul Galați este ocolit de un flux turistic important, însă, dincolo de promisiuni, studii și declarații, edilii nu au făcut nimic pentru a crea o ofertă turistică atractivă operatorilor de turism, deși în localități mult mai mici, precum: Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Cernavodă, Tulcea, Sulina sau Sfântu Gheorghe, acest lucru este posibil.

Potrivit datelor oficiale, turismul de croazieră pe Dunăre a crescut de la 115 la peste 200 de nave și în 2015–2016 s-a ajuns la un flux de 27.000-32.000 de turiști, ceea ce înseamnă un număr extrem de important de persoane care ar putea să viziteze municipiul Galați.

Potențialul turistic pentru o escală de câteva ore este unul ridicat, având în vedere existența unor obiective turistice foarte importante. Mă refer aici la faleza Dunării (ce se întinde pe o lungime de circa 4 kilometri, fiind cea mai lungă faleză din Europa), ruinele Castrului Roman, Valul Roman (o fortificație cu o lungime de aproximativ 25 de kilometri), podgoria de la Nicorești, turnul de televiziune în care se află cel mai înalt restaurant din România, Grădina Botanică, case memoriale, Muzeul Istoriei și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos și alte obiective.