Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 19 februarie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent.

Vă anunț că, din totalul de...

...135 de colegi senatori, se află în sală 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a ședinței de plen v-a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Vă rog, doamna senator Craioveanu, din partea Grupului PSD. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am două propuneri. Mai întâi, la secțiunea I a ordinii de zi, punctul 4, Desemnarea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al Institutului Național de Administrație, solicit retragerea de pe ordinea de zi, întrucât raportul nu a fost depus.

Cea de a doua propunere este ca, la secțiunea a II-a, punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 46/2008 – Codul silvic, să fie la punctul 1 pe ordinea de zi, întrucât doamna ministru vrea să o susțină. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi cu propunerea...

Voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi, cu propunerile formulate de doamna senator Craioveanu.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între ora 18.00 și 18.45, pauză; 18.45–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Vă rog, doamna senator Pațurcă, vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD.

Microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În conformitate cu art. 47 alin. (1), art. 50 din Regulamentul Senatului, vă aducem la cunoștință următoarele modificări în componența comisiilor permanente de mai jos:

– în Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, înlocuirea domnului senator Dan Manoliu cu domnul senator Gabriel Beniamin Leș. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare;

2. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației;

3. Legea privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial;

4. Legea pentru modificarea art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale;

Se susține, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumim, domnule ministru.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați (b31/16.02.2018).

Inițiator: Guvernul României.

Domnul secretar de stat Rîndunică. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem prezentul act normativ, în forma adoptată de Guvern.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În procedură de urgență.

3. Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României (b649/12.12.2017).

Dacă dintre inițiatori...?

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se susține procedura de urgență. A fost chiar întârziată depunerea acestui proiect de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 al Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b653/13.12.2017).

Dacă dintre inițiatori există cineva care susține? Nu.

Continuăm.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 13/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare (b660/13.12.2017).

Dacă dintre inițiatori există cineva care susține? Nu.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Domnule președinte, se susține procedura de urgență. E o problemă cunoscută de toate grupurile parlamentare. A fost mediatizată suficient.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Propunerii de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește obligația de respectare a cotei standard minime.

Raportor a fost domnul senator Eugen Teodorovici.

La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Finanțelor Publice.

Temeiul juridic este art. 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În temeiul acestui articol, Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu o procedură legislativă specială și după consultarea Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social, adoptă dispozițiile referitoare la armonizarea normelor statelor membre în domeniul impozitării indirecte.

Astfel, propunerea de directivă va împiedica expirarea cotei standard minime de 15% la 1 ianuarie 2018 și se va asigura că toate statele membre vor aplica o cotă standard minimă de 15% cu titlul permanent.

Se constată că propunerea de directivă respectă principiul subsidiarității.

De asemenea, respectă și principiul proporționalității.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM(2017) 783 final, în conformitate cu observațiile de mai sus.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 2015, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

Punctul 4, Desemnarea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al Institutului Național de Administrație, secțiunea I, s-a retras de pe ordinea de zi și înțeleg că, dacă avem raportul, va intra la ședința de plen de miercuri.

Da, doamna senator Craioveanu? Da.

Mulțumesc.

Continuăm. Secțiunea II – Inițiative legislative.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic (L440/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative, doamnei deputat Pană. Microfonul 5, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Adriana Doina Pană** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Amendarea Codului silvic, Legea nr. 175/2017, pe care împreună cu dumneavoastră l-am făcut, presupunea și statutul pădurilor care trebuie preluate în pază, în sensul ca până la 30 de hectare să fie plătite de la bugetul de stat și peste 30 de hectare să le plătească proprietarul respectiv.

Din păcate, din două erori materiale, în Camera Deputaților, forma în care a ieșit legea nu mai este aplicabilă. Și atunci, prin inițiativa legislativă cu care am venit... Prin amendarea respectivă a Legii nr. 175/2017 m-am referit

la îndreptarea celor două erori materiale. Una dintre ele: s-a înlocuit greșit sintagma de „peste 30 de hectare” – ne referim la suprafețe de pădure – cu sintagma de „maximum 30 de hectare”, în felul ăsta rămânând nereglementate suprafețele de fond forestier de peste 30 de hectare pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice. Și a doua eroare materială: s-a preluat un model anterior al fișei de calcul prevăzute în anexa nr. 2 din lege; deși, în plenul Camerei Deputaților, președintele Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnul Munteanu Ioan, a solicitat în intervenția sa schimbarea, aceasta nu s-a operat.

Deci, de fapt, nu facem decât să îndreptăm două erori materiale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 9, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Istrate Stetco** _– secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține acest proiect de act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru mediu au elaborat raport comun suplimentar.

Îl invit pe domnul senator Coliban – vă rog, microfonul 6 –, pentru a prezenta raportul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul îndreptării unor erori materiale din cuprinsul art. 10 alin. (16) din actul normativ de bază.

Propunerea legislativă a întrunit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate pe fond au hotărât, cu unanimitatea voturilor, să adopte raportul comun suplimentar de admitere, fără amendamente, menținând punctul de vedere exprimat în raportul comun inițial.

Acest raport este supus, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, legea făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm ordinea de zi.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferente programului de înzestrare „Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare” (L120/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Fifor, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin prezentul proiect de lege se propune aprobarea realizării „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferente programului de înzestrare „Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare” prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte succesive de tip _Letter of Offer and Acceptance_ (LOA), specifice programului _Foreign Military Sales_ , pentru achiziționarea a trei batalioane a câte 18 instalații HIMARS, a echipamentelor majore, munițiilor, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor de schimb și echipamentelor de mentenanță, serviciilor de instruire, echipamentelor criptografice și cu regim special și a pachetului de suport logistic.

De asemenea, se declară un interes esențial de securitate al statului român pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect”, întrucât asigură întărirea securității naționale și regionale și contribuie, în mod semnificativ, atât la consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cât și la îndeplinirea angajamentului asumat de România în cadrul NATO.

Programul de înzestrare „Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare” este prevăzut în planul de înzestrare al Armatei Române 2017–2026, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Hotărârea nr. 059 din 21.03.2017.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul senator Vela.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență de către Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferente programului de înzestrare „Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare”, proiect inițiat de către Guvernul României.

## Senatul este prima Cameră sesizată.

Prin înzestrarea cu sisteme de lansatoare multiple de rachetă cu bătaie mare se asigură capabilitatea necesară pentru desfășurarea de acțiuni militare de intensitate ridicată și sprijinul general al operațiilor grupării de forțe terestre.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege; Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la dezbaterea proiectului de lege a participat domnul Mihai Fifor, ministrul apărării naționale, precum și domnul general maior Florin Jianu, șeful Direcției generale financiar-contabile a Ministerului Apărării Naționale.

În ședința de astăzi, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentul admis, cuprins în anexa nr. 1.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamentul admis, prevăzut în anexa nr. 1, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins se susține? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2) la 26 noiembrie 2015, privind articolul 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998 (L449/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

**Doamna Monica Dorina Gheorghiță** – _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ _**:**_

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea proiectului de lege.

Scopul introducerii prevederii a fost să faciliteze întrunirea consensului pentru adoptarea Statutului de la Roma, în condițiile reținerii exprimate de mai multe state cu privire la faptul că jurisdicția noii instanțe penale internaționale ar fi fost prea amplă.

În momentul depunerii, momentul actual, cinci state au ratificat acest amendament. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru prezentarea succintă.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Practic, era vorba de eliminarea unui articol care limita competențele Curții Penale Internaționale pentru judecarea crimelor de război în anumite situații.

De aceea, Comisia juridică vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt, pe fond și ca tehnică, aș spune, de redactare juridică, evident că noi vom susține aprobarea legii de ratificare a acestei rezoluții. De fapt, ca tehnică, e vorba în realitate de un protocol de amendament. Și, în general, aici este tehnica un pic mai deosebită, fără să fie complet inovativă. De obicei, protocolul de amendament intră în vigoare atunci când toate statele părți la instrumentul de bază ratifică acel protocol de amendament. Aici este o..., să spunem, o majoritate ceva mai jos, tocmai pentru a facilita, a intra în vigoare amendamentul, care, într-adevăr, exclude pe viitor însă limitarea competenței Curții Penale Internaționale. Care este miza? Crime împotriva umanității, crime de război s-au întâmplat și se întâmplă și au fost, să spunem, lideri politici din diferite state, oameni cu funcții în statele respective – cazul african și știm bine discuțiile mai sensibile de acolo – care au dorit să iasă din competența și responsabilitatea pe care o au pentru crime împotriva umanității, de exemplu. Da, au fost posibile derogări până acum de la competența Curții. De acum înainte, odată ce va intra în vigoare noul amendament – și trebuie și noi să ratificăm –, jurisdicția internațională pentru astfel de crime îngrozitoare se va putea aplica pe deplin.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L534/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul asupra...

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege, domnul secretar de stat Rîndunică, microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem prezentul act normativ în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7 sau 6, care doriți dumneavoastră. 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Era necesară o asemenea ordonanță, pentru a elimina anumite neclarități și disfuncționalități identificate de instituții sau autorități implicate în procesul aplicării legii.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la cele șapte comisii avizatoare: agricultură, buget, drepturile omului, învățământ, sănătate, Comisia juridică, Comisia pentru dezvoltare regională.

Comisia a hotărât să adopte și câteva amendamente, care se regăsesc în anexa nr. 1.

De asemenea, avem amendamente respinse în anexa nr. 2.

Pe cale de consecință, vă supunem dezbaterii și adoptării raportul de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Presadă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Bună ziua!

## Mulțumesc mult.

Ne aflăm în fața Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017. Scopul ei declarat este acela de a aduce claritate în aplicarea Legii salarizării unitare. Probabil că doamna ministru al muncii și-a dorit foarte mult să le explice celor de la resurse umane cum se calculează noile salarii.

Dincolo de noua harababură pe care a instituit-o Legea salarizării, nici această ordonanță de urgență nu vine să repare inechitățile create de acea lege. Ba mai mult, la familia ocupațională „sănătate” nu repară aberația din Legea salarizării unitare privind distincția dintre norma de bază și munca suplimentară reprezentată de gărzi, ba chiar o perpetuează.

În continuare, viceprimarii, vicepreședinții și președinții de consilii județene primesc un spor la indemnizația lunară, de 25%, chiar dacă aceștia nu sunt nominalizați în proiectele derulate cu fonduri europene.

Deci fără absolut niciun merit, acești oameni vor încasa o indemnizație mărită cu 25%.

De asemenea, prin derogare de la lege se prevede în această ordonanță de urgență că plenul Curții de Conturi va stabili singur cuantumul indemnizațiilor de ședință.

Sunt doar câteva dintre neajunsurile acestei ordonanțe de urgență menite să repare inechitățile aduse de Legea salarizării unitare și, drept urmare, Uniunea Salvați România nu va vota pentru această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc. Altă intervenție. Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Din partea Grupului PMP.

## Stimați colegi,

Îmi pare extrem de rău că mă văd nevoit să am această intervenție, pentru că în urmă cu ceva timp, atunci când discutam despre Legea nr. 153, am avertizat că s-a făcut foarte repede și că are carențe, fără un studiu de impact, ceea ce s-a dovedit ulterior. Astăzi suntem puși în fața faptului de a vota o lege de aprobare a unei ordonanțe menite să creeze... să creeze, să zicem, să astupe anumite lipsuri ale Legii nr. 153. Numai că, din punctul nostru de vedere, încă o dată avertizăm că, de fapt, această ordonanță nu numai că nu prea repară, ci creează și mai mari probleme, ceea ce, evident, va genera un alt act normativ, ca să le repare pe cele generate acum și intrăm într-un lanț al slăbiciunilor în care... Pentru că nu am avut suficientă răbdare la momentul la care am votat Legea privind salarizarea bugetarilor, ajungem într-un lanț al slăbiciunilor și ne vom întoarce de unde am plecat. Am observat în această ordonanță cu titlu general că se creează anumite facilități, dacă le-aș putea spune, unor categorii de personal din domeniul bugetar, care, iarăși – cum să zic –, excedează scopului pentru care a fost creată Legea nr. 153.

Sunt doar câteva remarci cu caracter general care ar trebui să dea de gândit atât puterii, cât și opoziției și, pentru aceasta, ar fi foarte bine să reflectăm de mai multe ori până când adoptăm legi de o mare importanță, cum a fost Legea nr. 153.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții, din partea altor grupuri parlamentare?

Domnul senator Pârvulescu.

Vă rog, din partea Grupului PNL. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Sunt total de acord că se mai și greșește în viață. Numai că la Ministerul Muncii în fiecare zi se fac greșeli. Am spus-o de anul trecut. De anul trecut am spus-o, de când s-a tot discutat de această lege unitară și tot încercați să peticiți în fiecare zi ce se întâmplă cu salariile românilor. Săptămâna trecută, la Comisia pentru muncă, am spus și am ridicat problema unor familii ocupaționale care nu numai că nu beneficiază de măriri de salarii, ci, din contră, li se taie salariile.

Am primit un răspuns de la Ministerul Muncii: „Domnule, e decizie politică. Asta e, ce să facem?!”

Așadar, decizie politică, nu discutăm de salariile românilor.

Partidul Național Liberal nu susține această lege, pentru că n-a susținut-o nici data trecută, pentru că ea nu este unitară. Într-adevăr, încercați să peticiți, dar numai că, atunci când noi, cei din opoziție, vă aducem în fața opiniei publice, în fața dumneavoastră cazuri concrete, așa cum am menținut și amendamentele de data trecută, dumneavoastră le respingeți.

Așadar nu susținem această lege, cu toate că sunt, într-adevăr, și probleme de ordin... de reparat acolo, dar nu în totalitate.

Considerăm că românii astăzi sunt neîndreptățiți și sunt tăiați la salarii din partea Ministerului Muncii. Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții, din partea altor grupuri parlamentare?

Nu.

Atunci, declar...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Presadă.

Nu.

E glumă, bănuiesc. Nu?

Ați vorbit din partea Grupului USR. Dumneavoastră sunteți a doua intervenție din partea Grupului USR, când trebuie să fie doar una, conform regulamentului.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse..., dacă dintre amendamentele respinse se susțin?

Domnule senator Bădulescu, vă rog. Microfonul 2.

Amendamentul... Este vorba de amendamentul aflat pe lista amendamentelor respinse la punctul 2 și amendamentul de la punctul 3 de pe lista amendamentelor respinse.

O să fac o mică expunere în ceea ce privește susținerea amendamentelor. Este legată de aceeași idee pe care am expus-o și la momentul la care s-a discutat despre Legea salarizării unitare cu privire la tichetele de masă _versus_ indemnizațiile de hrană.

## Stimați colegi,

La momentul la care s-a adoptat Legea nr. 153/2017, s-a pus în discuție faptul că sunt... este necesară introducerea acestei sintagme de „indemnizație de hrană”, pentru că aceste indemnizații..., în urma acordării în bani a acestor indemnizații, s-ar crea, s-ar duce anumite impozite și taxe și vor exista beneficii la sistemul de pensii.

Problematica generată de această lege este că, în realitate, acestea nu vor ajunge niciodată la sistemul de pensii, pentru că nu vor ajunge să fie acordate decât în foarte puține cazuri. De ce? Pentru că prin acordarea lor s-ar depăși acel plafon de 30%.

De altfel, această lege generează și o mare problemă în ceea ce privește sistemul de pensii, pe care îl știm că este dezvoltat pe baza contributivității. Știm foarte clar că această lege a generat, a legiferat un spor de vechime, un spor pentru studii superioare și alte tipuri de sporuri, sporuri cu caracter permanent care ar intra în plată și ar fi luate în calcul la calculul pensiei. Problema acestei legi este că nu ierarhizează aceste sporuri și, atâta timp cât nu ierarhizează, nimeni nu o să știe care sporuri vor intra în calculul pensiei, atâta timp cât ele sunt plafonate la 30%.

Deci iată o problemă pe care o semnalez acum și la care merită să reflectăm atunci când legiferăm de asemenea manieră.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că, deși se discută despre amânarea introducerii acestor indemnizații de hrană, totuși, având în vedere că până în prezent nu au fost acordate pentru întreg personalul bugetar este..., merită să reflectăm la amendamentul pe care l-am depus și a fost respins de comisie, în sensul de a acorda la tot personalul bugetar tichete de masă, pentru că avem o legislație stabilă, o legislație care este probată și care este pusă în funcțiune.

Vă mulțumesc și eu. Înțeleg că ați făcut și pentru punctul 2, și pentru punctul 3.

Da, a fost și pentru punctul 2, și pentru punctul 3. Am citit amendamentul de la punctul...

2.

...de la punctul 2. Urmează să-l citesc și pe cel de la punctul 3.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă.

Punctul 3 din amendamentele respinse. Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, microfonul 2.

Imediat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

E mai scurt la punctul 3.

Textul ar urma să sune astfel: După alin. (4) al art. 18 se introduc două noi alineate, (5) și (6), cu următorul cuprins:

„(5) Pentru personalul din sistemul sanitar, care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă conform reglementărilor legale în vigoare, indemnizația de hrană se acordă începând cu 1 ianuarie 2018, sub formă de tichete de masă, în cuantumul lunar stabilit la alin. (1).”

Alin. (6). „Indemnizația de hrană acordată potrivit alin. (5) nu va fi inclusă în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri prevăzute la art. 25 alin. (2)”, așa cum a fost formulat textul ordonanței, doar că am introdus noțiunea de tichet de masă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mai sunt și alte amendamente susținute dintre cele respinse?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

##

Fiind lege organică și fiind ora 17.00 sau 16.59... Putem să mai așteptăm un minut, domnule senator Cîțu.

E în regulă. Nu ne grăbim.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Stimați colegi, întrucât este ora 17.00, voi supune votului dumneavoastră propunerile legislative și proiectele de lege care au fost dezbătute în perioada precedentă pentru care urmează să dăm votul final – legi organice.

1. Propunerea legislativă privind protejarea agriculturii și zootehniei în România (L460/13.11.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 (L482/20.11.2017).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L373/25.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 264 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L155/2.04.2012).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 14 februarie 2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L367/18.09.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 5.01.2011, versiune actualizată la 2.10.2015, privind educația națională (L400/27.06.2016).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 14 februarie 2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, precum și a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (L467/5.09.2016).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative

au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L411/30.10.2017).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea...

Rog listă pentru liderii de grup.

La punctul 8, da?

Votul de la punctul 8.

La punctul 9, cum spuneam, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L452/13.11.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 14 februarie 2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Continuăm dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 5 pe ordinea de zi, lege organică, Proiectul de lege privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor (L415/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pe care vi-l propune Guvernul transpune parțial Directiva 29 a Parlamentului European și a Consiliului din 2012, octombrie, și privește următoarele intervenții principale asupra Legii nr. 2011/2004.

Se propune completarea art. 4 alin. (1) din lege în sensul în care primul organ judiciar la care victima se prezintă are obligația de a aduce la cunoștința acesteia informații privind dreptul de a apela la mediator, precum și informații privind autoritatea judiciară la care victima se va putea adresa pe viitor cu privire la cauza sa.

Se propune, de asemenea, dreptul victimei de a fi însoțită cu ocazia primului contact cu autoritățile de către o persoană aleasă de aceasta în vederea facilitării comunicării cu acestea.

Totodată, art. 4 se completează cu prevederea expresă a dreptului victimei de a primi la depunerea plângerii o confirmare scrisă.

Este introdusă, de asemenea, obligația ca sediile instanțelor nou-construite să fie dotate cu săli de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor, pentru ca acestea să nu intre în contact cu făptuitorii.

Este eliminată condiția ca victima să fi sesizat organele de urmărire penală pentru a beneficia de consiliere psihologică gratuită. Totodată, se propune, în prezentul proiect de act normativ, introducerea unei condiții pentru a putea recurge la mediere în ceea ce privește latura penală a procesului.

Astfel, pe lângă condiția existentă anterior, aceea că dispozițiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, se introduce și condiția recunoașterii faptei de către autorul acesteia.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Am încercat să explicăm și în cadrul discuțiilor Comisiei juridice reprezentantului Guvernului că nu facem un act formal transformând o directivă, ci facem un act de care este nevoie pentru a proteja cu adevărat victimele infracțiunilor.

Dincolo de obligația ministerului de a construi camere speciale la instanțe pentru a proteja victime, e vorba de condițiile în care medierea se poate realiza cu adevărat.

Ca urmare a unor amendamente depuse de câțiva colegi senatori, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise, votate în cadrul Comisiei juridice, în unanimitate.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Vă rog, domnule senator Bădulescu. Mă scuzați! Am fost eu un pic mai rapid. Microfonul 2.

Proiectul de lege este un proiect care era absolut necesar. Însă merita să fie amendat și n-am înțeles foarte bine atitudinea Guvernului, dar, în fine, este un exemplu, până la urmă, de colaborare între putere și opoziție, astfel încât să generăm un act normativ extrem de bun.

Sper să avem mai multe proiecte de genul ăsta și să putem să dăm acte normative eficiente. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule senator Wiener, mă scuzați! Nu v-am văzut din cauza domnului Goțiu. Vă acoperea.

Microfonul 2.

Fără drept la replică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ceea ce vream să spun este că în România ani de zile s-a perpetuat o lipsă de empatie a instituțiilor care a condus la situații de-a dreptul dramatice în ceea ce privește perpetuarea traumei victimelor infracțiunilor. Iată, după șase ani după ce a apărut directiva se transpune parțial în operă, se vor lua niște măsuri, care, în principiu, vor concura la protejarea victimei, cel puțin în relația cu infractorul, la scăderea presiunii asupra victimei, care duce la multe retrageri ale plângerilor, știm bine, în ceea ce privește violența domestică de exemplu. Dar trebuie să constatăm că există și alte recomandări în ceea ce privește modificarea practicii judiciare, mai ales provenite din Convenția de promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, în ceea ce privește audierea persoanelor cu dizabilități în ședințe închise sau separat față de sălile care îndeobște sunt deschise și unde se audiază cauzele normale.

Grupul USR va vota pentru această inițiativă, dar voiam să fac aceste precizări în ceea ce privește neajunsurile ei încă și practica judiciară, care încă nu este empatică față de victimă.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna senator Gorghiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2, da?

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vorbim de profesia de mediator din 2006, și vorbeam în 2006 despre nevoia reglementării sau folosirii acestei metode alternative de soluționare a conflictelor, inclusiv în penal.

Trăim în 2018 și, grație unui amendament – și mulțumesc domnului senator Bădulescu că a făcut cu insistență demersuri să adoptăm amendamentul în cadrul acestui proiect de lege –, astăzi rezolvăm în sfârșit o problemă: legăm victimele de caracterul nepublic al unei ședințe de mediere și rezolvăm, din punctul acesta de vedere, foarte multe aspecte care apar în cazul unor infracțiuni cu violență.

Vă mulțumesc și am convingerea că pe viitor – nu știu dacă e reticență, poate necunoaștere, venită din partea altor profesii, gen avocat, cum sunt și eu, notar și așa mai departe – toate aceste reticențe se vor spulbera atunci când vine vorba de demersuri sănătoase alternative la justiția clasică. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul senatorial al PSD va susține adoptarea acestui proiect de lege, nu doar pentru faptul că vorbim de o transpunere, cred, parțială a unei directive din octombrie 2012, dar, așa cum spunea președintele Comisiei juridice, este mai mult decât atât. Și, ca să mă întorc la câteva din comentariile colegilor, utilizarea, chiar datorită, iată, unei directive europene, de o manieră ceva mai consistentă a medierii și în sistemul juridic, jurisdicțional românesc este un lucru pozitiv.

Acum, sunt colegi în sală care își aduc aminte de 2012, când unii dintre noi am susținut, din diferite poziții, unele guvernamentale, altele parlamentare, adoptarea unei legi a medierii, cu tot caracterul delicat al discuției cu alte profesii și în primul rând cu profesia avocaților. Sunt merite

importante și trebuie găsite soluțiile să folosim instituția medierii. Iată că este cazul în situația mecanismului de protecție a victimelor infracțiunii. Dar rămân la părerea că această instituție încă nu este pe deplin utilizată în România, așa cum ar putea fi cazul, cu tot respectul pentru profesia extrem de importantă a avocaților.

Deci vom susține adoptarea legii. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum și pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina (L510/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Veaceslav Șamareț... Șaramet.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Domnul Veaceslav Șaramet** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni_ _**:**_

Mulțumesc frumos. Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține forma adoptată de Guvern pentru acest act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei românilor de pretutindeni, pentru a prezenta raportul, domnul senator Badea.

Microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

În ședința din data de 13 februarie 2018, membrii Comisiei românilor de pretutindeni au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În consecință, Comisia românilor de pretutindeni supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală și art. 89 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Cseke Attila.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

O întrebare tehnică pentru reprezentantul Guvernului, având în vedere că totuși față de forma Guvernului sunt modificări. În forma guvernamentală, aceste burse de studii erau pentru anul școlar în curs, 2017–2018, și nu era prevăzut cuantumul bursei de studiu. Acest lucru a apărut în raportul comisiei și domnul secretar de stat a menționat că susține forma guvernamentală. Aș vrea să știm, atunci când votăm, dacă această formă care a ieșit din comisie este sau nu susținută de către Guvern.

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Mihail, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Sprijinul pentru românii din Ucraina este foarte important și orice poate face statul român pentru a-i ajuta – în condițiile dificile când legea educației de acolo s-a schimbat – este bine-venit. Trebuie însă să ținem cont că avem nevoie de măsuri eficiente și de măsuri care să aibă bătaie pe termen lung.

Propunerea care vine de la Guvern a fost făcută, după părerea mea, ca și alte propuneri pe care le-am văzut de curând – și, nu știu, cred că putem lua exemplu Legea

salarizării –, a fost făcută în grabă. Ce am primit la comisie avea sugestii de genul să lăsăm asociațiile să facă plăți de burse, lucruri care sunt foarte greu de implementat și care disipează responsabilitatea foarte mult.

Ce mi se pare important... sau am făcut oarecare corecții prin amendamentele care au trecut în comisie. Dar elementul esențial pe care îl văd aici este că avem din nou un caz în care menirea pentru care a fost înființat Ministerul Românilor de Pretutindeni nu este respectată. Până la urmă, singurul motiv pentru care acest minister e minister, pentru că nu are buget mai mare, nu are oameni foarte mulți, este să poată să-i pună la o masă pe ceilalți miniștri care au impact – ministrul educației, ministrul de finanțe, ministrul afacerilor externe –, pentru a rezolva probleme și pentru a avea strategii pe termen lung pentru românii de afară.

În acest caz, ca și în multe alte cazuri, vedem o abordare pe termen scurt, punctuală și sperăm că va fi ultima oară când vedem un lucru făcut pe genunchi, pentru un caz particular, și nu o strategie care să aducă succes pe termen lung.

Mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că ar trebui să clarificăm un lucru. Măsura asta este absolut necesară și poate că are un impact pe o anumită perioadă de timp și că soluția de fond trebuie să rămână modalitatea în care sistemul de educație din Ucraina respectă necesitatea educației în limba maternă pentru persoanele care aparțin minorităților naționale din acea țară, deci și pentru români, care sunt nu o minoritate acolo, ci sunt etnici autohtoni. Ei sunt acolo de dinainte ca alții de la est să fi venit în țara respectivă. Deci această măsură este o măsură necesară, este bine-venită, va implica un efort bugetar, dar există, iată, susținerea politică pentru a face acest lucru.

Asta nu înseamnă că Guvernul și noi, Parlamentul, nu va trebui să fim în continuare foarte atenți și foarte implicați pentru a determina, conform raportului și concluziilor Comisiei de la Veneția, Guvernul ucrainean și Parlamentul ucrainean să-și modifice legislația respectivă, noua legislație în domeniul educației, care este discriminatorie și pentru etnicii români, și față de alții. Deci subiectul de fond rămâne, trebuie să vedem modificările, dar ceea ce se face acum este extrem, extrem de important și merită să votăm. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții din partea grupurilor? Nu.

Înainte de a încheia dezbaterile generale, îl rog pe domnul secretar de stat..., imediat..., domnul secretar de stat, microfonul 9, pentru a da un răspuns domnului senator Cseke Attila.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/28.II.2018

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, aș vrea să spun câteva lucruri clare.

În primul rând, într-adevăr, este o nevoie clară de a acorda aceste burse. Este o premieră că statul român acordă burse elevilor din afara granițelor și este un lucru important pe care îl face Guvernul, cred eu, indiferent că rezolvă sau nu..., dar clar nu rezolvă problema în fond.

Ce ține de cuantumul acelor burse noi credem că este contraindicat din punctul de vedere al flexibilității acestui pachet normativ de susținere a învățământului în limba română în Ucraina. De ce? Pentru că eventualele evoluții ulterioare ar reclama schimbarea cadrului normativ tot printr-o lege, un procedeu de lungă durată în comparație cu stabilirea prin HG și în funcție de situația concretă, actuală, anuală din Ucraina.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar vreau să anunț, după acest răspuns al ministerului, că Grupul parlamentar al UDMR va susține forma ieșită din comisia de fond, pentru că această formă, practic, extinde această bursă de studiu pentru toți anii școlari care vor veni, și nu se limitează numai la anul școlar 2017–2018.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm, punctul 7 pe ordinea de zi, Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție (L444/6.11.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scopul prezentei legi îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de reproducție sau de creștere ori îngrășare a suinelor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține raportul din Comisia de agricultură, pentru reexaminarea acestei legi. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte de comisie.

Comisia pentru agricultură...

Președinte de ședință.

Mulțumesc. Scuze!

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii unui raport..., îi dau locul..., în vederea întocmirii unui raport asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil această propunere.

În ședința din data de 13.02, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să admită cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție.

Lege ordinară; Senatul – prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președintă de Comisie pentru agricultură.

Probabil că vă refereați la Comisia SRI. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra Legii privind aprobarea programului de susținere...

Reexaminarea legii, la solicitarea Președintelui României. Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol (L443/6.11.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Mareș. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Scopul prezentei legi îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, în vederea îmbunătățirii nivelului de performanță.

De asemenea, este lege trimisă la reexaminare.

Ministerul Agriculturii este de acord cu raportul emis de către Comisia de agricultură.

Mulțumesc.

Vă mulțumim că sunteți de acord.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna Silistru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil această propunere legislativă.

Iar în ședința din 13.02 membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor prezenți, să admită cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Legea privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol.

Lege ordinară; Senatul – prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L438/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

Având în vedere că Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 88/2017, prin care se modifică și se completează Legea nr. 95/2006, în care sunt reglementate serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, Ministerul Sănătății susține raportul de respingere elaborat de Comisia de sănătate publică din Senat.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate, microfonul 7, pentru a prezenta raportul. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative, cu amendamentele respinse.

Menționăm faptul că Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 88/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial, având același obiect de reglementare cu proiectul de lege respins.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator László. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (L384/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Laurențiu Neculaescu, secretar de stat de la Ministerul Mediului, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog.

**Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar de stat la Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și vizează transpunerea Directivei nr. 720/2015 în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Ministerul Mediului susține raportul de adoptare a proiectului de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Coliban, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei economice și Comisiei pentru mediu. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum a arătat și reprezentantul Guvernului, vorbim despre o transpunere de directivă, respectiv Directiva 2015/720, care a avut termen de transpunere 27 noiembrie 2016.

Prin prezentul proiect se interzice, începând de la data de 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțiere cu mâner.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2019 se interzice comercializarea acestor pungi de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner.

Proiectul a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ și de către Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

Iar membrii celor două comisii sesizate pe fond au analizat proiectul și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Doriți să interveniți la dezbateri generale? Aveți și amendamente de susținut? Explicarea votului? Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși este vorba despre o transpunere de directivă și nu au existat obiecții în cadrul dezbaterilor, cred că e foarte important să tragem un semnal cu privire la importanța problemei pungilor de plastic. Nu vorbim doar despre cele 100.000 de vietăți marine care mor anual din această cauză. Aș vrea să fac mai degrabă apel la procesul acesta de a acumula plastic și la cât de greu putem să scăpăm de el.

Sunt studii care au estimat cantitatea totală de plastic produsă și existentă la ora actuală ca fiind 8,3 miliarde de tone. Dintre acestea, undeva la 6,3 miliarde de tone sunt cantități care au ajuns ori la gropile de gunoi, ori se află, într-o formă sau alta, în natură, predominant în partea acvatică, în mări și oceane. E foarte important de spus că durează sute de ani pentru a descompune acest plastic în mod natural, iar compușii care rezultă în urma descompunerii sunt unii toxici. Și aici aș putea aminti dioxinele.

Dacă ne referim la reciclarea plasticului, PET-urile pot să atingă rate foarte apropiate de 100%, însă pungile sunt un domeniu aparte și cu specific. Rata de reciclare a pungilor, eficiența acestei rate e undeva sub 1%. De ce asta? Pentru că, în general, pungile ajung la reciclare contaminate și nu pot fi reciclate.

Prin urmare, USR susține orice demers ce contribuie la reducerea cantității de plastic și la reducerea impactului acestuia asupra mediului. Și încurajăm Executivul să ia măsuri active în acest sens nu doar la momentele transpunerilor de directive; chiar putem face lucruri suplimentare pentru a reduce acest plastic și comportamentul aferent în țara noastră.

USR va vota pentru.

Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor (L454/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Laurențiu Neculaescu, de la Ministerul Mediului. Microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor în vederea majorării cuantumului amenzilor și a introducerii unor sancțiuni complementare pentru nerespectarea interdicțiilor de abandonare a deșeurilor.

Ministerul Mediului susține raportul de respingere a propunerii legislative supuse dezbaterii. Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu pentru prezentare.

Comisia pentru mediu și Comisia economică au elaborat raport comun.

Domnule senator Coliban, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi insista de câte ori e vorba despre mediu.

Cu privire la această propunere legislativă, inițiată de colegii din opoziție, putem spune că USR-ul susține orice inițiativă ce poate să ducă la reducerea cantităților de deșeuri abandonate în natură.

Doar în județul Brașov, într-un an de zile, am sesizat autoritățile de mediu cu privire la opt cazuri de deversări ilegale de deșeuri, pe care le-am identificat în diverse localități din județ, și aceste sesizări au dus la curățarea acelor zone. Totuși, acest lucru s-a făcut fără identificarea vinovaților.

Prin urmare, salutăm această inițiativă legislativă și considerăm că impunerea unei sancțiuni complementare, care să ducă la identificarea vinovaților și care să-i oblige pe aceștia să ecologizeze zonele respective, venind în plus cu tot felul de alte sancțiuni – o mărire de trei ori a cuantumului acestora –, considerăm această inițiativă ca fiind una bine-venită și pe care o susținem.

USR va vota pentru.

Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările ulterioare, în vederea majorării cuantumului amenzilor și a introducerii unor sancțiuni complementare pentru nerespectarea interdicției de abandonare a deșeurilor, cu precădere a deșeurilor rezultate din construcții.

În urma examinării, Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere, pe care îl supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Coliban. Insistați, da? Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Goțiu.

Explicarea votului, domnul senator Goțiu. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Bună ziua!

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

În urmă cu aproximativ trei luni am participat la Deva la o acțiune civică de ecologizare, la capătul străzii Călugăreni, care se termină în pădure, și care viza tocmai astfel de deșeuri care au făcut obiectul prezentei inițiative legislative. Găseați de toate în pădure, de la vase de toaletă, bucăți de jacuzzi, sticle, faianță, gresie, canapele uzate și așa mai departe, aproape 40 de tone de mizerii, pe care le-am transportat la groapa de gunoi, doar de pe câteva sute de metri.

Promit că data viitoare când mai particip la o astfel de acțiune de ecologizare voi aduce un camion și-l voi vărsa în fața Senatului. Pentru că la ce amenzi sunt acum, de câteva sute de lei, poate veți înțelege și dumneavoastră de ce USR a votat împotriva raportului de respingere și ar fi votat pentru această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Am înțeles motivația votului și explicarea votului. Bănuiesc că data viitoare o să fie cu ocazia altor alegeri, nu?

Continuăm, punctul 13... Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților (L489/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sofia Maria Moț, de la Ministerul Justiției. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă aduc la cunoștință faptul că Guvernul nu a adoptat încă un punct de vedere cu privire la propunerile legislative de la punctele 12 și 13. Ele au același conținut. În această situație, voi exprima un punct de vedere al Ministerului Justiției, un punct de vedere tehnic, care va releva aspectele pozitive, dar și aspectele negative ale acestor două propuneri legislative.

Arătăm faptul că eliminarea acțiunilor la purtător răspunde problemei lipsei de transparență a acționariatului, aduce un plus în ceea ce privește cunoașterea în orice moment a identității acționarilor, facilitând astfel implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, de luptă împotriva terorismului și finanțării acestuia.

În acest sens, Directiva nr. 849/2015 se află în plin proces de transpunere, proiectul de lege fiind într-o etapă finală, de consultare interministerială, iar instituția responsabilă este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Soluția prezentată în aceste două propuneri legislative este incompletă. Pentru a asigura implementarea acesteia este necesar să se prevadă un termen rezonabil de transformare a acțiunilor la purtător în acțiuni nominative. De asemenea, este necesar să se completeze textul cu o nouă ipoteză normativă, referitoare la modalitatea în care se constată dizolvarea societăților comerciale care nu procedează la conversie într-un termen dat. De asemenea, este necesar să se reglementeze cea de-a doua etapă a procesului de încetare a existenței unei societăți comerciale, adică lichidarea, eventual prin utilizarea unei norme de trimitere la dispozițiile Legii nr. 31/1990, care stabilește regimul juridic al acestei operațiuni.

Prin urmare, pentru considerentele pe care vi le-am prezentat, Guvernul nu susține aceste propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, domnul senator Cîțu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte un raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget a avizat negativ. Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Dinică, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere vine cumva după proiectele USR-ului pe care le-am discutat săptămâna trecută în plen și în care noi, cumva, propuneam o interzicere parțială, doar în sensul interzicerii acestor firme de a beneficia de bani publici.

Avantajele le-am menționat și atunci, și le-a menționat și acum reprezentantul Ministerului Justiției. Este vorba de transparență. Este vorba de faptul că, concret, nu avem niciun studiu care să demonstreze de ce din punct de vedere economic existența acestor societăți este, reprezintă un beneficiu. Nu știm dacă avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.

Ceea ce aș dori eu să remarc este că într-adevăr, așa cum a spus și doamna reprezentant al Ministerului Justiției, am avut un termen de transpus pentru această directivă privind combaterea terorismului și a spălării banilor. Termenul era 26 iunie 2017. În proiectul de lege care a fost disponibil pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor este un articol în care această transparență este impusă prin existența unui registru în care aceste persoane fizice sau juridice care dețin acțiuni la purtător să fie înregistrate, în acest registru.

Și am să vă citesc din acest articol informațiile prevăzute la alin. (1), privind persoanele juridice și construcțiile juridice înregistrate pe teritoriul României: sunt înregistrate într-un registru central organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului, pentru societățile comerciale; la nivelul Ministerului Justiției, pentru asociații și fundații; la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în cazul fiduciilor; respectiv la nivelul Depozitarului Central, în cazul societăților listate pe piețe reglementate.

Ar fi util să aflăm un termen de implementare a acestei directive și dacă Ministerul Justiției prevede și sancțiuni pentru neimplementarea acestor prevederi. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Rog Ministerul Justiției să preia întrebările formulate de colega noastră, doamna senator, și să răspundă în scris. Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Alina Gorghiu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Intervin din respect pentru colegii mei inițiatori, că altfel nu aș fi făcut-o, și pentru că este un proiect de lege important, pe care sper că Grupul PNL îl va susține în continuare și-l va îmbunătăți la Cameră.

Din expunerea de motive, un singur lucru, pe care, teoretic, ar trebui să-l avem în minte toți atunci când vom vota proiectul. Și votul meu va fi unul favorabil, tocmai pentru că această inițiativă urmărește ca, prin prevederile sale, să adopte măsuri de transparentizare a proprietarilor de capitaluri, pentru a evita practicile de spălare a banilor și conflictele de interese.

Evident că și eu aș solicita Ministerului Justiției să ne comunice termenul în care estimează că va veni cu inițiativa pentru transpunerea directivei, termen deja expirat.

Și, dacă tot sunt la microfon și sunt inițiator al punctului de la punctul 13, n-am să vă mai deranjez încă o dată cu susținerea mea ca inițiator pentru acest punct.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

## Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 a societăților (L487/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Am înțeles că inițiatorul susține propunerea legislativă. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului..., imediat..., doamna secretar de stat Moț, microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Așa cum am spus și la punctul 12, reiterez faptul că și această propunere legislativă are același conținut și aceeași formă cu cea anterioară, motiv pentru care nu voi relua argumentele tehnice pe care le-am prezentat ca punctul de vedere al Ministerului Justiției și voi exprima din nou punctul de vedere în sensul că această propunere legislativă nu poate fi susținută în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mai am și eu o rugăminte: la punctul anterior să înregistrați solicitarea formulată de doamna senator Alina Gorghiu și să transmiteți un răspuns în scris.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, domnul senator Cîțu, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterilor, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu. Declar...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Ba da, Mihail.

Domnul senator Mihai Mihail. Microfonul 2, aveți cuvântul.

Am fost foarte surprins de rezultatul votului la inițiativa precedentă, pentru că mă așteptam ca ai noștri colegi din majoritate să adopte atitudinea pe care au promis-o săptămâna trecută, când ni s-au prezentat foarte multe argumente tehnice pentru a nu vota inițiativele USR și ni s-a spus că de ce nu modificăm Legea nr. 31.

Iată că astăzi avem două propuneri de a modifica Legea nr. 31 și cred că majoritatea parlamentară are încă posibilitatea să arate că între vorbe și fapte, pentru ei, nu este o diferență și să voteze această lege, care va transparentiza într-adevăr activitatea acestui... în acest domeniu un pic neclar, unde activează aceste societăți în acest moment.

Deci aștept cu interes să văd cum toată lumea va vota propunerea.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție și pentru interes. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L478/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Inițiatorul este prezent?

Nu.

Atunci, înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului, o să vă

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Rîndunică.

Dumneavoastră, da? Vă rog, microfonul 10.

Domnule secretar de stat Rîndunică, aveți cuvântul, vă

rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă din Senat.

Vă mulțumesc.

## Și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are în vedere reducerea vârstei de pensionare cu doi ani, fără penalizare, pentru persoanele care au locuit într-o zonă afectată de poluare remanentă, respectiv 8 km în jurul localității Făgăraș.

Avem aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, aviz negativ de la Comisia pentru buget.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această inițiativă legislativă și, cu majoritate de voturi, a adoptat un raport de respingere.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Ne oprim aici cu programul Senatului, al plenului Senatului.

Urmează, de la ora 18.15, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă mulțumesc tuturor pentru cooperare.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Bună seara!

## Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan, PSD, și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, de la PNL.

O invit la microfon pe doamna Doina Elena Federovici, de la PSD.

Se pregătește domnul senator Toma Cătălin. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi, bună seara!

Am depus pentru ședința plenului de astăzi două întrebări și o interpelare. Vă rog să-mi permiteți să prezint, pe scurt, cele două întrebări, iar interpelarea să fie consemnată în scris.

Prima întrebare este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Obiectul întrebării: „Creșterile salariale”. Stimată doamnă ministru,

Având în vedere politicile de majorări de salarii întreprinse de Ministerul Muncii în cursul anului 2017, vă rog să-mi oferiți următoarele date raportate la salariații din sectorul bugetar din județul Botoșani:

1. totalul creșterii fondului de salarii din sectorul bugetar din județul Botoșani (valoarea nominală și procent față de anul 2016);

2. creșterile fondurilor de salarii la nivelul județului Botoșani în anul 2017 pentru fiecare categorie de bugetari (educație, sănătate, Ministerul Afacerilor Interne, armată, cultură _et cetera_ ); 3. totalul beneficiarilor în județul Botoșani și valoarea procentuală a majorărilor pentru fiecare categorie de bugetari care a obținut creșteri salariale în cursul anului 2017.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Botoșani Doina Elena Federovici.

Și vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți să prezint și a doua întrebare, foarte scurt.

Continuați.

Mulțumesc.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Stadiul construcției Biroului vamal de frontieră Rădăuți-Prut din județul Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

Aduc din nou în atenția Ministerului Finanțelor Publice situația încă incertă privind construirea sediului destinat punctului de trecere a frontierei Rădăuți-Prut din județul Botoșani.

Biroul vamal de frontieră Rădăuți-Prut funcționează din luna martie 2010 în baza Hotărârii de Guvern nr. 1.913/2006, fiind deschis pentru traficul internațional de persoane și mărfuri. În prezent nu este permisă tranzitarea biroului decât de autoturisme, iar condițiile de vămuire sunt în acest moment improprii pentru traficul de marfă sau autocare. Activitatea vamală se desfășoară în două containere și două tonete pentru control pentru sensurile de intrare/ieșire din România situate pe DN 29A, la ieșirea din localitatea Rădăuți-Prut.

Având în vedere etapele instituționale realizate anul trecut de către Ministerul de Finanțe pentru demararea acestei investiții, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a-mi transmite care sunt sumele alocate în programul de investiții aprobat pentru anul 2018 pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea construirii Biroului vamal de frontieră Rădăuți-Prut, unul din cele mai importante birouri vamale din punct de vedere strategic și geografic, care asigură procesul de vămuire și securizare a frontierei de est a Uniunii Europene.

Solicit, de asemenea, răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Botoșani Doina Elena Federovici.

Și revin, din nou, interpelarea am depus-o în scris. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toma, urmează domnul senator Goțiu.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am o întrebare adresată doamnei prim-ministru, doamna Viorica Vasilica Dăncilă.

## Doamnă prim-ministru,

În Programul de guvernare 2018–2020, la capitolul „Politici în domeniul sănătății” afirmați faptul că vor fi construite opt spitale regionale dotate cu echipamente de ultimă generație, care vor elimina eforturile financiare și umane pentru deplasarea cetățenilor din țară către București, în speranța unui act medical de calitate.

În momentul de față, Vrancea are un spital județean aflat în subordinea Ministerului Sănătății – precizez că este ultimul din țară în această situație –, care funcționează în condiții, de cele mai multe ori, care nu sunt compatibile cu ceea ce înseamnă act medical de calitate. Lipsesc aparatele medicale de ultimă generație, iar atunci când apar sporadic în vreo secție nu există spații propice sau personal specializat.

Întrebarea mea este următoarea: se află Vrancea, respectiv municipiul Focșani pe lista orașelor unde vor fi construite cele opt spitale amintite? Dacă da, care sunt datele etapelor în care se va pune în aplicare acest proiect ambițios.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată de către senatorul Toma Cătălin Dumitru, Circumscripția nr. 41 Vrancea.

Vă mulțumesc. PNL.

Îl invit pe domnul senator Goțiu, se pregătește domnul senator Ionașcu.

## Bună seara!

Interpelarea din această seară este adresată prim-ministrului și e legată de Legea manualului unic.

Stimată doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă,

La începutul acestei sesiuni parlamentare a intrat în dezbatere, în procedură de urgență, la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat Proiectul Legii manualului școlar, proiect care a fost aprobat de Guvern în 14 decembrie 2017 și care, oricâte eforturi de comunicare s-ar face, este cunoscut, pe bună dreptate, sub denumirea de Lege a manualului unic.

O primă întrebare pe care v-o adresez: în calitate de primministru al noului Guvern, vă asumați și susțineți acest demers antireformator, care contravine bunelor practici în domeniul educației în țările europene, care va afecta grav sectorul editorial și, mai ales, va avea efecte negative majore pentru actualele generații de elevi și viitorul lor?

Cea mai gravă problemă pe care v-o semnalez însă prin această interpelare este legată de modul în care Ministerul Educației Naționale înțelege să acționeze: mai exact, ca și cum acest proiect de lege ar fi fost deja adoptat.

În fapt, Ordinul Ministerului Educației nr. 5.645/ 12 decembrie 2017, intrat în vigoare pe data de 5 ianuarie 2018, privind aprobarea Metodologiei de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2018–2019 este un act normativ care face în mod explicit referire la Legea manualului școlar ca și cum aceasta ar fi intrat deja în vigoare! Eliminarea în ordinul ministerului a oricăror referiri la manualele alternative, așa cum sunt definite acestea în legislația aflată în acest moment în vigoare și, în mod expres, în Legea nr. 1/2011, precum și reglementările legate de procedura de selecție, confirmă constatarea că acest ordin funcționează, de fapt, ca un act normativ care dispune măsuri în virtutea unei legi prezente inexistente la acest moment.

Ținând cont de cele semnalate, vă solicit să luați măsurile necesare pentru a stopa procedurile ilegale, cu efectele negative implicite, dispuse pe baza Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 5.645/2017, și să-mi comunicați acest lucru.

Bine.

Urmează domnul Ionașcu, se pregătește domnul Hadârcă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu îngăduința dumneavoastră, am o întrebare și o interpelare. Din întrebare voi citi numai prima și ultima parte.

Întrebare adresată doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu de către subsemnatul, senator Gabi Ionașcu din Circumscripția nr. 23 Ialomița.

Se referă la „Modificările legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și a Legii nr. 245/2015 privind gestionarea deșeurilor de ambalaje”.

## Stimată doamnă ministru,

La nici un an de la ultima modificare a Legii nr. 211/2011, care a avut loc în data de 16 iunie 2017, Ministerul Mediului revine cu o nouă modificare legislativă, care bulversează operatorii economici și autoritățile publice locale, în sarcina cărora se stabilesc noi costuri ce urmează a fi suportate din bugetele locale. Modificările cuprinse în proiectul de ordonanță de guvern, afișat pe site-ul ministerului, sunt extrem de ambigue, în opinia mea, iar formulările utilizate sunt de natură să provoace confuzii, aceasta și în cazul în care... sunt unele dintre acestea neinteligibile.

Cu mențiunea că exemplele la care mă voi referi nu sunt singulare, vă rog ca în răspunsul pe care mi-l veți oferi să faceți precizări cu privire la următoarele:

Textul propus: „Autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure colectarea separată pentru, cel puțin, deșeurile de hârtie, metal, plastic, sticlă și... din deșeurile municipale.”

Întrebare: care este, de fapt, modificarea față de actul normativ în vigoare, respectiv art. 2 alin. (5), repetată în art. 14 alin. (1) sau art. 17 alin. (1)? Ce se întâmplă cu alin. (6) de la același articol, care prevede că, acolo unde nu se poate implementa un sistem de colectare pe patru fracții, se pot colecta două fracții, umed și uscat, urmând ca, după selectare, să se obțină patru fracții? Care este, de fapt, modificarea și ce s-a urmărit?

Finalizarea..., finanțarea – iertați-mă! – infrastructurii de canalizare în mediul rural. În acest moment, infrastructura de canalizare din mediul rural se concentrează asupra sistemelor clasice, cu stații de epurare. Soluțiile alternative, cu fose impermeabilizate și vidanjate, urmate de tratarea apelor uzate menajere într-o stație de epurare, nu sunt luate în considerare, fiind respinse. Logica acestui tip de tratament este de neînțeles din mai multe considerente:

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă, se pregătește domnul senator Corlățean.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Obiectul interpelării mele de astăzi, adresate doamnei prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă, este „Reabilitarea drumului de pe șoseaua DE 581 la punctul vamal Albița”.

Stimată doamnă prim-ministru,

Printr-o serie de interpelări adresate anul trecut prim-ministrului (nr. 820a/30.10.2017), ministrului finanțelor publice, ministrului afacerilor externe și ministrului transporturilor din Guvernul României, semnalam starea deplorabilă a căilor de acces la vama Albița și a utilităților publice aflate într-o avansată stare de degradare la intrarea/ieșirea din vamă.

Deoarece starea de lucruri a rămas aceeași și nu sunt satisfăcut de răspunsul nr. SG 598/14 februarie 2018, nr. 49.042/5 februarie 2018 – textul răspunsului se anexează –, al actualului ministru al transporturilor, primit în urma interpelării nr. 1.026a/11 decembrie 2017 asupra aceluiași subiect, precum că: „atât sectorul de drum din interiorul punctului vamal Albița, cât și al podului peste râul Prut nu prezintă degradări”, prin prezenta, vă rog să vă implicați direct în soluționarea problemei date, cu atât mai mult cu cât, în timpul apropiat, 27 februarie curent, urmează să efectuați o primă vizită oficială în Republica Moldova și, cu acest prilej, v-aș invita să treceți dus-întors prin vama Albița și să vă convingeți personal de adevărul celor relatate.

În așteptarea unei cât mai grabnice intervenții eficiente în acest caz, primiți deosebita noastră considerație, rugându-vă respectuos să fiu informat în scris.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui. Interpelarea este depusă în scris. Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Corlățean, se pregătește domnul senator Stângă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Vreau să dau citire unei interpelări adresate domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, interpelare semnată de senator Titus Corlățean, Circumscripția electorală Dâmbovița, și o interpelare pe care nu o voi repeta, cu un conținut similar, adresată domnului Ștefan Ioniță, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Obiectul interpelării: „Amenajare definitivă sens giratoriu pe drumul național 7, km 23 + 350, intersecția cu DC 158 pe dreapta și DC 146A pe stânga, comuna Tărtășești, județul Dâmbovița”.

Stimate domnule ministru,

Am semnalat anterior conducerii Ministerului Transporturilor și, respectiv, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cadrul ședințelor Senatului din data de 7.11.2016 și, respectiv, 20.02.2017, pe calea interpelărilor parlamentare, necesitatea realizării unui sens giratoriu pe drumul național 7, cu coordonatele pe care le-am menționat în obiectul interpelării, în condițiile în care

în această zonă au fost înregistrate, de-a lungul anilor, accidente rutiere frecvente, soldate cu victime, din cauza lipsei asigurării condițiilor optime pentru siguranța rutieră.

Ca urmare a demersurilor pe care le-am întreprins împreună cu autoritățile locale din comuna Tărtășești, județul Dâmbovița, conducerea Ministerului Transporturilor, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, a decis și a realizat, în regim de urgență, un sens giratoriu provizoriu, din material plastic, la începutul anului 2017.

În data de 20.03.2017, domnul Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor la acel moment, prin răspunsul dat interpelărilor mele, a comunicat că realizarea în forma definitivă a acestui obiectiv se regăsește în Strategia de contractare pentru anul 2017, urmând ca, după finalizarea procedurilor privind elaborarea și aprobarea listelor de investiții incluse în bugetul 2017, să se efectueze demersurile necesare demarării și finalizării obiectivului de investiții.

Față de cele de mai sus, stimate domnule ministru, aș dori să mă informați cu privire la stadiul procedurilor pentru realizarea cât mai rapid posibil a obiectivului menționat, respectiv finalizarea amenajării definitive a sensului giratoriu amintit.

Îl invit la microfon pe domnul senator Stângă, se pregătește domnul senator Mihail.

Bună seara, domnule președinte!

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să prezint și întrebarea, și interpelarea, foarte pe scurt.

Întrebarea este adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului, obiectul întrebării constituindu-l „Starea avansată de degradare în care se află taberele școlare din județul Galați”.

Cele două tabere școlare din județul Galați, de la Buciumei și Gârboavele, au ajuns monumente ale nepăsării. De câțiva ani, cele două obiective au rămas fără utilități, fără personal și zac în conservare, ruinându-se pe zi ce trece.

Amplasate în zone naturale de o frumusețe rară, taberele școlare din județul Galați au ajuns o pată rușinoasă pe blazonul ministerului, fiind lăsate de izbeliște de mai bine de două decenii, timp în care au primit finanțări modice. Astfel, obiectivele s-au degradat constant, sfârșind prin a fi parțial distruse, iar în acest moment niciuna dintre cele două tabere nu mai funcționează: cea de la Buciumeni, din 2003, cea de Gârboavele, din 2010.

Menționez faptul că obiectivele au fost solicitate în administrare, în repetate rânduri, de către autoritățile locale gălățene, însă Ministerul Tineretului și Sportului a refuzat transferul, preferând să lase patrimoniul să se distrugă.

În acest sens, vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați are în vedere alocarea de fonduri guvernamentale sau atragerea de fonduri europene în vederea reabilitării infrastructurii taberelor școlare de la Buciumeni și Gârboavele. Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția nr. 18 Galați.

O să trec și la interpelare, care este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Obiectul interpelării este „Posibilitatea înființării unui port turistic în municipiul Galați”.

Dezvoltarea turistică a municipiului Galați este una extrem de redusă, în ciuda potențialului existent, municipiul fiind limitat doar la stadiul de port comercial.

Din momentul acostării primelor nave de croazieră fluvială în România, administrația locală a afirmat în nenumărate rânduri că municipiul Galați este ocolit de un flux turistic important, însă, dincolo de promisiuni, studii și declarații, edilii nu au făcut nimic pentru a crea o ofertă turistică atractivă operatorilor de turism, deși în localități mult mai mici, precum: Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Cernavodă, Tulcea, Sulina sau Sfântu Gheorghe, acest lucru este posibil.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail, se pregătește doamna senator Covaciu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Valentin Popa, iar obiectul interpelării este „Institutul Limbii Române”.

## Stimate domnule ministru,

Activitatea Institutului Limbii Române este de o reală importanță în demersul statului român de a asigura promovarea limbii și culturii românești în comunitățile de români din diaspora. De aceea premisa necesară pentru buna funcționare a acestei instituții, care este reprezentativă, este asigurarea unui cadru profesionist de desfășurare

a activității, a lectoratelor de limba română și a cursurilor derulate de ILR. Aceasta se poate realiza, în primul rând, printr-un management de bună calitate.

În ultima perioadă însă, atât noua conducere a ILR, cât și viziunea fostului ministru al educației cu privire la Consiliul Consultativ au fost vehement contestate și criticate, inclusiv de către reprezentanții mediului academic.

Având în vedere nevoia de buni profesioniști la conducerea instituțiilor statului român, care oferă servicii esențiale păstrării identității românilor din diaspora, cum este ILR-ul, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este strategia dumneavoastră, ca nou ministru al educației, în ceea ce privește conducerea Institutului Limbii Române?

– Cum intenționați să răspundeți semnalelor publice referitoare la slaba pregătire a directorului numit la ILR, precum și intenției fostului ministru al educației, Liviu Pop, de restructurare a Consiliului Consultativ?

– Cum veți asigura nepolitizarea conducerii ILR, având în vedere semnalele existente în spațiul public cu privire la apartenența politică a conducerii ILR?

Solicit răspuns în scris.

Și v-aș ruga, domnule președinte, să citesc și o întrebare.

Continuați.

## Mulțumesc.

Întrebarea este adresată ministrului afacerilor externe, domnului Teodor Meleșcanu, și privește „Raportul de transparență decizională pentru anul 2017 al Ministerului Afacerilor Externe”.

## Stimate domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2000, de pe site-ul ministerului aflăm că în anul 2017 au fost supuse procesului de transparență decizională 33 de acte normative, dintre care: o ordonanță, 12 proiecte de legi, 20 de hotărâri de guvern. Tot din același raport aflăm că ministerul a organizat zero dezbateri publice pe marginea proiectelor de acte normative.

Menționez că rolul dezbaterilor publice este acela de a asigura transparența în actul de decizie, de a spori responsabilitatea administrației publice față de cetățean, de a stimula participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. Totodată, potrivit Legii nr. 52/2002, la art. 7 se menționează că: „Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.”

Ținând cont de aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

– Care este situația solicitărilor la nivelul anului 2017 pentru organizarea de dezbateri publice în 2017 și cum justificați lipsa de proactivitate a Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce privește relația cu cetățenii?

– Vă rog să-mi puneți la dispoziție o analiză cantitativă și calitativă a proceselor de consultare publică pe toate inițiativele derulate de MAE în 2017. – Care sunt opțiunile pe care le aveți în vedere pentru anul 2018 pentru a crește gradul de transparență în luarea deciziilor și a crește numărul dezbaterilor publice organizate de instituția pe care o reprezentați? Nu că ar fi foarte greu să treci de la zero la ceva mai mult.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să-mi fie trimis și în format electronic, la adresa: radu.mihail@senat.ro Vă mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Covaciu, se pregătește domnul senator Toma.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

În anul 2014, ministerul pe care-l conduceți a semnat un contract de finanțare cu Consiliul Județean Maramureș, în valoare de aproximativ 230 de milioane de lei, fără TVA, care privește sistemul de management integrat al deșeurilor în județ. În vederea racordării la legislația europeană, proiectul vizează închiderea și ecologizarea gropilor de gunoi din cele 76 de unități administrativ-teritoriale existente în Maramureș. Centrul acestui proiect a fost ales în comuna Fărcașa, unde s-au demarat lucrări pentru realizarea unui depozit ecologic, a unei stații de sortare și a unei stații de tratare mecano-biologică.

Lucrările au demarat în anul 2015 și ar fi trebuit finalizate în primăvara lui 2016, însă ele nu sunt gata nici astăzi. Una din principalele cauze o reprezintă faptul că terenul prezintă instabilitate, iar soluțiile tehnice ale specialiștilor se lasă așteptate. Din cauza alunecărilor de teren, construcțiile realizate până acum riscă să fie afectate, iar întreg proiectul compromis.

În aceste condiții, doamnă ministru, vă rog să precizați următoarele:

– Care este firma care a realizat proiectul tehnic și studiul geologic inițial, în baza cărora s-a conceput construirea depozitului ecologic din Fărcașa?

– Care sunt factorii responsabili pentru eșecul de până acum al proiectului?

– Care este gradul de implementare al proiectului și la ce valoare se ridică lucrările?

– Care sunt soluțiile tehnice propuse până acum de specialiști, ce costuri suplimentare implică ele și ce surse de finanțare vor avea?

– Care sunt probabilitățile pentru ca depozitul de deșeuri de la Fărcașa să suporte o relocare și ce soluții ar putea fi identificate în acest sens?

– Care sunt consecințele, inclusiv financiare și de mediu, pe termen lung, pentru o eventuală investiție nefinalizată la Fărcașa?

– Care este data prognozată pentru finalizarea proiectului Managementul integrat al deșeurilor în Maramureș?

Sigur, continuați.

Interpelarea mea se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea este legată de situația Aeroportului Maramureș, unde o investiție de aproape 100 de milioane de lei privind extinderea pistei a fost finalizată, în prezent făcându-se reglaje la sistemul de aterizare instrumentală. Însă, pentru ca aeroportul să fie funcțional, este nevoie de respectarea tuturor cerințelor și a standardelor internaționale în ceea ce privește siguranța zborurilor. În acest sens, incinta trebuie împrejmuită, aeroportul urmând a funcționa cu statut de vamă. În acest sens, pentru realizarea împrejmuirii, o suprafață de teren, aproximativ 13.000 de metri pătrați, practic o fâșie de 1,3 kilometri, lată de 10 metri, trebuie trecută din administrarea Aeroclubului României, unde se află în prezent, în administrarea Aeroportului Maramureș.

Pentru aceasta, este nevoie de avizul a patru ministere: Transporturilor, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Finanțelor Publice și Justiției, iar, în final, de o hotărâre de guvern. În mod paradoxal, cu toate că situația juridică este clară, iar documentația depusă spre avizare este completă și nu există impedimente în a se efectua transferul între cele două entități, Aeroclubul României și Aeroportul Maramureș, Ministerul Justiției, spre deosebire de celelalte trei, în octombrie 2017, a avizat nefavorabil preluarea terenului respectiv, pe motiv că este vorba de pistă înierbată. Or situația în fapt, așa cum o arată actele depuse la dosar, este alta. Terenul este și acum ocupat de un gard, imobilul nefiind folosit pe post de pistă. Singura diferență dintre situația actuală și aceea rezultată din ridicarea viitoarei împrejmuiri e că aceasta din urmă va fi mai înaltă și dotată cu sisteme de securitate cerute de legislația în vigoare. Practic, se va înlocui gardul actual cu unul conform cerințelor internaționale.

Având în vedere cele expuse mai sus, dosarul privind avizarea, inclusiv de către ministerul pe care îl conduceți, a fost retrimis spre examinare.

În concluzie, vă solicit ca, în momentul în care reprezentanții Ministerului Justiției vor studia actele, să aibă în vedere faptul că situația juridică a terenului nu prezintă nicio neclaritate, iar investiția se poate realiza după aprobarea transferului dreptului de administrare a terenului. Am convingerea că o investiție care în final va depăși 100 de milioane de lei, realizată cu mari eforturi financiare, în mare parte guvernamentale, nu va fi lăsată de izbeliște din cauza unei neclarități care poate fi reglată oricând.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasilică Toma; se pregătește domnul senator Mihai Goțiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Voi începe cu o întrebare adresată domnului Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Obiectul întrebării: „Decontarea sumelor pentru transport, conform Legii nr. 448/2006”.

Stimate domn,

Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1)–(5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, următoarele categorii de persoane:

- a) persoanele cu handicap grav;

- b) persoanele cu handicap accentuat;

- c) însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în

- prezența acestora;

- d) asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;

- e) însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în

- prezența acestora;

- f) persoanele cu afecțiuni renale care necesită

- hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu;

g) asistenții personali sau însoțitorii persoanelor cu handicap care au afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de domiciliu.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați o situație statistică din ultimii trei ani, pe fiecare județ, cu privire la cuantumul sumelor decontate pentru transport, pentru fiecare tip de beneficiar în parte.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu respect, senator Vasile Toma, Partidul Social Democrat, Circumscripția electorală Iași.

## Domnule președinte,

Voi continua, cu permisiunea dumneavoastră, cu o întrebare adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, domnului Chirițoiu Bogdan Marius, președintele Consiliului Concurenței, domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Goțiu, se pregătește domnul Gheorghe Baciu.

O primă întrebare din această seară este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Paul Stănescu.

Stimate domnule ministru,

În anunțul publicat pe site-ul ministerului pe care îl conduceți, din data de 14 februarie 2018, am citit despre un proiect legat de Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, care ar fi administrat de către Universitatea din București.

Vă semnalez pe această cale că, cel puțin din informațiile pe care le dețin, Universitatea din București nu este administrator al Geoparcului Dinozaurilor. Universitatea din București și-a încheiat perioada de administrare a geoparcului în data de 22 noiembrie 2015. Dosarul depus pentru o nouă perioadă de administrare a fost respins, la fel cum a fost respinsă candidatura Asociației Intercomunale „Țara Hațegului”, în cadrul căreia a participat și Universitatea din București, în data de 9 martie 2017.

În aceste condiții, menționarea Universității din București ca administrator al Geoparcului Dinozaurilor ar putea fi nu doar eronată, ci chiar frauduloasă, cu implicații negative majore, în condițiile în care, utilizând această titulatură, se accesează fonduri europene.

Menționez faptul că, în calitate de administrator al Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, colectivul Universității din București, condus de domnul Alexandru Andrășanu, a fost implicat într-un scandal național și internațional în primăvara anului 2015, legat de autorizarea unei microhidrocentrale pe Râul Alb, unul dintre ultimele râuri virgine ale României, aflat în geoparc. O petiție pentru salvarea Râului Alb a strâns atunci peste 115.000 de semnături, iar informații despre acest subiect au fost publicate în presa națională și internațională. Mai mult, în data de 24 mai 2015, un grup de jurnaliști și activiști de mediu au fost atacați de către titularul proiectului și angajați ai acestuia cu bâte și bolovani, punându-li-se în pericol viața. Ulterior, justiția a dat câștig de cauză celor care au reclamat ilegalitatea autorizării proiectului.

În urma scandalului public, domnul Alexandru Andrășanu a fost suspendat din funcție, dar în 13 aprilie 2016 a fost repus în funcție de către Universitatea din București, o decizie cel puțin ciudată, în condițiile în care instituția nu mai deținea, cel puțin în acel moment, administrarea geoparcului.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu, se pregătește doamna senator Liliana Sbîrnea.

Bună seara, doamnelor și domnilor colegi!

Bună seara, domnule președinte!

Interpelarea mea de astă-seară se adresează domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Sunt senator în Circumscripția electorală nr. 15, din partea Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară, Gheorghe Baciu.

Subiectul: „Starea precară a DN 10 (Brașov–Buzău)”. Domnule ministru,

Drumul național Brașov–Buzău, DN 10, cum este cunoscut în harta rutieră, este una din cele mai... dintre arterele rutiere din țară pe care circulația se desfășoară cu mare dificultate din cauza serpentinelor specifice reliefului muntos, la care se adaugă, în funcție de anotimp, și cunoscutele condiții meteorologice din zona Depresiunii Buzăului Ardelean, zona cu cele mai scăzute temperaturi din România.

Cu toate acestea, este foarte frecventat, atât de cei care tranzitează Carpații între cele două importante centre urbane ale țării, cât și de localnicii din județele Brașov și Covasna, în special de cei care fac naveta în cele două municipii reședințe de județ, Brașov și Sfântu Gheorghe.

La pericolele la care sunt expuși în mod natural cei care circulă pe acest drum se adaugă și faptul că, pe raza comunei Teliu din județul Brașov, circulația este strangulată în două puncte ale tronsonului, sporind pericolul de accidente, de data aceasta din cauza neglijenței celor care îl întrețin. De mai mulți ani, 4-5 ani chiar, din cauza infiltrațiilor pluviale, capetele a două canale de scurgere care traversează drumul s-au prăbușit, descoperind carosabilul și îngustându-l, astfel încât circulația se desfășoară doar pe un singur sens.

În loc să rezolve cu profesionalism situația, cei responsabili cu întreținerea drumului au improvizat în apropierea celor două gropi câte un indicator cu pericol, care el însuși constituie un pericol pentru circulație, fiind inscripționat pe blocuri de ciment. Pentru siguranță, în perioada sezonului cald, cele două gropi sunt semnalizate de localnici sau de drumari prin cunoscutele ramuri verzi care sunt puse la vedere.

Fiind vorba despre lucrări simple de întreținere, care se reduc la refacerea rigolelor și a scurgerilor și, eventual, la înlocuirea tuburilor de la canalele care traversează drumul, consider că înlăturarea unui real pericol de accidente în cele două puncte ale tronsonului nu constă în lipsa unor minime fonduri necesare remedierilor ce se impun, ci în înlăturarea indolenței și a neglijenței unor funcționari de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov, din subordinea ministerului pe care îl coordonați.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea, se pregătește doamna senator Emilia Arcan.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Am o întrebare adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Revoluția fiscală afectează indemnizația pentru concediul medical al mamelor”.

Stimate domnule ministru,

În acest moment, femeile care se pregătesc să aducă pe lume un copil sau cele care deja au născut și încearcă să acceseze concediul medical pre sau postnatal de 126 de zile, la care au dreptul, conform legii, se trezesc în fața unei probleme al cărei impact nu a fost probabil suficient analizat, când s-a trecut la revoluția în domeniul fiscal.

Cota de contribuție pentru indemnizația aferentă concediului medical pre și postnatal crește de la 10,5%, cum era până în decembrie 2017, la 25% începând cu luna ianuarie 2018. Avem de-a face cu un procent mai mare, care se datorează nu numai transferului contribuției de asigurări sociale de la angajator la angajat, ci și creșterii bazei de calcul la care se aplică această cotă de contribuție, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând la 4.162 de lei.

Având în vedere disponibilitatea dumneavoastră, afirmată cu mai multe ocazii, pentru remedierea acestei situații, vă întreb, domnule ministru, ce soluții ați identificat drept cele mai potrivite și mai urgente.

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Întrebarea mea este adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul întrebării: „Poziția României față de modificările care se preconizează a fi aduse proiectului european”.

Distinse domnule ministru,

De ceva timp, o serie de state ale Uniunii Europene, în mod special Franța și Germania, declară de la nivelul politic cel mai înalt că ne aflăm într-un moment în care proiectul european trebuie să fie regândit.

Întrucât acest lucru ne interesează și, dacă se va realiza, ne va afecta și pe noi, ca stat membru al Uniunii Europene, aș dori să cunosc punctul dumneavoastră de vedere și al Ministerului de Externe cu privire la discuțiile despre modificările preconizate și la poziția sau contribuția României în această problemă.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, doamna senator.

## Voi da și eu citire la două întrebări.

Prima întrebare din această seară este adresată ministrului culturii și identității naționale, domnului George Ivașcu, și se referă la „Informații cu privire la fondurile care vor fi alocate în 2018 programului «Capitală Culturală Europeană» și clarificări cu privire la atribuțiile concrete care îi revin coordonatorului activității Compartimentului capitale culturale europene din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale”.

## Stimate domnule ministru,

Evaluări publice efectuate recent cu privire la activitățile derulate în cadrul proiectului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021” de către Asociația „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” și Primăria Timișoara au relevat o serie de probleme și neajunsuri, printre care și absența, până în acest moment, a susținerii financiare de la bugetul de stat.

Cum Ministerul Culturii este, potrivit regulamentului de procedură al competiției, menționat ca atare și pe pagina de internet a instituției pe care o conduceți, autoritate de management responsabilă de organizarea și gestionarea acțiunii „Capitale Culturale Europene” pentru anul 2021 în România, vă rog să precizați:

– Care au fost sumele alocate acestui program de către Ministerul Culturii, respectiv Guvernul României, de la momentul desemnării Timișoarei drept capitală culturală europeană în 2021 și până în prezent?

– Care sunt sumele disponibile să fie alocate în 2018 acestui program, pentru care Ministerul Culturii și Identității Naționale este autoritate de management?

Totodată, având în vedere faptul că, în cursul lunii noiembrie 2017, a fost desemnat un coordonator al activității Compartimentului capitale culturale europene, în persoana domnului secretar de stat Alexandru Vasile Oprean, vă rog să precizați care sunt, concret, atribuțiile și responsabilitățile care îi revin coordonatorului acestui compartiment din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, ce activități/demersuri a derulat de la preluarea atribuțiilor până în acest moment și care sunt activitățile preconizate să fie derulate în cursul acestui an?

Vă mulțumesc și aștept răspuns în scris.

În continuare, voi da citire răspunsurilor primite de către senatorii care au formulat întrebări și interpelări, prin urmare:

– domnul senator Remus Mihai Goțiu a primit răspuns în scris de la Ministerul Educației Naționale, prin domnul Petru Andea;

– doamna senator Siminica Mirea a primit răspuns în scris de la Ministerul Afacerilor Interne, prin domnul Bogdan Samoilă;

– Ministerul Finanțelor Publice solicită o amânare pentru a da răspuns doamnei senator Siminica Mirea;

– domnul Cristian Ghica a primit răspuns..., pentru domnul senator Cristian Ghica, Ministerul Sănătății solicită o amânare;

– de asemenea, Ministerul Sănătății solicită amânare și pentru răspunsul la interpelarea domnului senator Gheorghe Baciu.

Au depus interpelări în scris: doamna senator Doina Elena Federovici, doamna senator Cristina Mariana Stocheci, domnul senator Victorel Lupu, domnul senator Ștefan Mihu, domnul senator Costel Șoptică, domnul senator Iancu Caracota, domnul senator Petre Marius Nicoară, domnul senator Eugen Pîrvulescu, domnul senator Ioan Cristina, doamna senator Carmen Eleonora Hărău, domnul senator

Romulus Bulacu, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Alexandru Pereș, domnul senator Adrian Wiener, domnul senator Fălcoi Nicu, domnul senator Allen Coliban, doamna senator Monica Silvia Dinică, domnul senator Cristian Ghica, domnul senator Dan Lungu, doamna senator Raluca Florina Presadă, domnul senator Tudor Vlad Alexandrescu, doamna senator Ramona Nicoleta Dinu, domnul senator Valeriu Dorin Bădulescu, domnul senator Iustin Ioan Talpoș și domnul senator Cristian Vasile Lungu.

Și întrebări au depus în scris: domnul senator Alexandru Miron Smarandache, domnul senator Viorel Salan, domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Nicolae Moga, domnul senator Narcis Ioan Chisăliță, domnul senator Dan Cristian Ovidiu Marciu, domnul senator Gabriel Emanuel Botnariu, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Alexandru Pereș, domnul senator Petre Marius Nicoară, domnul senator Iulian Dumitrescu, domnul senator Costel Șoptică, doamna senator Carmen Eleonora Hărău, domnul senator Iancu Caracota, domnul senator Florin Cîțu, domnul senator Ioan Cristina, domnul senator Cornel Popa, doamna senator Ramona Nicoleta Dinu, doamna senator Raluca Florina Presadă, doamna senator Silvia Dinică, domnul senator Adrian Wiener, domnul senator Dan Lungu, domnul senator Allen Coliban, domnul senator Tudor Vlad Alexandrescu, domnul senator Scarlat Iriza, domnul senator Valeriu Dorin Bădulescu, domnul senator Iustin Ioan Talpoș și domnul senator Cristian Vasile Lungu.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084716]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/28.II.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei