Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și să vă anunț că dintr-un total de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrările noastre în plen un număr de 182. Avem absenți 148, dintre care 15 colegi participă la alte acțiuni parlamentare.
Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente:
– ordinea de zi pentru ședințele în plen pentru zilele de luni, 24, și marți, 25 octombrie 2011;
– programul de lucru pentru perioada 24–29 octombrie 2011;
– lista rapoartelor depuse în perioada 17–21 octombrie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond;
– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;
– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;
– sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
Intrăm, stimați colegi, în ordinea de zi propriu-zisă.
Astăzi, conform aprobării Biroului permanent, avem în dezbatere rapoartele comisiilor permanente care cuprind respingeri ale actelor normative analizate.
Începem cu poziția 95 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Permiteți-mi, înainte de a-mi prezenta susținerea pentru acest proiect, să mulțumesc Biroului permanent și domnului Mircea Toader pentru susținerea de a pune pe ordinea de zi la unul dintre punctele fruntașe această inițiativă.
Stimați colegi,
Onorată Cameră,
Inițiativa legislativă pe care am onoarea să v-o prezint astăzi prevede, în esență, acordarea anual a cel puțin 2,5% din PIB Ministerului Administrației și Internelor pentru activitățile de ordine și siguranță publică.
Această inițiativă legislativă, ținând cont de realitățile anului 2011 din România în domeniul ordinii și siguranței publice, trebuia să fie intitulată „S.O.S. Ministerul Administrației și Internelor”, sau „S.O.S. ordinea publică și siguranța cetățeanului din România europeană”.
Constituția României garantează, la art. 22, dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică, la art. 23 faptul că siguranța persoanei este inviolabilă, iar la art. 16 se stipulează faptul că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice.
Acestea sunt coordonatele de la care plec în susținerea acestei inițiative legislative.
Cetățenii români au dreptul de a fi apărați de stat, pentru ca ei să se poată manifesta și afirma liberi, iar între finanțarea activității de ordine publică și gradul de siguranță al cetățenilor este o legătură direct proporțională.
Ministerul Administrației și Internelor nu poate asigura desfășurarea unei activități eficiente în acest domeniu, în lipsa unei finanțări corespunzătoare.
Buna guvernare nu se poate face fără alocarea resurselor necesare activităților de ordine și siguranță publică.
Reducerea constantă în ultimii ani a bugetului alocat ministerului – de la 2,05 în 2009 la 1,52 în 2010, 1,51 în 2011, iar proiecția pentru 2012 este de 1,31% din PIB – a condus la deteriorarea climatului de securitate în care trăim.
Asistăm tot mai des la furturi, jafuri, crime, împușcături ziua în amiaza mare, mare violență, corupție, migrație, prostituție, taxe de protecție, grupări de crimă organizată, droguri, refuzul de a fi primiți în Schengen, neîncadrarea în premieră a absolvenților promoției 2011 ai unităților de învățământ din minister, restructurare fără fond și formă, accidente și morți pe șoselele din România, adică, de fapt, ineficiență în funcționarea unor structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, ca să nu amintesc că vedem tot mai des polițiști agresați în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Strategia națională de apărare a țării consacră, la Capitolul VI punctul 6.1 – „Riscuri și amenințări la adresa României”, printre care: „criminalitatea organizată cu caracter național, dar și transfrontalier, cu un ridicat potențial de adaptare și capacitate de acțiune crescută în contextul crizei economice, insecuritatea publică și personală, multiplicarea și consolidarea grupărilor de crimă organizată, pe fondul carențelor în funcționarea instituțiilor de impunere a respectării legii”, iar la punctul 6.2. – „Vulnerabilitățile României”, aceeași strategie de apărare statuează clar „presiunile și influența pe care crima organizată încearcă să le exercite asupra instituțiilor statului, asupra mass-media și asupra unor reprezentanți ai clasei politice”.
Strategia națională în domeniul ordinii publice pentru 2010–2013, aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial nr. 721, fericită coincidență, în urmă cu aproape un an, în 28.10.2010, stipulează faptul că în ultimii ani: „În România, criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetățenilor s-a amplificat, evoluția numărului de lucrări penale și dosare cu urmărire penală începută fiind în creștere permanentă, ajungându-se ca la sfârșitul lui 2009, în Poliția Română, spre exemplu, numărul de lucrări penale să fie de aproximativ 700 de mii, al dosarelor cu urmărire penală începută de peste 425 de mii. Tot în 2009, Ministerul Public a înregistrat aproximativ 1,4 milioane dosare penale, de peste 8 ori mai multe decât în 1989 și de trei ori mai multe decât în 2000”.
În 2008 și 2009, ca și în prima parte a acestui an, conflictele dintre grupările criminale au devenit din ce în ce mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezentă. Crește numărul furturilor din bănci și din case de schimb valutar, apar moduri de operare deosebite.
Mica criminalitate, criminalitatea de vitrină, constituie domeniul cel mai sensibil și cu impact direct asupra cetățenilor, care sunt afectați de frecvența cu care sunt săvârșite astfel de fapte.
Amploarea, complexitatea și înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităților economico-financiare în perioada ultimilor ani.
Amplificarea fenomenului a fost determinată de trendul ascendent al criminalității economico-financiare, doar în 2009 fiind constatate peste 80 de mii de fraude, cu prejudicii de peste 19 miliarde de RON. Trebuie remarcată în ultima perioadă periculozitatea deosebită a tipologiei grupărilor infracționale actuale, fapt care determină, în plan intern și internațional, amenințări reale prin: creșterea interesului pentru România al grupurilor criminale străine, cauza reprezentând-o poziția geostrategică, interferențele dintre
criminalitatea organizată și finanțarea terorismului, continua specializare a grupărilor criminale, evoluția tot mai puternică din punct de vedere financiar a grupurilor infracționale, prin racordarea la rețele internaționale.
Deși România nu este o țară sursă de droguri, teritoriul țării este tranzitat de grupările infracționale specializate, în România dezvoltându-se o piață de desfacere a drogurilor pe care sunt prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele sintetice.
Este necesară îmbunătățirea climatului de siguranță în traficul rutier și impunerea respectării legii, în 2010, 2.377 de persoane pierzându-și viața în accidente rutiere, iar în 2009, 2.796.
Este vorba, stimați colegi, despre câte o comună de dimensiuni medii care dispare de pe hartă în fiecare an. Poate fi vorba de orice comună, din oricare colegiu din România.
Alături de problemele legate de criminalitate, securitatea cetățenilor este afectată și de dezastrele naturale sau de cele produse de om. România se află în zona europeană cu risc de producere a cutremurelor devastatoare, care ne pot lovi oricând, iar această realitate trebuie să conducă la îmbunătățirea dotării Inspectoratului pentru Situații de Urgență pentru acțiuni postseism, dar și pentru creșterea eficienței intervenției în caz de inundații, tot mai prezente în viața noastră, din cauza schimbărilor climatice.
În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetățeanului și a mediului de afaceri au de suferit. La aceasta se adaugă dezideratul aderării României la Spațiul Schengen și granițele pe care trebuie să le asigurăm pentru toți cetățenii Uniunii Europene, respectiv ca frontierele maritimă, aeriană și terestră aflate în responsabilitatea noastră să asigure un spațiu unic de libertate, securitate și justiție.
În aceste condiții, stimați colegi, ținând cont de provocările prezentate pe scurt, foarte pe scurt, vă rog să fiți de acord ca Ministerului Administrației și Internelor să i se asigure o finanțare superioară, în așa fel încât să-și poată îndeplini misiunile de asigurare a ordinii și siguranței publice, să nu mai întâlnim structuri ale acestui important minister care să se zbată în lipsuri de toate felurile, de la consumabile de birou la carburant pentru autovehicule, de la dotări precare ale trupelor de intervenție la lipsa unor sedii și a consolidării statutului de funcționar public al statului român.
Pe această cale, vă chem ca, prin votul dumneavoastră, să contribuiți la protejarea vieții și avutului cetățenilor care ne-au ales, să micșorăm numărul de narcodependenți, să limităm numărul de ființe traficate în sclavia modernă, să asigurăm copiilor noștri starea de siguranță în școli și pe stradă, să limităm manifestările grupărilor de crimă organizată care ne marchează viața de zi cu zi, să demonstrăm Europei că ne putem îndeplini cu succes atribuțiile ce ne revin în calitate de stat membru al Spațiului Schengen.
În esență, stimați colegi, „Pentru a fi buni europeni, trebuie să fim buni români”, spunea un distins politician liberal. Este momentul să demonstrăm acest lucru.
Vă mulțumesc, neîncetând niciun moment a spune: S.O.S. Ministerul Administrației și Internelor!
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.