Ion Marcel Ciolacu

**:**

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, stimați colegi!

Au trecut 57 de zile de la suspendarea cursurilor școlare din România și 52 de zile de la decretarea stării de urgență de către Președintele României.

Punerea în pericol a vieții și a integrității fizice a cetățenilor, restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, întreruperea sau reducerea temporară a activității societăților, încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă și închiderea școlilor sunt doar câteva dintre consecințele negative ale pandemiei COVID-19 asupra societății.

Pandemia ne-a luat pe toți prin surprindere și nu eram pregătiți sub nicio formă, știm foarte bine cu toții acest lucru.

Primele măsuri menite să faciliteze activitatea angajatorilor, angajaților și a celorlalți profesioniști din România s-au conturat doar după aproximativ două săptămâni de la instituirea stării de urgență, perioadă în care nu exista nimic concret, ceea ce a creat o situație de panică pentru mulți oameni.

După aceea, după cum bine știm, în preajma sărbătorilor de Paște, părinții se îngrijorau dacă pot sau nu să rămână în continuare acasă, pentru supravegherea copiilor, și pe perioada vacanței școlare.

Enumerarea lacunelor legislative și a măsurilor interpretabile poate continua, însă prin acest proiect de lege pe care îl dezbatem acum se urmărește rezolvarea în parte a unor consecințe indirecte* ale epidemiei COVID-19.

Prin raportul Comisiei pentru muncă, prezentat astăzi în fața dumneavoastră, colegii mei deja au prezentat câteva modificări, chiar în detaliu, despre ce este vorba în această ordonanță de urgență.

Totuși doresc să vă atrag atenția asupra amendamentelor inițiate de UDMR, împreună cu domnul deputat Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, care au fost admise – și