Am avut o revelație din nou – a câta oară? Orice argumente li s-ar aduce celor de la UDMR, orice li s-ar spune, de 30 de ani o țin într-o realitate paralelă*, o țin langa. Asta fac și acum! Deși o mulțime le spun că poate au o stare de ebrietate, o stare de euforie, nu vor să rezoneze cu ceea ce se întâmplă în România reală și se fac că nu văd reacția ostilă, agresivă a societății românești. De fapt, despre ce vorbim? Vorbim despre ceea ce se întâmplă astăzi în preajma centenarului Trianonului.
UDMR se situează agresiv pe linia directivelor politice trasate din Budapesta și nu face altceva decât să își întețească provocările cu caracter etnic, instigările separatiste123
, revizioniste, atacă susținut și programatic România, pentru a o submina12
, deopotrivă din interior și exterior. Evident, profită fără scrupule și de contextul actualei pandemii, care, sanitar, dar și politic, este șubrezitoare pentru instituțiile statului român, și nu numai.
Iată, la foc în rafale, încă o inițiativă legislativă a UDMR care a fost adoptată tacit de Senat, iar acum se dezbate în Camera Deputaților. Proiectul anterior, parcă în oglindă, privind statutul de autonomie al pretinsului Ținut Secuiesc, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Vă asigur: nu poate să fie o coincidență! Ambele proiecte au fost adoptate în aceeași dată, respectiv 23 aprilie 2020.
Mai mult sau mai puțin întâmplător – judecați cu dreaptă măsură –, inițiativa UDMR are un conținut izbitor de identic cu inițiativa PSD privind Codul administrativ al României din anul 2018. Dar, în ceea ce privește reglementările privind minoritățile naționale, constatăm că inițiativa UDMR depășește în gravitate atât inițiativa de atunci a PSD,
declarată, de altfel, neconstituțională, cât și Codul administrativ în vigoare, atacat la Curtea Constituțională.
În acest sens, inițiativa UDMR adaugă suplimentar, fără număr, la titularii obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale. Astfel, pe lângă autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prefecturile și serviciile publice deconcentrate, propunerea legislativă adaugă inspectoratele județene ale poliției. Proiectul excedează în ansamblu prevederilor Constituției României, care impun în categoria titularilor obligației de a asigura folosirea limbilor minorităților naționale exclusiv autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate.*
La fel de grav, inițiativa UDMR reglementează în mod neconstituțional însemnele și simbolurile care exprimă identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Astfel, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, prin hotărârea organelor lor deliberative sau, după caz, a organelor de conducere, pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României, și aceste însemne și simboluri, deci implicit așa-zisul steag secuiesc.
Vă atenționez că această inițiativă, prin generalizarea folosirii la nivel național a limbii unei minorități naționale aflate sub pragul de 20%, afectează însuși caracterul de limbă oficială al limbii române. Cu alte cuvinte, aproape orice entitate administrativă, într-un mod subiectiv și arbitrar, poate decide cu de la sine putere asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale – atenție! – nu ating ponderea de 20%. Și unde este problema? Pentru că acest prag reprezintă tocmai ponderea semnificativă, fiind prevăzut și în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, și a Constituției României.
În final, inițiativa UDMR trebuie categoric respinsă întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru convenit în privința minorităților la Ljubljana*, vizând integrarea societăților diverse ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Conform acesteia – și vă citez –, „cunoașterea limbii de stat de către toate persoanele rezidente în statul respectiv este necesară pentru o participare deplină și eficientă. În plus, limba poate fi un instrument puternic de intensificare a sentimentului apartenenței”. Am încheiat citatul din ceea ce s-a stabilit la Ljubljana.
Mai mult decât atât, acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestei propuneri legislative periculoase și neavenite.*
De asemenea, vă solicit, stimați colegi parlamentari, poate nu suficient familiarizați cu aceste abuzuri, excese, trădări, reveniri, tehnica pașilor mărunți, pe care le asigură în mod consecvent UDMR*, implicit în Parlamentul României, să procedați și să respingeți cu responsabilitate orice astfel de proiect care subminează, de fapt, România.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Justificarea combină apelul la binele comun (integrarea europeană) cu interesele naționale specifice.
„inițiativa UDMR trebuie categoric respinsă întrucât încalcă Liniile directoare pentru tratamentul-cadru convenit în privința minorităților la Ljubljana”