Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 iulie 2020
other
Florin Iordache
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată mixtă · poziţional
- Voce
- voce proprie
Discurs
**:**
## Bună ziua!
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Moțiunea simplă împotriva ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației reprezintă încă o mostră colosală de ipocrizie și pe alocuri evidențiază din nou demagogia PSD și a sateliților săi parlamentari. Partidul Mișcarea Populară nu susține că ministrul Ion Ștefan, cunoscut colocvial drept Grindă, ar fi vreun far călăuzitor pe timp de furtună pentru România, atât de dornică de investiții în infrastructură. Dar, având în vedere cum au gestionat cei de la PSD domeniul dezvoltării României în ultimii opt ani, inițiatorii moțiunii s-ar fi cuvenit să tacă chitic.
Domnilor președinți Ciolacu, Tăriceanu și Ponta,
Românii n-au uitat că Ministerul Dezvoltării este fosta feudă a lui Liviu Dragnea, adică un fost „tovarăș și pretin” al actualei conduceri a PSD și al altora, metamorfozați peste noaptea infracțională a anterioarei guvernări în opozanți și chiar disidenți ai tătucului privat de libertate al PSD.
După cum era cunoscut anterior, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice era locul de unde banii românilor se converteau în instrumente politice și resurse pe persoană fizică, spre desfătarea și bunăstarea baronilor roșii locali.
Nu am uitat nici că pe acolo a trecut doamna Sevil Shhaideh, cea care din postura de secretar de stat parafa documentația administrativă pentru ca insula Belina, proprietatea statului, să fie preluată de Liviu Dragnea, prin intermediari.
Nu am uitat nici că Dragnea a pus-o apoi pe doamna Shhaideh chiar ministru al dezvoltării, pentru a ține în frâu resursele financiare cu care să fie controlați și înregimentați în PSD primarii și aleșii locali din opoziție.
Și, cu siguranță, ne amintim de toate poveștile acelea dramatico-comice, cu „Dumnezeul achizițiilor”, secretarul de stat care vindea primăriilor becuri cu 20.000 de lei, pe filieră de partid.
Din această perspectivă, moțiunea simplă poate fi interpretată mai degrabă ca o tentativă de a șterge urmele*