Liliana Sbîrnea

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Tema declarației mele politice de astăzi: „Este intrarea României în spațiul Schengen «un pod prea îndepărtat»?”. Doamnelor și domnilor senatori,

România și Bulgaria se pregătesc să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în 2018–2019 și s-ar părea că au șanse reale să acceadă, în sfârșit, la spațiul Schengen. Până acum am simulat doar intrarea în acest spațiu și ne-am antrenat intens pentru atunci când vom fi primiți. De la securizarea frontierelor de stat până la acordarea vizelor,

România se comportă ca un membru al spațiului Schengen, adică nu mai condiționează viza națională pentru cetățenii țărilor terțe dacă pe documentele de călătorie ale acestora există deja o viză Schengen valabilă, cu o singură condiție: să aibă două sau mai multe intrări.

Este foarte adevărat, avem prieteni în forurile europene, și nu doar prieteni de imagine sau de ocazie, ci profesioniști convinși că merităm rolul și locul în marea familie europeană, și nu la manșa vitezei a doua, ci chiar la viteza întâi, având în vedere că în materie de filozofie comunitară raportul vitezelor este invers față de procedura automobilistică.

O scurtă evocare a discursurilor și a susținerilor emisarilor Uniunii Europene și ai NATO la București va demonstra, sunt convinsă, ideea mea:

– 11 mai 2017 – domnul Jean-Claude Juncker a vizitat pentru prima dată România în calitatea sa oficială de președinte al Comisiei Europene și a ținut un discurs memorabil în Parlament, discursul despre viitorul Uniunii Europene. De menționat că oficialul european a salutat progresele țării noastre și a menționat că suntem pe drumul cel bun în privința acceptării noastre în spațiul Schengen și a eliminării MCV până în 2019;

– la 22 mai 2017, Consiliul Uniunii Europene ne pregătește un duș rece printr-un avertisment numit „recomandare” în privința previzionării unui deficit de peste 3% din PIB al țării noastre, în condițiile în care acesta este maximumul acceptat de Uniunea Europeană. O procedură în premieră de a se arăta cartonașul galben prin cadrul de guvernanță economică a Uniunii Europene;

– aceste reacții nesusținute de un fundament real apar când nu există motive reale de îngrijorare în privința economiei noastre, având în vedere statisticile publicate atât de Eurostat, cât și de INS, care arată că economia românească a înregistrat cea mai mare creștere a Uniunii Europene, cu o evoluție de 5,7% în primul trimestru al acestui an pe serie brută, față de exact aceeași perioadă din anul 2016, de unde reiese limpede că evoluția economică întrece cu mult până și prognozele cele mai optimiste ale analiștilor;

– 13 septembrie 2017 – Jean-Claude Juncker declara de la tribuna Parlamentului European că „statul de drept nu este opțional în Uniunea Europeană” și reiterează nevoia unui proiect european care să fie axat pe libertate, pe egalitate de șanse și pe statul de drept. Se pare că în urma criticilor din țările est-europene care s-au simțit lezate de nevoile unei Europe cu mai multe viteze, s-a renunțat la acel tip de clasament discriminatoriu. În același discurs, președintele Uniunii Europene afirma răspicat că România trebuie să intre în Schengen;